Contraargumente privind poziţia României

Pleurat SEJDIU
Publicat în Dilema Veche nr. 583 din 16-22 aprilie 2015
Cît de aproape mai sînt Balcanii de UE? jpeg

Dosarul Kosovo continu─â s─â fie un subiect nerezolvat ├«ntre reprezentan┼úii institu┼úiilor de stat din Rom├ónia. Premierul Victor Ponta s-a pronun┼úat ├«n favoarea ÔÇ×recunoa┼čterii rapide a KosovoÔÇť, iar fostul pre┼čedinte a respins noua realitate din Balcani ┼či din Europa. 

De ce este, ├«ns─â, important─â decizia Rom├óniei privind Kosovo? ÔÇ×TeamaÔÇť neargumentat─â a fostului pre┼čedinte const─â ├«n faptul c─â ÔÇ×precedentulÔÇť Kosovo ar putea s─â fie aplicat ├«n Transnistria ┼či teama c─â Transilvania ar putea fi deta┼čat─â din corpul Rom├óniei! 

ÔÇ×FricaÔÇť reactualizat─â ┼či punerea unui semn de egalitate ├«ntre cazul Kosovo ┼či ÔÇ×cazul TransilvaniaÔÇť este ne├«ntemeiat─â, gre┼čit─â ┼či contraproductiv─â pentru interesele na┼úionale ale Rom├óniei. Determinarea statutului provinciei rom├óne Transilvania (unirea cu Regatul Rom├ónia ÔÇô

) s-a hot─âr├«t corect ┼či pentru totdeauna ├«n 1918. Aceasta nu s-a realizat prin terorizarea popula┼úiei sau epuizare etnic─â, nici prin masacre ┼či nici printr-o politic─â de apartheid, ci prin plebiscit. Minorit─â┼úile, ├«n Rom├ónia, s-au considerat ┼či se consider─â egale cu popula┼úia majoritar─â. 

Situa┼úie complicat─â, dar din p─âcate ┼či greu de rezolvat sau, mai bine zis, ÔÇ×fait accompliÔÇť. Vrem noi sau nu, trebuie s─â recunoa┼čtem c─â Transnistria este ocupat─â de Rusia ┼či c─â Rusia nu va pleca de acolo niciodat─â. Da, Kosovo poate fi comparat cu Republica Moldova, dar ├«n nici un caz cu Transnistria. Transnistria poate fi comparat─â cu situa┼úia din Republica Srpska ├«n Bosnia sau regiunea s├«rbeasc─â din nordul Kosovo.

Este adev─ârat c─â Serbia era mai pu┼úin virulent─â dec├«t restul vecinilor Rom├óniei ┼či rom├ónilor, dar numai ├«n nord-estul Dun─ârii. Cu restul vecinilor nu a fost a┼ča. Opinia public─â din Rom├ónia ├«nc─â tr─âie┼čte cu percep┼úia cea veche despre Serbia ┼či s├«rbi din timpul comunismului ┼či are ├«n minte ├«nc─â rela┼úia Ceau┼čescu ÔÇô Tito, o alian┼ú─â tacit─â antisovietic─â. 

├«n cazul fostei Iugoslavii ┼či ├«n particular al Serbiei ca ÔÇ×stat e┼čuatÔÇť

nu se poate lua ca argument ├«mpotriva Kosovo. Din primii ani ai secolului trecut, Serbia a men┼úinut politica sa de teroare sistematic─â fa┼ú─â de albanezii din Kosovo ┼či Macedonia, 1913-1914, 1924, 1945-1960, 1981-1989 ┼či 1996-1999.  

├Än multe dezbateri ┼či analize f─âcute de anali┼čti ┼či pseudoanali┼čti rom├óni, am ├«nt├«lnit des folosirea termenului ÔÇ×albanezii musulmaniÔÇť, termen care ├«ncearc─â s─â dea un caracter religios conflictului din Kosovo. Politicienii ┼či anali┼čtii rom├óni ┼čtiu desigur c─â ├«n Kosovo ┼či Albania tr─âie┼čte un popor care se identific─â numai cu no┼úiunea de

┼či cu nimic altceva. Aceast─â realitate trebuie transmis─â poporului rom├ón. Niciodat─â, dar niciodat─â, grupurile religioase albaneze n-au avut nici un singur conflict religios. Acest fapt ne deosebe┼čte de slavi. Republica Kosovo n-are nimic cu religia musulman─â pentru c─â, ├«n caz contrar, 50 de ┼ú─âri islamice ar fi recunoscut Republica Kosovo ├«n primele ore ale vie┼úii sale, ceea ce nu s-a ├«nt├«mplat ┼či nici nu se va ├«nt├«mpla. 

Oare suverenitatea, ├«n sensul s─âu rigid, le d─âdea voie lui Idi Amin, lui Stalin, lui Pa┼čici ┼či Milo┼čevici s─â masacreze milioane de oameni ├«n numele ei?! Desigur c─â nu! De aici deriv─â legitimitatea recunoa┼čterii unilaterale de c─âtre state ┼či organiza┼úii interna┼úionale a independen┼úei proclamate de parlamentul kosovar. Aceast─â legitimitate se sus┼úine ┼či de c─âtre Articolul 1 al Conven┼úiei de la Montevideo pentru drepturile ┼či obliga┼úiile statelor (1933). 

Fostul pre┼čedinte B─âsescu afirma: ÔÇ×Crearea a dou─â state albaneze ├«n Balcani nu se poate acceptaÔÇť. I-a┼č ├«ntreba pe domnul B─âsescu ┼či pe anali┼čtii care sus┼úin acest ÔÇ×pericolÔÇť sau fric─â: oare ce s├«nt moldovenii? Nu s├«nt rom├óni? Dar ciprio┼úii? Nu s├«nt greci? Dar cazul altor state ca Austria, Bosnia, Muntenegru sau Coreea? Dup─â Constitu┼úia noastr─â, Republica Kosovo este un stat al albanezilor, s├«rbilor ┼či altora care tr─âiesc aici.

Prin recunoa┼čterea Kosovo ca stat independent, Rom├ónia nu v─â face nici un r─âu rom├ónilor, vlahilor ┼či arom├ónilor din Serbia. Politica s├«rbeasc─â fa┼ú─â de minoritatea rom├ón─â/arom├ón─â va r─âm├«ne neschimbat─â p├«n─â la democratizarea politicii Serbiei. 

Economic vorbind, Kosovo este o pia┼ú─â mic─â, dar important─â pentru investitorii rom├óni. Avem multe m─ârfuri rom├óne┼čti ├«n Kosovo, dar toate ajunse prin firme s├«rbe┼čti. Kosovo independent nu va ├«nt─âri vocile na┼úionaliste sau separatiste ale nici uneia din minorit─â┼úile din Rom├ónia, a┼ča cum nu s-a ├«nt├«mplat nici cu Regatul Unit, Belgia, Italia, Macedonia, Muntenegru sau Turcia, de┼či ele au recunoscut independen┼úa Kosovo. Nu exist─â mari a┼čtept─âri ca Serbia s─â recunoasc─â independen┼úa, dar desigur rela┼úiile dintre cele dou─â entit─â┼úi politice se vor normaliza indiferent de recunoa┼čterea Kosovo de c─âtre Bucure┼čti sau de c─âtre alte state. 

A┼č ad─âuga, ├«n ├«ncheiere, c─â am tr─âit ┼či am studiat ├«n Rom├ónia. Pentru acest fapt mul┼úumesc poporului rom├ón ┼či ├«i s├«nt ve┼čnic ├«ndatorat. Ata┼čat fiind afectiv de rom├ónii pe care i-am cunoscut acolo, nu pot privi dec├«t cu triste┼úe cum tricolorul rom├ónesc a fost folosit abuziv de sus┼úin─âtorii lui Karadjici ┼či Mladici. Tricolorul rom├ónesc nu are nimic ├«n comun cu fotografiile m─âcelarilor din Balcani, iar Guvernul rom├ón trebuie s─â reac┼úioneze la timp.  

Pleurat Sejdiu este un politician kosovar, absolvent al Facult─â┼úii de Medicin─â din Craiova. A tr─âit nou─â ani ├«n exil la Londra ┼či a fost una dintre portavocile kosovarilor ├«n Vest. A fost ministru al S─ân─ât─â┼úii, consilier preziden┼úial. ├Än prezent conduce spitalul american din Kosovo. A scris acest articol direct ├«n limba rom├ón─â, pe care o vorbe┼čte fluent.  

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.