Contraargumente privind poziţia României

Pleurat SEJDIU
Publicat în Dilema Veche nr. 583 din 16-22 aprilie 2015
Cît de aproape mai sînt Balcanii de UE? jpeg

Dosarul Kosovo continuă să fie un subiect nerezolvat între reprezentanţii instituţiilor de stat din România. Premierul Victor Ponta s-a pronunţat în favoarea „recunoaşterii rapide a Kosovo“, iar fostul preşedinte a respins noua realitate din Balcani şi din Europa. 

De ce este, însă, importantă decizia României privind Kosovo? „Teama“ neargumentată a fostului preşedinte constă în faptul că „precedentul“ Kosovo ar putea să fie aplicat în Transnistria şi teama că Transilvania ar putea fi detaşată din corpul României! 

„Frica“ reactualizată şi punerea unui semn de egalitate între cazul Kosovo şi „cazul Transilvania“ este neîntemeiată, greşită şi contraproductivă pentru interesele naţionale ale României. Determinarea statutului provinciei române Transilvania (unirea cu Regatul România –

) s-a hotărît corect şi pentru totdeauna în 1918. Aceasta nu s-a realizat prin terorizarea populaţiei sau epuizare etnică, nici prin masacre şi nici printr-o politică de apartheid, ci prin plebiscit. Minorităţile, în România, s-au considerat şi se consideră egale cu populaţia majoritară. 

Situaţie complicată, dar din păcate şi greu de rezolvat sau, mai bine zis, „fait accompli“. Vrem noi sau nu, trebuie să recunoaştem că Transnistria este ocupată de Rusia şi că Rusia nu va pleca de acolo niciodată. Da, Kosovo poate fi comparat cu Republica Moldova, dar în nici un caz cu Transnistria. Transnistria poate fi comparată cu situaţia din Republica Srpska în Bosnia sau regiunea sîrbească din nordul Kosovo.

Este adevărat că Serbia era mai puţin virulentă decît restul vecinilor României şi românilor, dar numai în nord-estul Dunării. Cu restul vecinilor nu a fost aşa. Opinia publică din România încă trăieşte cu percepţia cea veche despre Serbia şi sîrbi din timpul comunismului şi are în minte încă relaţia Ceauşescu – Tito, o alianţă tacită antisovietică. 

în cazul fostei Iugoslavii şi în particular al Serbiei ca „stat eşuat“

nu se poate lua ca argument împotriva Kosovo. Din primii ani ai secolului trecut, Serbia a menţinut politica sa de teroare sistematică faţă de albanezii din Kosovo şi Macedonia, 1913-1914, 1924, 1945-1960, 1981-1989 şi 1996-1999.  

În multe dezbateri şi analize făcute de analişti şi pseudoanalişti români, am întîlnit des folosirea termenului „albanezii musulmani“, termen care încearcă să dea un caracter religios conflictului din Kosovo. Politicienii şi analiştii români ştiu desigur că în Kosovo şi Albania trăieşte un popor care se identifică numai cu noţiunea de

şi cu nimic altceva. Această realitate trebuie transmisă poporului român. Niciodată, dar niciodată, grupurile religioase albaneze n-au avut nici un singur conflict religios. Acest fapt ne deosebeşte de slavi. Republica Kosovo n-are nimic cu religia musulmană pentru că, în caz contrar, 50 de ţări islamice ar fi recunoscut Republica Kosovo în primele ore ale vieţii sale, ceea ce nu s-a întîmplat şi nici nu se va întîmpla. 

Oare suverenitatea, în sensul său rigid, le dădea voie lui Idi Amin, lui Stalin, lui Paşici şi Miloşevici să masacreze milioane de oameni în numele ei?! Desigur că nu! De aici derivă legitimitatea recunoaşterii unilaterale de către state şi organizaţii internaţionale a independenţei proclamate de parlamentul kosovar. Această legitimitate se susţine şi de către Articolul 1 al Convenţiei de la Montevideo pentru drepturile şi obligaţiile statelor (1933). 

Fostul preşedinte Băsescu afirma: „Crearea a două state albaneze în Balcani nu se poate accepta“. I-aş întreba pe domnul Băsescu şi pe analiştii care susţin acest „pericol“ sau frică: oare ce sînt moldovenii? Nu sînt români? Dar ciprioţii? Nu sînt greci? Dar cazul altor state ca Austria, Bosnia, Muntenegru sau Coreea? După Constituţia noastră, Republica Kosovo este un stat al albanezilor, sîrbilor şi altora care trăiesc aici.

Prin recunoaşterea Kosovo ca stat independent, România nu vă face nici un rău românilor, vlahilor şi aromânilor din Serbia. Politica sîrbească faţă de minoritatea română/aromână va rămîne neschimbată pînă la democratizarea politicii Serbiei. 

Economic vorbind, Kosovo este o piaţă mică, dar importantă pentru investitorii români. Avem multe mărfuri româneşti în Kosovo, dar toate ajunse prin firme sîrbeşti. Kosovo independent nu va întări vocile naţionaliste sau separatiste ale nici uneia din minorităţile din România, aşa cum nu s-a întîmplat nici cu Regatul Unit, Belgia, Italia, Macedonia, Muntenegru sau Turcia, deşi ele au recunoscut independenţa Kosovo. Nu există mari aşteptări ca Serbia să recunoască independenţa, dar desigur relaţiile dintre cele două entităţi politice se vor normaliza indiferent de recunoaşterea Kosovo de către Bucureşti sau de către alte state. 

Aş adăuga, în încheiere, că am trăit şi am studiat în România. Pentru acest fapt mulţumesc poporului român şi îi sînt veşnic îndatorat. Ataşat fiind afectiv de românii pe care i-am cunoscut acolo, nu pot privi decît cu tristeţe cum tricolorul românesc a fost folosit abuziv de susţinătorii lui Karadjici şi Mladici. Tricolorul românesc nu are nimic în comun cu fotografiile măcelarilor din Balcani, iar Guvernul român trebuie să reacţioneze la timp.  

Pleurat Sejdiu este un politician kosovar, absolvent al Facultăţii de Medicină din Craiova. A trăit nouă ani în exil la Londra şi a fost una dintre portavocile kosovarilor în Vest. A fost ministru al Sănătăţii, consilier prezidenţial. În prezent conduce spitalul american din Kosovo. A scris acest articol direct în limba română, pe care o vorbeşte fluent.  

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.