Consumerismul socialmente responsabil

Publicat în Dilema Veche nr. 189 din 24 Sep 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Pînă în ’89, înainte de a te aşeza la coadă, întrebai dacă ajunge pentru toată lumea şi cîte bucăţi se dau. Apoi, în anii ’90, întrebai de preţ şi era de ajuns. Astăzi, lucrurile s-au complicat (şi aici). Trebuie să te uiţi la data expirării, ce E-uri are, din ce-i făcut produsul... Cu alte cuvinte, nu ne păzim doar portofelul, ci şi propriul corp. Aici ne oprim. Sînt însă pe lume unii pe care îi interesează nu doar în ce măsură ceea ce cumpără le prieşte lor, ci şi în ce măsură face bine (sau, măcar, nu face rău) societăţii în care trăim. A început să pătrundă şi pe piaţa românească - aflată în plină eră consumeristă - conceptul produselor environmental friendly - de la frigiderul care emană mai puţine gaze periculoase pînă la hîrtia de scris pentru a cărei producere nu a fost nevoie să fie tăiat nici un copac. Deocamdată, cumpărăm maşinile care poluează mai puţin, doar pentru că benzina e scumpă şi taxele - mari. Firmele din România încep a se strădui să-şi construiască o imagine pozitivă nu numai din calitatea produselor pe care le vînd - subvenţionează opere de artă, amenajează un părculeţ în cîte un colţ urgisit al oraşului. Mi s-a părut de bun augur faptul că un consorţiu care de fapt nu are concurenţă încearcă să-şi îmbunătăţească în zilele astea imaginea publică (îndeobşte antipatică - ei fiind cei de care ne amintim cînd se scumpesc preţurile sau cînd mai apare un şanţ în asfaltul proaspăt turnat), printr-o campanie - cam absconsă, ce-i drept - care în esenţă nu spune nimic, în afara faptului că este oarecum parte din relaţia de tandreţe pe care (poate că) o întreţinem cu oraşul. Tot despre responsabilitatea socială a firmelor este vorba într-un concept cu tot mai largă răspîndire în lume: comerţul echitabil. Acesta porneşte de la constatarea că, de cele mai multe ori, producătorii finali şi comercianţii cîştigă sume imense pe baza unor materii prime care reprezintă rezultatul muncii unor oameni (de regulă, agricultori din Africa şi America Latină) care sînt pauperizaţi din cauza preţurilor şi a condiţiilor de achiziţie care le sînt impuse. Victime sînt nu doar producătorii, ci şi cumpărătorii, care ignoră provenienţa reală a mărfurilor pe care le cumpără; de cele mai multe ori, cumpărătorului îi este impus atît preţul, cît şi produsul pe care îl achiziţionează. Comerţul echitabil a devenit o siglă de prestigiu, care se aplică de către organizaţii din ce în ce mai puternice (cea mai cunoscută - Max Havelaar - avea în 2005 o cifră de afaceri de 1,2 miliarde de euro) pe baza unor standarde riguroase (plata unui preţ care să acopere costurile vieţii şi ale unei producţii sustenabile; plata unei "prime" care să permită producătorului să investească în dezvoltare; efectuarea de plăţi în avans; semnarea unor contracte pe termen lung care să permită planificarea şi practicile productive sustenabile). Pentru cumpărătorul occidental, a alege produsul marcat cu sigla comerţului echitabil este un act de responsabilitate socială. Comerţul echitabil s-a impus relativ recent - în 2000, conform unui sondaj IPSOS, numai 9% dintre francezi auziseră de el, notorietatea fiind recent, conform aceleiaşi surse, de 81%. Astăzi, un elveţian cheltuieşte anual între 14 şi 18 euro pentru produsele rezultate din acest tip de comerţ. Din ce în ce mai mult, consumatorul tinde să se transforme într-un consum-actor. La comerţul echitabil m-am gîndit zilele astea, cînd am văzut la televizor viticultori disperaţi că singurul achizitor de struguri din zonă (un nume cu etichete care se plătesc foarte bine) le oferă tot mai puţini bani pentru struguri, preferînd să-i vinifice pe cei ieftini aduşi de aiurea - evident, sub denumirea recunoscută. Tot despre comerţ (in)echitabil este vorba cînd faci raportul dintre preţul încasat de cultivator pentru o floare şi cel pe care-l plătim la tarabă, şi obţii un număr cu două cifre (de altfel, în acest domeniu efectul e definitiv, florile autohtone au dispărut, practic, din comerţ). Din păcate, pînă să acceptăm să plătim puţin mai mult pentru un produs despre care avem certitudinea că, într-un fel sau altul, face bine cuiva, sau măcar să alegem, dintre două produse echivalente, pe cel despre care ştim acest lucru, mai trebuie să treacă timp. Deocamdată, filantropia are la noi mai degrabă un sens egoist, este un mod de a-ţi face imagine sau de a-ţi lustrui stima ce ţi-o porţi. Cum altfel să explicăm disproporţia enormă dintre sumele care se strîng în buzunarele cerşetorilor, în schimbul lui "să-ţi dea Dumnezeu sănătate, boierule", şi dificultatea cu care organizaţiile care întreprind acţiuni de anvergură pentru ajutorarea copiilor străzii îşi strîng fondurile?

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Nicușor Dan și CCR FOTO Mediafax
Cine are dreptate în disputa Nicușor Dan vs CCR. Expert: „Să bagatelizezi un principiu liberal atât de important e greu de calificat”
Bogdan Iancu, doctor în drept constituțional și conferențiar la Universitatea București, explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, în ce măsură Curtea Constituțională a procedat corect când a respins sesizarea președintelui Nicușor Dan privind unele ambiguități ale „legii Vexler”.
Familia Kennedy Sursa: John F. Kennedy Library / domeniu public
Familia Kennedy: saga unei dinastii între glorie, tragedii și blesteme care încă tulbură America
Familia Kennedy — o dinastie americană marcată de glorie politică și tragedii profunde, al cărei destin continuă să fascineze și să ridice întrebări despre un posibil blestem.
Nicolae Ceauşescu, la Conferinţa Naţională a PCR din decembrie 1977 (© „Fototeca online a comunismului românesc”, cota: 2/1977)
Îl ai prin casă? Acest obiect din vremea lui Ceaușescu poate valora o mică avere
Deși epoca lui Nicolae Ceaușescu a rămas de mult în urmă, unele obiecte din acea perioadă continuă să atragă atenția colecționarilor. Un exemplu notabil este un album aparent banal, dar care poate aduce posesorului o sumă considerabilă de bani.
Panoramă  Muntele Fiji FOTO Shutterstock jpg
O țară asiatică a creat un birou special pentru a gestiona problemele cu străinii. Motivele din spatele deciziei
Japonia a înființat un birou pentru gestionarea relațiilor cu cetățenii străini, inclusiv turiștii, înainte de alegerile parlamentare de duminică. Problema găsește ecou în țară și se află pe agenda politică.
ochelari magazin optica medicala Foto Shutterstock jpg
Mai este obligat angajatorul să plătească ochelarii angajatului, în contextul măsurilor de austeritate?
Discuțiile legate de obligativitatea angajatorilor de a plăti ochelarii angajaților, în contextul măsurilor de austeritate impuse de Guvern, au luat amploare în ultima perioadă, persoanele interesate întrebându-se dacă este sau nu un beneficiu extrasalarial.
ucraina gif gif
Un clip dramatic arată cât de periculos a devenit câmpul de luptă din Ucraina
Transportul trupelor pe front a devenit la fel de periculos ca menținerea lui întrucât timpul de reacție al dronelor e acum de câteva secunde. E posibil ca ucrainenii să fi găsit totuși o soluție - una la limită, dar care le-ar permite să economisească timp prețios, relatează Euromaidan.
pepeni verzi si galbeni ghimpeteni, olt, iulie 2025   foto arhiva ionut craciun (4) jpeg
Produsul verii, cumpărat de la gheață, aduce profit mai târziu decât se așteptau producătorii. „Am găsit o soluție pentru umbrire”
Unul dintre cele mai cumpărate produse ale verii a fost scos pe piață cu două săptămâni mai târziu decât anul trecut, produsele similare de import afectând profitul fermierilor autohtoni. Va fi în schimb disponibil pentru clienți până aproape de sfârșitul toamnei.
masuri austeritate foto Shutterstock
Lista tuturor măsurilor de austeritate din pachetele 1, 2 și 3. Ce cuprinde reforma administrativă
În ultimele două săptămâni, guvernanții au propus și prezentat o serie de măsuri fiscale, menite să reducă deficitul bugetar și să reorganizeze administrația publică astfel încât să fie reduse drastic cheltuielile statului. Toate aceste măsuri de austeritate sunt cuprinse în 3 pachete.
Stațiunea Băile Herculane  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (31) JPG
Turiștii străini impresionați de Băile Herculane: „Peisajul de altădată e fascinant, dar unele clădiri sunt aproape să se dărâme”
Băile Herculane au redevenit una dintre stațiunile cele mai vizitate din România, dar starea dezolantă a multor clădiri emblematice ale sale continuă să îi îngrijoreze pe turiști.