Conspira┼úia, de la c─âlc├«iul lui Ahile la avionul care ├«mpr─â┼čtie Viagra

Nic SÂRBU
Publicat în Dilema Veche nr. 597 din 23-29 iulie 2015
Conspira┼úia, de la c─âlc├«iul lui Ahile la avionul care ├«mpr─â┼čtie Viagra jpeg

Pe 20 iulie 1969, mai to┼úi b─ârba┼úii din satul lui unchiu-meu din Bucovina ├«l priveau fascina┼úi la singurul televizor din localitate pe Neil Armstrong, spun├«nd, ├«n timp ce p─â┼čea pe suprafa┼úa Lunii, vorbele alea celebre, cu pasul mic pentru om ┼či saltul uria┼č pentru omenire. Spre deosebire de mine, unchiuÔÇÖ a v─âzut aselenizarea ├«n direct. Tot spre deosebire de mine, a fost convins toat─â via┼úa lui c─â n-a fost dec├«t o ├«nscenare uria┼č─â, o p─âc─âleal─â planetar─â, dovada suprem─â a superiorit─â┼úii propagandei americane. 

Asta cu americanii care au ├«nscenat, cu ajutorul lui Kubrick, aventura spre Lun─â este doar cea mai celebr─â dintre teoriile abracadabrante care ne ├«nconjoar─â. Absolut orice eveniment mai senza┼úional poate fi (┼či este!) explicat printr-o conspira┼úie: farfuriile zbur─âtoare, moartea lui Kennedy sau a prin┼úesei Diana, 11 septembrieÔÇŽ

De ce s├«nt teoriile conspira┼úiei at├«t de populare? 

Oamenii lucreaz─â cu tipare. A┼ča func┼úioneaz─â creierul nostru, avem nevoie s─â punem fiecare eveniment ├«n cutiu┼úa lui, cu eticheta lui. Iar teoriile conspira┼úiei fac exact asta: conecteaz─â evenimente aleatorii ├«n tipare pline de semnifica┼úii (├«i spune

┼či apoi ├«ncarc─â aceste tipare cu inten┼úionalitate (ÔÇ×agenticityÔÇť). E o cale de a reac┼úiona la incertitudine ┼či la sentimentul lipsei de control. 

În cartea

(2014), politologii Joseph Uchinski ┼či Joseph Parent arat─â dou─â lucruri: c─â subiec┼úii c─ârora li se induce anxietate sau pierderea controlului, ├«n cadrul experimentelor, ÔÇ×ajung s─â ┬źvad─â┬╗ tipare inexistente ┼či s─â evoce explica┼úii conspira┼úionisteÔÇť ┼či c─â, ├«n via┼úa curent─â, ÔÇ×catastrofele (de exemplu, cutremurele) ┼či situa┼úiile stresante (de exemplu, nesiguran┼úa slujbei) ├«i fac pe oameni s─â imagineze ┼či s─â transmit─â mai departe teorii ale conspira┼úieiÔÇť. 

Dac─â la asta ad─âug─âm alte dou─â porniri natural-umane (├«nclina┼úia spre confirmare, adic─â tendin┼úa de a c─âuta dovezi care s─â confirme ceea ce deja credem, ┼či ├«nclina┼úia spre explicarea post-factum a evenimentelor deja ├«nt├«mplate), avem re┼úeta perfect─â pentru a ├«n┼úelege de ce s├«nt teoriile conspira┼úiei at├«t de seduc─âtoare pentru at├«t de mul┼úi.

┼×i ├«nc─â nu e tot. Mai apare un fenomen, pe nume ÔÇ×coeren┼ú─â global─âÔÇť. S─â zicem c─â ai ajuns s─â crezi despre o anume conspira┼úie uria┼č─â c─â a putut fi pus─â ├«n practic─â ├«ntr-un secret absolut (care, cumva, nu i-a ├«mpiedicat pe to┼úi taximetri┼čtii s─â ┼čtie detalii despre caz, de la un v─âr din SRI). Din momentul ─âla, toate scenariile de tipul ─âsta ┼úi se par posibile. ┼×i a┼ča ajungi s─â crezi c─â politicienii, armata, oamenii de ┼čtiin┼ú─â ┼či cine-o mai fi ┼či-au f─âcut un scop ├«n via┼ú─â din a te aburi pe tine. Tot ce intr─â nou pe pia┼úa conspira┼úiilor devine at├«t de plauzibil, ├«nc├«t ajungi s─â sus┼úii mai multe teorii simultan, chiar dac─â se contrazic reciproc. 

Eric Oliver, coautor al studiului

pune punctul pe ÔÇ×iÔÇť, ├«ntr-un interviu luat de

ÔÇ×Cel mai mare predictor privind ├«nclina┼úia de a crede ├«n teoriile conspira┼úiei este existen┼úa altor credin┼úe magice ÔÇô teoreticienii conspira┼úiei s├«nt mult mai ├«nclina┼úi s─â cread─â ├«n supranatural, paranormal sau ├«n profe┼úiile bibliceÔÇť. 

Printre clien┼úii prefera┼úi ai teoriilor conspira┼úiei se num─âr─â Oamenii de ┼×tiin┼ú─â (O.d.S.). Vaccinurile s├«nt un amestec toxic ┼či, de altfel, ineficient, dar O.d.S., ├«mpreun─â cu companiile farmaceutice, ascund adev─ârul pentru bani. Organismele modificate genetic s├«nt periculoase ┼či duc la cancer, dar ─âsta e un secret bine p─âstrat de c─âtre O.d.S. ┼či companiile de profil, tot pentru bani. Oricum, leacul pentru cancer a fost deja descoperit, dar O.d.S ┼či Big Pharma ├«l ┼úin ascuns, ca s─â fac─â profit din tratamentele actuale. Nu exist─â ├«nc─âlzire global─â, e totul o vr─âjeal─â a O.d.S., ca s─â-i distrug─â pe marii industria┼či. Iar d├«rele alea din urma avioanelor nu s├«nt d├«re de condensare (ca atunci c├«nd respir─âm iarna), ci tot felul de chimicale nocive ├«mpr─â┼čtiate de O.d.S., ca s─â ├«mpiedice ├«nc─âlzirea aia global─â, care oricum nu exist─â. ─é─â─â, ba nu, stai: ca s─â ne controleze min┼úile.

pe taraba cu conspira┼úii (e proasp─ât─â, de zilele trecute, consuma┼úi cu ├«ncredere!): sonda spa┼úial─â New Horizons n-a ajuns la Pluto, totul fiind doar praf ├«n ochi. ├Än┼úeleg c─â e ceva cu extratere┼čtrii care lucreaz─â tentacul-├«n-m├«n─â cu O.d.S. cei r─âi. 

Scenariul standard e urm─âtorul: to┼úi, dar absolut to┼úi O.d.S. care sus┼úin o anume teorie s├«nt cump─âra┼úi, ├«n afar─â de unul singur, care, precum nemuritorul Galilei, are curajul s─â se ridice ├«mpotriva sistemului ┼či s─â arate cu degetul spre confra┼úii lui mincino┼či. O singur─â diferen┼ú─â e ├«ntre curajosul ─âsta ┼či Galilei: de┼či contrateoria lui conspira┼úionist─â ofer─â explica┼úii pentru tot, nu e capabil─â s─â produc─â dovezi concrete ┼či predic┼úii testabile. 

Pe sub toate pove┼čtile conspira┼úioniste care implic─â cercetarea ┼či inova┼úia curge un sentiment puternic ┼či vechi de c├«nd lumea: teama de ┼čtiin┼ú─â. P├«n─â ┼či Benjamin Franklin o avea, de aceea nu ┼či-a vaccinat familia ├«mpotriva variolei, ÔÇ×convertindu-seÔÇť de-abia dup─â ce i-a murit un fiu. Iar aceast─â fric─â de ┼čtiin┼ú─â, de nou ┼či de ne├«n┼úeles este speculat─â masiv de activi┼čtii de diverse orient─âri. De exemplu, mi┼čcarea antiorganisme modificate genetic ├«n Europa a fost creat─â, ├«n mare parte, de activi┼čti anticapitalism, anticorpora┼úii ┼či antiamericani, care au preferat s─â stimuleze frica de ┼čtiin┼ú─â, cu rezultate mult mai eficiente dec├«t dac─â ar fi atacat direct capitalismul corporatist. 

┼×i, dac─â tot am ajuns la economie, deci la politic─â, uite un lucru amuzant: conspiratita atac─â f─âr─â discriminare. Liberalii s├«nt mai ├«nclina┼úi s─â cread─â c─â media ┼či partidele s├«nt manipulate de capitali┼čtii vero┼či, iar conservatorii au impresia c─â oamenii de ┼čtiin┼ú─â ┼či elitele liberale controleaz─â ÔÇô ha-ha, ce s─â vezi? ÔÇô tot media ┼či partidele. Teoriile conspira┼úiei privind organismele modificate genetic s├«nt ├«mbr─â┼úi┼čate mai degrab─â de st├«ngi┼čti care ┼úip─â la Monsanto c─â-i distruge pe fermieri. Iar cei de dreapta strig─â sus ┼či tare c─â nu exist─â ├«nc─âlzire global─â ┼či totul este un plan secret al oamenilor de ┼čtiin┼ú─â care manipuleaz─â datele, pentru a distruge economia. 

Conform lui Uchinski ┼či Parent, ┼čcoala ajut─â, ├«ns─â, dac─â e s─â m─â ├«ntreba┼úi pe mine, nu ajut─â suficient. Adic─â, da, 42% din cei f─âr─â bac ├«┼či explic─â totul cu ajutorul bubulilor, ┼čerpilienilor ┼či Noii Ordini Mondiale, dar o fac ┼či 23% din cei cu studii postuniversitare.

unul din patru postuniversitari?! Cum este posibil a┼ča ceva? Niciodat─â ├«n istoria omenirii n-au fost at├«t de mul┼úi care s─â cread─â at├«t de u┼čor t├«mpenii at├«t de mari. 

Sincer, eu dau vina pe media (fie controlat─â de liberali, fie de conservatori, alege┼úi voi) ┼či pe explozia postbelic─â a circula┼úiei informa┼úiei. E un fapt dovedit: teoriile conspira┼úiei au ap─ârut ├«nc─â din cele mai vechi timpuri. Celebru, ├«n acest sens, este papirusul istoricului antic Malak├şesos, mai cunoscut sub numele pe care i l-au dat romanii: Excrementus Taurii cel T├«n─âr. El spune adev─ârata poveste din spatele mor┼úii lui Ahile. Care, zice textul, ┼či-a ├«nscenat moartea, cu sprijinul (financiar) al altui grec, Plastureus, inventatorul obiectului care-i poart─â numele. Evident, cu scopul de a stimula t├«n─âra industrie a

mesajul ÔÇ×campanieiÔÇť fiind: ÔÇ×dac─â nu v─â pune┼úi plasturi la c─âlc├«i, o s─â sf├«r┼či┼úi ca AhileÔÇť.

Sper├«nd sincer c─â inven┼úia de mai sus nu a cucerit deja vreun iubitor de conspira┼úii, revin la subiect: astfel de teorii au existat dintotdeauna, ├«ns─â ele s-au ├«nmul┼úit de-abia dup─â apari┼úia tiparului, dar adev─âratul succes l-au cunoscut ├«n perioada postbelic─â, odat─â cu inventarea televiziunii. Iar de c├«nd cu Internetul, au devenit mai comune dec├«t clipurile cu pisicu┼úe, ┼či ┼čtiu ce vorbesc, pentru c─â am ┼či eu una acas─â (o pisicu┼ú─â, nu o teorie!). 

Cum am putea s─â-i combatem pe fanii conspira┼úiilor? Sigur, cea mai simpl─â cale de lupt─â ar fi prin logic─â. Dar, c├«nd e vorba de teoriile conspira┼úiei, logica nu duce nici m─âcar tava, dar─âmite s─â joace vreun rol important. Protagonistele principale s├«nt emo┼úiile. ┼×i, cu c├«t ├«ncerci mai tare s─â demontezi prin logic─â spaimele unor oameni care cred c─â to┼úi cercet─âtorii din lume vor s─â decimeze omenirea, pentru bani, cu at├«t credin┼úa lor se va ├«nt─âri. Pentru c─â de-aia te ┼či str─âduie┼čti s─â-i convingi, nu? ÔÇ×Ai luat ┼či tu bani, las─â c─â ┼čtim noiÔÇŽÔÇť 

Dar m─âcar pentru noi, oamenii f─âr─â tichie din folie de aluminiu, exist─â o cale simpl─â de a identifica teoriile conspira┼úiei. Pe cele mai multe dintre ele. Au prezentat-o cei de la Kurz Gesagt, un canal foarte fain pe YouTube. E vorba de o ├«ntrebare simpl─â: ÔÇ×├Äi afecteaz─â asta pe cei boga┼úi ┼či puternici?ÔÇť Dac─â r─âspunsul este da, teoria e o prostie. 

Exemple: 

1) ÔÇ×Exist─â un tratament secret pentru cancer, pe care companiile farma ├«l ascund pentru a-┼či spori profiturile cu tratamentele actuale.ÔÇť Serios? ┼×i o fi fost at├«t de secret ├«nc├«t nici lui Steve Jobs, mai bogat dec├«t Cresus, nu i l-au dat? 

2) ÔÇ×Chemtrails: avioanele r─âsp├«ndesc chimicale pentru controlul popula┼úieiÔÇť sau mai ┼čtiu eu de ce. P─âi, ┼či regina Angliei, Obama, Putin ┼či Merkel ce fac? Stau toat─â ziua, ├«n secret, cu ni┼čte m─âscu┼úe de gaze pe fa┼ú─â ┼či le scot doar c├«nd apar la TV? Ia s─â-i spun eu asta unui taximetristÔÇŽ 

Un studiu italian, publicat anul ăsta în

demonstreaz─â cum teoreticienii conspira┼úiei nici m─âcar nu se prind c├«nd se face mi┼čto de ei. Printre altele, cercet─âtorii au postat, de pe o pagin─â satiric─â, c├«teva mii de comentarii de trollare pe pagini de Facebook care promovau teorii ale conspira┼úiei. ├Än comentarii, au inventat zvonuri complet ridicole. Cum ar fi faptul c─â ├«n ÔÇ×chemtrailÔÇť-urile avioanelor s-a g─âsit Viagra. Previzibil, au fost ├«ngropa┼úi ├«n

-uri ┼či

-uri. Deci, dac─â vre┼úi s─â v─â distra┼úi copios, spor la trollat, doar imagina┼úie v─â trebuie.  

P.S. S─â nu uit s─â i-o spun unui taximetrist ┼či pe-asta cu Viagra.    

Nic S├órbu este jurnalist de ┼čtiin┼ú─â. 

Foto: wikimedia commons

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.