Concerte educative

Alexandru TOMESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 379 din 19-25 mai 2011
Concerte educative jpeg

"How much money do you make?"

 Întrebarea de mai sus nu îmi fusese pusă de vreun om de afaceri, nici de vreun impresar, ci de un… băieţel de doar 5 ani, tot numai zîmbet şi candoare! Eram într-o grădiniţă din Los Angeles, unde fusesem invitat să le arăt copiilor pentru prima dată un instrument muzical – vioara. Totul mersese foarte bine: le cîntasem cîteva piese scurte, apoi mă aşezasem în mijlocul lor, cu picioarele încrucişate sub mine, şi ne jucam împreună descoperind, rînd pe rînd, toate jucărioarele din cutia mea de vioară: în afară de cea mai mare jucărie – vioara şi arcuşul – un mic higrometru, un diapazon, colofoniul adormit în săculeţul său. Cel mai mult le plăcuse metronomul electronic – avea doar butoanele cu care erau atît de familiarizaţi. Pînă ce, dintr-odată, am ajuns la business! Tocmai le povesteam despre călătorii, despre concerte, despre scena inundată de lumină; cred că li se părea o viaţă tentantă în ultimă instanţă şi au vrut să afle finalitatea ultimă în America: cea financiară. Am încercat să le explic că pentru un artist contează în primul rînd lucrurile spirituale, să-i facă pe oameni fericiţi prin muzica sa, şi abia apoi banii – dacă vin, sînt bineveniţi, în nici un caz nu reprezintă un scop în sine. Nu ştiu dacă m-au înţeles...
 
Îmi amintesc de un alt concert educativ, la care participasem pe cînd eram încă elev: o mică orchestră de cameră ne vizita şcoala. Împreună cu alţi colegi de-ai mei, eram împărţit între sentimente contradictorii: bucuria de-a fi scăpat de ora de matematică şi spaima de-a fi la doar două scaune distanţă de învăţătoare, care ne supraveghea necruţătoare, nu care cumva să tuşim sau să ne zbenguim în timpul concertului. Un profesor cu barbă s-a apucat să ne recite nişte poveşti lungi şi prăfuite despre compozitor. Dintr-odată, ora de matematică părea mult mai deschisă la aventuri decît acest concert atît de scorţos! Bietul compozitor trăise foarte mulţi ani, compusese încă şi mai multe lucrări (era genial, desigur!), iar discursul nu se mai termina! Scurtele fragmente muzicale păreau mai degrabă o agrementare a discursului sec şi pompos. Cînd am ieşit în cele din urmă la aer, în recreaţie, m-am gîndit că nu voi mai călca prea curînd prin sala de concert. Lucrurile au luat însă o altă întorsătură...

Am devenit violonist, am început să îndrăgesc din ce în ce mai mult cele ce se petrec în sala de spectacol. Acea comuniune de trăiri cu publicul, acea stare de libertate produsă de muzică nu le-am regăsit nicăieri altundeva. Muzica este vibraţie, este o stare de comunicare pură, neîngrădită de cuvinte. De multe ori, muzicienii înşişi ridică fără voia lor stavile între ei şi public. Acea atitudine de „eu ştiu şi simt ceva ce tu nu vei putea înţelege niciodată“ nu face decît să ne îndepărteze unii de alţii. Artistul trebuie să empatizeze în modul cel mai complet şi mai subtil cu cel căruia îi cîntă. Este prima premisă a unui dialog: să ştii cui te adresezi, să deprinzi limbajul său şi să transmiţi, dar să şi asculţi în acelaşi timp. De multe ori, organizatorii concertelor educative de la noi greşesc tocmai aici: uită că interlocutorul este un public foarte tînăr, care are cu totul alte preocupări decît studiul vieţilor marilor compozitori şi care are nevoie să fie ascultat în primul rînd. Întrebările pe care le pun copiii la astfel de concerte arată interesul lor real, practic, ludic în raport cu muzica. De multe ori ar prefera să aibă voie să vină pe scenă şi să atingă instrumentele muzicale, să ciupească o coardă de violoncel sau să înveţe să cînte la xilofon, decît să asculte prelegeri nesfîrşite despre genialitatea lui Mozart. O vor descoperi ei înşişi, mai tîrziu, fiecare în felul său. Mulţi muzicologi din ziua de astăzi par a fi uitat că însuşi Mozart a fost copil la un moment dat. Şi nu doar el. Readucerea muzicii clasice din sfera aceasta a muzeului îngheţat şi restrictiv în viaţa reală, în care îndrăzneşti să experimentezi, să te joci este poate cea mai mare dovadă de curaj pentru un muzician.

Un concert educativ reuşit este acela la care toată lumea învaţă cîte ceva, nu doar copiii din sală, ci mai ales muzicienii. Ne este teamă să rîdem pe scenă, nu îndrăznim să facem vreo şotie cu instrumentul de concert – „vai, dar aşa ceva nu se cade!“; toate acestea încearcă să ni le readucă aminte chiar copiii cărora le cîntăm. În clipa în care vom da voie copilului din noi să se exprime din nou, vom putea regăsi spontaneitatea şi exuberanţa pe care le-am pierdut poate pe parcurs. A cînta poate deveni o joacă: uitaţi-vă doar la semnificaţia cuvîntului în alte limbi: to play, jouer, spielen. Totul este foarte simplu: trebuie doar să avem ochi de văzut, urechi de auzit şi inimi de simţit.
 
Alexandru Tomescu este violonistul care, de dragul revistei lui preferate, a schimbat – temporar! – arcuşul în condei şi vioara-n călimară. 

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

sarcina, foto shutterstock jpg
Dieta recomandată de nutriționist femeilor care își doresc să rămână însărcinate. Lista cu alimente care susțin fertilitatea
Alimentația are un rol esențial în fertilitate, iar femeile care își doresc să rămână însărcinate sunt încurajate să consume alimente bogate în nutrienți care susțin echilibrul hormonal și sănătatea sistemului reproducător. Dacă îți dorești să devii mamă, ține cont de recomandările nutriționistului!
Sorin Bochis FB jpg
Cine era bărbatul mort în accidentul aviatic din Orăștie. Acum șapte ani, avionul pilotat de el s-a ciocnit cu un altul
Bărbatul mort în accidentul aviatic produs marți, 15 iulie, în Orăștie, este Sorin Mihail Bochiș, unul dintre cei mai versați piloți din Timișoara, care, în urmă cu șapte ani ,a mai trecut printr-un accident teribil
acba5452 ccb2 4ca2 a604 10eba3932977 jpeg
Ce preferă românii în 2025 pe Litoral. Ce unități de cazare au succes în acest sezon
„Nu doar locația contează, ci și experiența completă a turistului”. Este sintagma după care se conduc cei de la IRI Travel și care i-a transformat în emblema pieței de vacanțe pentru litoralul românesc și bulgăresc. În sezonul de vară 2025 este la modă stațiunea Olimp
foto1 scumpiri copy jpg
Românii se pregătesc pentru valul de scumpiri din august. Produsele care vor suferi majorări importante
Majorarea TVA de la 1 august, dar și a accizei la carburanți, alături de facturile mai mari la energia electrică plătite de agenții economici, vor avea efecte rapide în piață.
titularizare 2025 slatina   foto alina mitran (5) jpg
Înghesuială la titularizare, concursul cu miză incertă. „Sunt în pericol și posturile titularilor” REPORTAJ
Mii de candidați care își doresc să ajungă la catedră, unii pentru prima dată, au susținut marți, 15 iulie 2025, proba scrisă a concursului național de Titularizare. Mulți spun că nu mai văd sensul acestei probe, având în vedere modificările anunțate. „Pentru ce posturi luptăm?!”.
Banner Olga Bălan
Trucurile de frumusețe ale Olgăi Bălan, solista care și-a micșorat sânii din cauze medicale. Ce are zilnic în meniu: „Ajută în stările de epuizare”
Trucurile de frumusețe ale Olgăi Bălan, solista cu cei mai mari sâni naturali din România: „Face tenul mătăsos”. Ce nu-i lipsește zilnic din meniu: „Ajută în stările de epuizare”
518349328 1269780087852588 5754535934552254149 n jpg
Cel mai mare meteorit găsit vreodată intact pe Pământ. Cântărește peste 60 de tone și a fascinat o lume întreagă
La marginea orașului Grootfontein, în nord-estul Namibiei, zace tăcut un colos venit din spațiu. Este Hoba — cel mai mare meteorit descoperit vreodată pe Terra, o relicvă extraterestră de peste 60 de tone, compusă aproape integral din fier și nichel.
la piscină jpeg
Pensiune cu piscină sau ciubăr? Ce aleg românii pe timp de caniculă
În 2025, tot mai mulți români aleg să se răcorească la munte într-un ciubăr rustic, cu apă rece și priveliști spectaculoase. Departe de aglomerația ștrandurilor și de costurile ascunse ale piscinelor, ciubărul devine preferatul românilor, iar prețurile pentru un weekend complet încep de 750 lei.
Regele Charles, foto Shutterstock jpg
Dulcele modest pe care Regele Charles îl savurează la ceai. Fostul său angajat a spus ce nu-i lipsește din meniu
Regele Charles al III-lea este cunoscut pentru preferințele sale simple în ceea ce privește preparatele culinare și nici când vine vorba despre gustarea preferată pe care o consumă la ceai nu face excepție!