Comunicatori pentru "mirosul de carte proasp─ât tip─ârit─â"

Oana BOCA ST─éNESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 532 din 24-30 aprilie 2014
Comunicatori pentru "mirosul de carte proasp─ât tip─ârit─â" jpeg

Presupun c─â, parcurg├«nd titlul, a┼úi b─ânuit despre ce voi scrie ├«n acest articol, a┼ča c─â v─â propun s─â ├«ncepem direct cu o sum─â de date ÔÇ×tehniceÔÇť referitoare la pia┼úa de carte autohton─â ┼či la speciali┼čtii s─âi ├«n comunicare:

ÔŚĆ ┼×tia┼úi c─â, ├«n acest moment, grupul editorial clasat pe locul I ├«n recentul top al celor mai profitabile edituri rom├óne┼čti nu are un specialist ├«n comunicare (nici m─âcar un amator), acest post din organigram─â r─âm├«n├«nd neocupat de peste un an? Pentru c─â este vorba despre o situa┼úie care dureaz─â de mult timp, putem b─ânui c─â nu avem de-a face cu un proces mai complicat de selec┼úie a unui poten┼úial angajat, ci pur ┼či simplu cu decizia managerului general al companiei de a face economie la plata salariilor, convins de faptul c─â, cel pu┼úin ├«n acest moment, editura poate func┼úiona lini┼čtit─â ┼či f─âr─â un specialist ├«n comunicare. V─â invit s─â contrazice┼úi un contabil-┼čef! (Topul la care fac referire a fost publicat de portalul business24.ro, pe data de 3 decembrie 2013, ├«n baza unui clasament ├«ntocmit de Consiliul Na┼úional pentru IMM.)

ÔŚĆ ┼×tia┼úi c─â, ast─âzi, mai pu┼úin de un sfert (aproximativ 15%) dintre editurile autohtone active au angajat un specialist ├«n comunicare? Iar c├«nd spun ÔÇ×edituri activeÔÇť, m─â refer la cele 150-200 de case editoriale care public─â titluri noi, cu o anumit─â ritmicitate, care particip─â constant la cele dou─â mari t├«rguri de carte autohtone din capital─â, Bookfest ┼či Gaudeamus, ┼či care produc evenimente sau chiar campanii mai sofisticate de promovare a lecturii. Dac─â e s─â raport─âm num─ârul speciali┼čtilor ├«n comunicare angaja┼úi ├«n edituri la num─ârul ┼či mai mare, de aproape 1000, al firmelor care au ca obiect declarat de activitate editarea de carte, procentul devine ┼či mai trist, de sub 5% ÔÇô dar, sigur, acesta este doar un exerci┼úiu de dragul exerci┼úiului...

O situa┼úie aproape bizar─â, dac─â e s─â ne g├«ndim la faptul c─â cele mai multe dintre editurile autohtone s├«nt, totu┼či, societ─â┼úi comerciale ap─ârute dup─â ÔÇÖ89, iar lipsa departamentului de comunicare nu ┼úine de nu ┼čtiu ce structuri istorice deficitare mo┼čtenite, ci pur ┼či simplu de decizia managerului general de a nu mai pl─âti ni┼čte oameni ├«n plus.

ÔŚĆ ┼×tia┼úi c─â lumea publishing-ului de carte autohton opereaz─â cu foooarte mul┼úi directori? Exist─â, dup─â cum am men┼úionat ┼či mai ├«nainte, doar c├«teva zeci de angaja┼úi ├«n departamentele de comunicare ale editurilor, iar mai mult de jum─âtate dintre ace┼čtia s├«nt directori. Au fost angaja┼úi direct pe acest post ┼či, ├«n consecin┼ú─â, ├«┼či desf─â┼čoar─â activitatea ca manageri de departament, de┼či, ├«n mod paradoxal, nu au pe nimeni ├«n subordine ÔÇô asta, ca un soi de completare ├«n planul respectului de sine la recompensele salariale lunare ce-i despart pe ace┼čtia de colegii lor consultan┼úi ├«n comunicare, care au ales s─â fac─â performan┼ú─â ├«n cadrul unor industrii mai b─ânoase.

ÔŚĆ ┼×tia┼úi c─â aceast─â sum─â de directori/redactori de comunicare din editurile autohtone interrela┼úioneaz─â extrem de prost? Foarte pu┼úini se cunosc ├«ntre ei, de┼či m─âcar dou─â evenimente ├«i reunesc anual sub acela┼či acoperi┼č, la Romexpo.

ÔŚĆ ┼×tia┼úi c─â, de┼či dinspre mediul academic vin semne de interes, nici una dintre editurile autohtone nu ofer─â studen┼úilor care urmeaz─â ┼×tiin┼úele Comunic─ârii posibilitatea de a face practic─â? S├«nt tineri care ar putea s─â ├«n┼úeleag─â din vreme care este specificul muncii de promovare ├«n lumea publishing-ului de carte, a┼ča cum ace┼čti studen┼úi reu┼česc, de exemplu, s─â priceap─â ce se ├«nt├«mpl─â ├«n agen┼úiile de PR, prin internship-urile puse la dispozi┼úie. A┼ča se face c─â zeci de absolven┼úi ai Facult─â┼úii de ┼×tiin┼úe ale Comunic─ârii vin ├«ncrez─âtori c─âtre edituri, la terminarea facult─â┼úii, dar abandoneaz─â lupta dup─â doar c├«teva luni, deoarece munca ├«n editur─â nu se dovede┼čte a fi ceea ce ├«┼či imaginaser─â ei ÔÇô anume: un mediu ÔÇ×curatÔÇť, unde ai ┼čansa s─â socializezi cu mul┼úi scriitori importan┼úi ┼či ocazia s─â fii arhitectul multor campanii extrem de creative.

Pornind de la aceste date, cred c─â putem ├«ncerca o cartografiere a spa┼úiului populat de speciali┼čtii ├«n comunicare din editurile rom├óne┼čti: o comunitate, precum se vede, cu oameni pu┼úini, despre care se vorbe┼čte foarte rar, ├«mp─âr┼úit─â identitar ├«ntre cele dou─â lumi la care se raporteaz─â ÔÇô cea a oamenilor de cultur─â ┼či cea a consultan┼úilor ├«n comunicare ÔÇô, f─âr─â s─â simt─â, ├«ns─â, c─â apar┼úin cu acte ├«n regul─â vreuneia dintre ele. O comunitate mic─â, de c├«teva zeci de oameni, care au venit ├«n departamentele de comunicare din edituri dinspre cele mai variate specializ─âri universitare, d├«nd piept, odat─â ajun┼či aici, cu fi┼če de post care, ├«n 2014, ├«nc─â p─âstreaz─â prea pu┼úine elemente comune de la o institu┼úie la alta. A┼ča se face c─â, dup─â caz, abilit─â┼úi ┼či urgen┼úele companiei, specialistului de comunicare dintr-o editur─â i se ├«nt├«mpl─â s─â bifeze ┼či sarcini din fi┼ča redactorilor de carte, din cea a specialistului ├«n v├«nz─âri ┼č.a.m.d. ÔÇô dac─â tipologiile ar avea un spectru, am vedea toate culorile!

├Än general, ÔÇ×comunicatoriiÔÇť din edituri s├«nt invidia┼úi de omologii lor din alte industrii, pentru imaginea aceea idilic─â ce con┼úine ┼či ÔÇ×mirosul de carte proasp─ât tip─ârit─âÔÇť. Li se repro┼čeaz─â, ├«n schimb, c─â nu ├«ncheie parteneriate strategice, c─â le place awareness-ul individual, c─â nu produc ├«nt├«mpl─âri cu impact semnificativ, ci ac┼úiuni timide. Mul┼úi uit─â, ├«ns─â, c─â cele mai multe dintre campaniile imaginate de oamenii de comunicare din edituri se ├«nv├«rt ├«n jurul unui buget simbolic ┼či, c├«teodat─â, chiar inexistent, iar ├«n Rom├ónia ÔÇ×b─ât─âliaÔÇť pentru cucerirea cititorului e dur─â ┼či haotic─â, fiindc─â a ├«nceput ├«nainte ca acesta s─â fi fost format.

Viteza cu care se produc schimb─âri de personal ├«n departamentele de comunicare din edituri e destul de ridicat─â, iar motivele pot fi selectate din tot ceea ce am povestit p├«n─â acum. Cu toate acestea, exist─â, ├«n editurile importante, c├«┼úiva colegi care au peste cinci ani de experien┼ú─â, oameni de la care ar putea ├«ncepe un efort de cunoa┼čtere ┼či de ├«n┼úelegere a specificului muncii noastre. Poate c─â nu le ┼čti┼úi numele ┼či nici rezultatele, punct cu punct, dar nu se poate s─â nu fi auzit de vreuna dintre campaniile ini┼úiate ┼či coordonate de ei: campania ÔÇ×S─âpt─âm├«na PSI pentru p─ârin┼úiÔÇť a celor de la Editura Trei, dedicat─â promov─ârii c─âr┼úilor de parenting ┼či psihologia copilului, campania ÔÇ×Clubul de lectur─â NemiraÔÇť, care ├«┼či propune s─â readuc─â ├«n via┼úa iubitorului de carte din acest Bucure┼čti gr─âbit formula, at├«t de s─ân─âtoas─â, a cluburilor de lectur─â, Concursul ÔÇ×Humanitas ├«n liceeÔÇť, o admirabil─â idee a celor de la Humanitas Multimedia, campania ÔÇ×Te a┼čtept─âm ├«n libr─ârie!ÔÇť a Editurii Herald, dus─â mai departe, an de an, doar dintr-o frumoas─â ├«nc─âp─â┼ú├«nare, campania ÔÇ×vALLuntarÔÇť a Grupului Editorial All, o ini┼úiativ─â care deja seam─ân─â cu filozofia din manualele de marketing 3.0, ├«nt├«lnirile lunare cu scriitorii rom├óni din cadrul CDPL Fest sau excelenta campanie de popularizare a c─âr┼úilor de tip mass-market din colec┼úia Top 10+ de la Polirom, plus multe astfel de ├«nt├«mpl─âri. Nu s├«nt ini┼úiative care ar lua neap─ârat premii pentru inova┼úie la competi┼úiile interna┼úionale dedicate consultan┼úilor ├«n comunicare, ├«ns─â s├«nt mult mai de impact dec├«t multe dintre campaniile creative, dar f─âr─â fond, care au explodat recent pe Internet, sau dec├«t concursurile cu premii ├«n c─âr┼úi din cadrul emisiunii de mare audien┼ú─â a lui Dan Capatos.

Zilele acestea, speciali┼čtii rom├óni ├«n PR, pe care ├«i urm─âresc constant pe portalul pr-romania.ro, dezbat despre felul ├«n care/┼či dac─â s-au modificat standardele ├«n cadrul acestei specializ─âri, odat─â cu schimb─ârile tehnologice ┼či cu avalan┼ča campaniilor din social media. Am citit toate materialele pe aceast─â tem─â, cu un soi de z├«mbet nostalgic, mi s-au p─ârut a┼ča, un soi de r─âsf─â┼ú, ceva aproape ireal: m─â g├«ndeam c─â oamenii de comunicare din edituri n-au apucat s─â aib─â nici m─âcar o prim─â discu┼úie despre standardele meseriei de comunicator ├«n domeniul c─âr┼úii, dar─âmite s─â ajung─â s─â proiecteze schimb─âri adaptate epocii 2.0.

Bookfestul care se apropie ar putea fi, cred, un bun moment pentru o astfel de prim─â dezbatere.

Oana Boca St─ânescu este manager cultural ┼či consultant ├«n comunicare, fondatoarea Headsome Communication. A fost, timp de 9 ani, director de imagine al Editurilor Polirom ┼či Cartea Rom├óneasc─â.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.