Competen┼úe ┼či specializ─âri

Publicat în Dilema Veche nr. 680 din 2-8 martie 2017
Competen┼úe ┼či specializ─âri jpeg

ÔÇô de la Homo universalis la Homo hiperspecialisatus ÔÇô

De-a lungul istoriei, oamenii s-au specializat ├«n mod continuu, dar marea schism─â a specializ─ârii a venit poate doar ├«n secolul al XVII-lea, c├«nd s-a n─âscut ┼čtiin┼úa modern─â, c├«nd fizica s-a desprins de metafizic─â ┼či c├«nd oamenii au ├«nceput s─â foloseasc─â ├«n mod sistematic matematica pentru predic┼úii ┼či explica┼úii. De atunci ┼čtiin┼úele au explodat ┼či au tot continuat s─â creasc─â domeniile de specializare, iar competen┼úele noastre s au m─ârit ┼či s-au diversificat. Dar s├«ntem noi cu adev─ârat mai competen┼úi azi dec├«t eram ├«n trecut? G├«ndim mai bine? S├«ntem mai buni? ┼×tim mai multe?

C├«nd se vorbe┼čte ast─âzi de competen┼úe, se vorbe┼čte de dou─â mari categorii de abilit─â┼úi ┼či cuno┼čtin┼úe: avem, pe de o parte, competen┼úele specifice ┼či, pe de alt─â parte, le avem pe cele generale. Competen┼úele specifice s├«nt cele date de un anumit domeniu de specializare: s─â ┼čtii s─â operezi un seam─ân, s─â proiectezi o cas─â, s─â pilotezi un avion, s─â ┼úii un curs, s─â po╚Ťi s─â aplici corect legea ├«ntr-o sal─â de judecat─â sau s─â conduci o companie multina┼úional─â. Nu oricine poate s─â fac─â toate astea. E nevoie de ni┼čte cuno┼čtin┼úe ┼či abilit─â┼úi specifice domeniului. Pe de alt─â parte, exist─â ┼či competen┼úele generale sau transversale, cunoscute ┼či drept ÔÇ×compete┼úe-cheieÔÇť sau soft skills. Acestea nu ┼úin de un domeniu anume, ele vizeaz─â o mai bun─â pozi┼úionare ├«n via┼ú─â printr-o g├«ndire mai bun─â ┼či mai creativ─â, prin ni┼čte capacit─â┼úi mai bune de autocunoa┼čtere ┼či de comunicare interpersonal─â, printr-un coeficient ├«mbun─ât─â┼úit de inteligen┼ú─â emo┼úional─âÔÇŽ etc.

Dac─â, ├«n ce prive┼čte competen┼úele specifice, inevitabil st─âm mai bine fa┼ú─â de trecut, ├«n special ├«n urma avansului ┼čtiin┼úific ┼či tehnologic, ├«n raport cu competen┼úele transversale nu m-a┼č hazarda s─â spun c─â st─âm mai bine. Am sta poate mai bine dac─â ele ar fi ┼úinta principal─â a sistemului nostru educativ, ceea ce, evident, nu este cazul. Nu este cazul deoarece, din p─âcate, la noi accentul este ├«nc─â pus pe elementul informativ ┼či nu pe cel formativ, or, este evident c─â aceste competen┼úe ┼úin mai mult de cum ├«i ├«nv─â┼ú─âm pe copiii no┼čtri ceva dec├«t de ceea ce ├«i ├«nv─â┼ú─âm. Conteaz─â aici mai mult forma ├«n care ace┼čtia s├«nt prin┼či ├«n jocul paideic dec├«t con┼úinutul educa┼úional. De exemplu, s─â lu─âm cazul g├«ndirii critice. Aceasta este at├«t o competen┼ú─â transversal─â necesar─â oric─ârui om educat, c├«t ┼či o disciplin─â academic─â de sine st─ât─âtoare, desprins─â din logic─â ┼či filozofie. ├Än majoritatea universit─â┼úilor cu tradi┼úie, g├«ndirea critic─â este obiectul unui curs la care trebuie s─â fie expu┼či to┼úi studen┼úii, indiferent de specializarea lor, deoarece le ofer─â competen┼úe generale de tipul g├«ndirii critice ┼či creative, de care au mare nevoie pentru a dob├«ndi ┼či a se raporta cum trebuie la orice alte cuno┼čtin┼úe din oricare alt domeniu.

G├«ndirea critic─â este unul dintre cursurile ├«n care s├«ntem ├«nv─â┼úa┼úi s─â ├«nv─â┼ú─âm, deoarece ne ofer─â capacitatea de a reflecta critic asupra obiectului ┼či scopului ├«nv─â┼ú─ârii, cum s─â ne raport─âm la pozi┼úiile ┼či argumentele celorlal┼úi, cum s─â analiz─âm un text ┼či cum s─â ne articul─âm un discurs. Ne ajut─â s─â ne pozi┼úion─âm mai reflexiv at├«t fa┼ú─â de ceilal┼úi, c├«t ┼či fa┼ú─â de propriile noastre g├«nduri. Deci nevoia unui astfel de curs este evident─â la toate nivelurile ┼či pentru toate specialit─â┼úile. Problema este c─â el lipse┼čte aproape cu des─âv├«r┼čire din universit─â┼úile noastre, el f─âc├«ndu-se doar la facult─â┼úile de filozofie ┼či la acele facult─â┼úi care au parte de o conducere vizionar─â, care ├«n┼úelege rostul adopt─ârii unui astfel de curs ├«n curriculum. Pe de alt─â parte, companiile au ├«nceput ┼či ele s─â ├«n┼úeleag─â rostul ┼či lipsa acestui curs din preg─âtirea angaja┼úilor lor, ┼či ├«ncearc─â s─â suplineasc─â aceast─â nevoie printr-un curs, atelier sau seminar de tip ÔÇ×coachingÔÇť. Or, de┼či g├«ndirea critic─â cultiv─â o anumit─â atitudine, ea nu se manifest─â doar prin aceast─â atitudine de scepticism cognitiv ├«n care totul trebuie s─â fie analizat ┼či judecat ra┼úional ┼či nimic nu trebuie s─â fie luat ca atare. Este evident c─â acest lucru poate fi transmis cursan┼úilor ┼či de c─âtre un showman de tipul unui coach sau trainer, dar problema e ce facem mai departe, c─âci dup─â faza aceasta critic─â trebuie s─â avem faza de analiz─â logic─â a ra┼úionamentului, unde e nevoie de ni┼čte competen┼úe specifice date de ni┼čte cursuri prealabile de logic─â ┼či filozofie. Pe scurt, s-a ajuns ca ├«n mediul corporatist aceste cursuri de g├«ndire critic─â s─â fie ┼úinute de persoane cu o preg─âtire logic─â superficial─â, care e adev─ârat c─â te motiveaz─â s─â ai o atitudine critic─â, dar care, av├«nd de cele mai multe ori un MBA unde au f─âcut ┼či ei tangen╚Ťial un curs asem─ân─âtor, nu au preg─âtirea necesar─â pentru a-┼úi ar─âta cum se analizeaz─â ┼či se disec─â efectiv un ra┼úionament. E ca ┼či c├«nd cineva, ├«n urma unui curs de medicin─â naturist─â de la ┼čcoala popular─â de art─â ┼či meserii, s-ar apuca de chirurgie. Bine├«n┼úeles c─â pot fi ┼či cazuri fericite de astfel de buni chirurgi mentali n─âscu┼úi ├«n urma unei astfel de preg─âtiri precare, dar cu siguran┼ú─â c─â ele s├«nt izolate ┼či ╚Ťin mai mult de hazard, c─âci nu po┼úi ┼úine un astfel de curs, cu succes, f─âr─â o temeinic─â preg─âtire de specialitate. Paradoxul aici este c─â pentru a ÔÇ×livraÔÇť aceste competen┼úe generale e nevoie de clare competen┼úe specifice.

Pe de alt─â parte, g├«ndirea critic─â, privit─â ca atitudine mental─â, se poate ob┼úine cu prec─âdere ├«n ┼čcoala general─â ┼či la liceu, nu neap─ârat printr-o disciplin─â separat─â, ci printr-un mod mai reflexiv ┼či mai critic de predare. Ce vreau s─â spun este c─â degeaba avem ├«n clasa a IX-a ÔÇ×Logic─â ┼či argumentareÔÇť, c─âci dac─â lucrurile s├«nt predate tot pun├«ndu-se accentul pe memorizare ╚Öi repeti┼úie, nu vom ob┼úine nimic. Mai degrab─â ar trebui, poate, expu┼či to┼úi profesorii de la toate materiile la astfel de cursuri, tocmai pentru a--┼či ├«mbun─ât─â┼úi stilul de predare ┼či a s─âdi ├«n elevi o bun─â g├«ndire critic─â ┼či creativ─â. La limit─â, un elev poate deveni mai reflexiv ├«n urma unui curs de muzic─â sau de pictur─â dec├«t ├«n urma unuia de logic─â sau matematic─â. Important este ce tip de ├«ntreb─âri ┼či atitudini mentale ├«i s─âde┼čti ca profesor, iar lucrul acesta se poate ├«nt├«mpla la orice materie, important fiind cum este predat─â aceasta ┼či nu at├«t ce se pred─â.

Competen┼úele specifice s├«nt rezultatul con┼úinutului informativ din cadrul unui proces educativ, cele transversale ┼úin├«nd cu prec─âdere de forma de predare, de modul ├«n care elevul este incitat ┼či provocat s─â g├«ndeasc─â cu mintea lui ┼či nu doar s─â memoreze fapte ╚Öi date. Aceasta este ┼či marea hib─â a ├«nv─â┼ú─âm├«ntului rom├ónesc, starea aceasta folcloric─â ├«n care elevul trebuie ├«n principal s─â memoreze ┼či s─â repete c├«t mai fidel ce a zis profesorul ÔÇô cum s-ar spune, s─â nu ias─â din cuv├«ntul profesorului nici la propriu, nici l-a figurat. Dac─â face asta, e bine, va fi r─âspl─âtit cum se cuvine. Altfel, dac─â vine cu ├«ntreb─âri ┼či provoc─âri care ies din schem─â, va fi pedepsit pentru a fi readus pe ÔÇ×calea cea bun─âÔÇť.

├Än mod interesant, aceast─â mentalitate explic─â cumva ┼či conservarea ╚Öi perpetuarea mediocrit─â┼úii din mediul academic rom├ónesc ┼či, ├«n genere, din ┼čcoala rom├óneasc─â. Nu vrem s─â avem colegi oameni n─âstru┼čnici, care s─â ne provoace ┼či s─â sar─â din schem─â. Vrem colegi ÔÇ×cumin┼úiÔÇť, repetitivi ┼či predictibili. ┼×i, ├«n genere, de ce am vrea, ca oameni politici, s─â avem parte de cet─â┼úeni informa┼úi ┼či cu g├«ndire critic─â? Ace┼čtia s├«nt mai greu de manipulat, mai greu de dirijat c─âtre urne ca s─â voteze ÔÇ×ce trebuieÔÇť. E mai bine a┼ča, e mai bine pentru partid doar s─â muncim, f─âr─â s─â g├«ndim. 

Sorin Costreie este conferen╚Ťiar ╚Öi prodecan la Facultatea de Filozofie a Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti, ╚Öi a fost consilier al ministrului Educa╚Ťiei. Cele mai recente publica╚Ťii includ Early Analytic Philosophy ÔÇô New Perspectives on the Tradition (Springer) ╚Öi ╚śase studii fregeene (Editura Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti).

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.