Comoara dintre dealuri

Publicat în Dilema Veche nr. 550 din 28 august - 3 septembrie 2014
Comoara dintre dealuri jpeg

Mi-am petrecut concediile ultimilor ani la casa p─ârinteasc─â din Aiud, jude┼úul Alba. Un or─â┼čel cu pu┼úin peste 20.000 de locuitori, bine ascuns ├«ntre dealurile prietenoase din Ardeal, sc─âldate mai mereu ├«ntr-o lumin─â despre care pictorul Horia Cucerzan, n─âscut la Blaj, spunea c─â are culoarea mierii. Am ├«ncercat s─â rev─âd locurile pe care le str─âb─âtusem cu pasul, copil fiind, ├«n drume┼úii de o zi-dou─â, cu rucsacul ├«n spate, s─â-mi amintesc pove┼čtile lor, s─â observ ├«n ce fel le-a schimbat trecerea timpului ┼či cum le percepe adultul care am devenit.

├Än Cheile Aiudului, numite ┼či Cheile V─âli┼čoarei, nu mai fusesem de 20 de ani. Noi le spuneam, ┼či mai simplu, Cheile Poienii. Aflate ├«n estul Mun┼úilor Trasc─âu, la 15 kilometri de Aiud, pe drumul c─âtre Rimetea, erau unul dintre locurile ideale pentru a-┼úi petrece o duminic─â din dou─â, c├«nd num─ârul autoturismului din dotare, cu so┼ú sau f─âr─â, ├«┼úi permitea s─â te deplasezi. Pe dreapta, te ├«nt├«mpin─â Col┼úul Cet─â┼úii ┼či Col┼úul Diacului, cu altitudini care pornesc de la peste 400 m ┼či ajung la aproape 800. Mai ├«nalt este Peretele Bogza, situat ├«n partea st├«ng─â a drumului dinspre Aiud. El ofer─â trasee mai aventuroase pentru amatorii de alpinism ┼či este ┼či un loc propice zborului cu parapanta, cu aterizare ├«n interiorul Cheilor. ├Än anul 2000, zona a fost declarat─â arie protejat─â, de importan┼ú─â geomorfic─â ┼či botanic─â.

Am crescut cu ochii la alpini┼čtii din Cheile Aiudului, ├«n vremea ├«n care st├«ncile mi se p─âreau ┼či mai amenin┼ú─âtoare, ating├«nd cerul. La poalele lor, ├«ntr-un spa┼úiu ap─ârat, exista un castel vechi, care-┼či mai p─âstra ├«nc─â turnurile ┼či meterezele, ┼či c├«teva c─âsu┼úe de lemn. ├Än anii ÔÇÖ80, p├«r├«ul Aiudului care str─âbate Cheile era loc de picnic, fotbal sau tenis. ├Än timp ce mama preg─âtea cartofii pentru ceaun ┼či salata, f─âceam cu tata o plimbare p├«n─â la castel ┼či uneori urcam ├«ntr-unul dintre turnuri. De acolo, se vedea tot locul ca-n palm─â ÔÇô valea, st├«ncile, drumul, ma┼činile parcate, c─â┼ú─âr─âtorii care se opreau la c─âsu┼úe. Ocheam ma┼čina noastr─â ro┼čie de departe ┼či o strigam pe mama, ├«n ciuda protestelor tat─âlui meu, care spunea c─â nu are cum s─â m─â aud─â. Dar ea m─â vedea ┼či ├«mi f─âcea mereu un semn. ├Än┼úelegeam din asta c─â masa e gata ┼či m─â gr─âbeam s─â cobor.

Castelul care era locul meu de joac─â preferat ├«n copil─ârie a fost construit ├«n 1320, pentru ap─ârare, ┼či a devenit cazarm─â militar─â ├«n timpul Imperiului Habsburgic. A fost preluat de armata rom├ón─â, folosit pentru v├«n─âtorii de munte, iar sub comunism a trecut ├«n circuitul civil, la o ├«ntreprindere din Aiud. Dup─â ce aceasta a dat faliment, castelul a fost v├«ndut la licita┼úie, iar ├«n prezent un medic din Bra┼čov l-a introdus ├«n circuitul turistic, dup─â aproape dou─â decenii de investi┼úii ┼či amenaj─âri.

Rimetea este cunoscut─â drept localitatea din jude┼úul Alba cu case albe ┼či ferestre verzi. Arhitectura unic─â, de secol XIX, cu influen┼úe secuie┼čti ┼či nem┼úe┼čti, a f─âcut ca aceast─â comun─â s─â fie cea dint├«i distins─â de Comisia European─â cu premiul ÔÇ×Europa NostraÔÇť pentru conservarea patrimoniului cultural ┼či arhitectonic, ├«n 1999. Casele au fost construite ├«n jurul anului 1870, dup─â un incendiu, ┼či de atunci au fost frumos ├«ntre┼úinute. Din cele peste 300, mai mult de jum─âtate s├«nt albe.

Comuna, vestit─â ┼či pentru muzeul etnografic ┼či moara de ap─â, este str─âjuit─â de Piatra Secuiului, at├«t de aproape ┼či de abrupt─â ├«nc├«t se crede c─â, ├«n acest loc, soarele r─âsare de dou─â ori: o dat─â pentru ├«ntreaga lume ┼či a doua oar─â c├«nd apare de dup─â munte, pentru Rimetea. Despre acest masiv muntos, cu ├«n─âl┼úimea maxim─â de 1129 m, mama ├«mi spunea, ├«n copil─ârie, c─â seam─ân─â cu un uria┼č culcat pe spate. ├Ämi ar─âta capul c─âzut, pieptul, conturul corpului, picioarele, iar eu ├«ncercam s─â-l vizualizez. Anul acesta, ├«n aprilie, pe ÔÇ×uria┼čÔÇť a avut loc a opta edi┼úie a concursului de escalad─â sportiv─â Rimetea Climbing Open.

La 5 km sud-vest de Rimetea, pe o st├«nc─â, se mai p─âstreaz─â ruinele unei construc┼úii medievale impun─âtoare. Cetatea Trasc─âului, numit─â ┼či Col┼úe┼čti, dup─â satul din care se poate urca p├«n─â la ea, are pe turnul nordic, ├«nalt de aproximativ 20 m, o inscrip┼úie care men┼úioneaz─â c─â familia nobililor Thoroczkay a construit castelul ├«n secolul al XIII-lea. Un turn aflat ├«n partea sudic─â, mult mai deteriorat ast─âzi, a fost ridicat ulterior, iar ├«ntre cele dou─â au existat spa┼úii de locuit ┼či o capel─â, toate ├«nconjurate de un zid de ap─ârare oval, din care a mai r─âmas o bun─â parte. Nobilii de Trasc─âu s-au opus anex─ârii Transilvaniei de c─âtre Imperiul Habsburgic ┼či au fost elimina┼úi de pe scena istoriei, ├«mpreun─â cu cetatea lor, distrus─â ├«n anul 1703 de c─âtre trupele imperiale austriece.

Am urcat la Cetatea Trasc─âului ├«n luna iulie a anului trecut, pe un drum ┼čerpuit din satul Col┼úe┼čti, trec├«nd pe l├«ng─â c─âpi┼úe de f├«n sau pe sub copaci umbro┼či, av├«nd ├«n fa┼úa ochilor, tot mai aproape, meterezele ca ni┼čte din┼úi ce p─âreau a mu┼čca din albastrul netulburat al cerului. ├Äntr-o or─â am ajuns la ruinele cet─â┼úii, cu ziduri groase, la o altitudine de pu┼úin peste 700 m. Adev─ârata comoar─â o reprezint─â priveli┼čtea de sus, o panoram─â complet─â asupra zonei de nord a Mun┼úilor Trasc─âu, cu Cheile Aiudului ├«n dreapta, satul Col┼úe┼čti jos, ├«n fa┼ú─â, ┼či Col┼úii Trasc─âului ├«n partea st├«ng─â.

La nici zece minute de drum cu ma┼čina spre sud, din Aiud se ajunge la Castelul Kem├ęny din localitatea S├«ncrai. Construit ├«n 1805, castelul de peste 1000 mp a fost ├«nstr─âinat nobililor B├ínffy, ulterior a ajuns ├«n patrimoniul statului ┼či, dup─â 1947, a fost transformat ├«n centru de plasament pentru copii cu dizabilit─â┼úi. A fost p─âr─âsit ├«n 1997 ┼či de atunci a ajuns ├«ntr-un stadiu jalnic p├«n─â acum doi ani, c├«nd au ├«nceput lucr─ârile de reabilitare, cu fonduri europene ┼či din bugetul local. Au fost recondi┼úionate s─âlile de dans, camerele, u┼čile, acoperi┼čul ┼či se va aduce mobil─â restaurat─â, din veacurile trecute. ├Än toamna aceasta, Castelul Kem├ęny ar putea fi deschis pentru tabere, evenimente ┼či expozi┼úii. ├Än curtea interioar─â va fi amenajat un rozariu cu peste 80 de soiuri de trandafiri. Cultivarea florilor, ├«n special a trandafirilor, este una dintre ocupa┼úiile principale ale locuitorilor din zona S├«ncrai-Ciumbrud.

Ciumbrud este satul din Rom├ónia ├«n care exist─â cele mai multe soiuri de trandafiri, peste 100. Cei 1000 de locuitori s├«nt m├«ndri s─â organizeze, ├«n fiecare an, la sf├«r┼čitul lunii iunie, ÔÇ×Ziua RozelorÔÇť, unde cultivatorii ├«┼či arat─â m─âiestria. Anul acesta, evenimentul a ajuns la a treisprezecea edi┼úie ┼či a pus ├«n scen─â o adev─ârat─â parad─â cu tr─âsuri, biciclete ┼či ma┼čini ├«mpodobite cu aranjamente speciale din trandafiri. Rozele de la Ciumbrud, care pot fi admirate pe hectare ├«ntregi, multicolore, ajung ├«n parcurile ┼či spa┼úiile verzi din toat─â ┼úara, dar ┼či peste hotare, ├«n ┼ú─âri precum Italia, Polonia sau Ungaria.

Pe drumul de la Aiud la Alba-Iulia, cotind spre nord-vest ├«n ora┼čul Teiu┼č, se ajunge, ├«n 40 de minute, la unul dintre cele mai vechi a┼čez─âminte ortodoxe din Transilvania: M─ân─âstirea R├«me┼ú. Considerate a fi cel mai mare obiectiv natural din Mun┼úii Trasc─âului, Cheile R├«me┼úului s├«nt decorul ideal pentru o m─ân─âstire ridicat─â ├«n secolul al XIV-lea, cu o istorie zbuciumat─â. ├Än urma rev─ârs─ârii p├«r├«ului Plea┼ča, din 1926 a stat patru ani ├«ngropat─â ├«n m├«l ┼či pietre, p├«n─â la ├«n─âl┼úimea de 1,60 m, pictura interioar─â fiind distrus─â. ├Än 1955, l─âca┼čul a fost transformat ├«n m─ân─âstire de maici, desfiin┼úat─â de comuni┼čti patru ani mai t├«rziu. Maicile s-au str├«ns la Aiud, unde au organizat o sec┼úie de covoare. ├Än 1969, li s-a permis s─â se ├«ntoarc─â la m─ân─âstire, dar ├«n civil. M─ân─âstirea R├«me┼ú a fost redeschis─â dup─â ├«nc─â trei ani. Pentru a fi salvat─â de la distrugere, ├«n 1988, biserica veche, ce are ├«n interior opt straturi suprapuse de pictur─â mural─â, a fost ridicat─â 2 metri ┼či 8 centimetri. Concomitent, a fost construit─â biserica nou─â, cu Hramul Sfin┼úii Apostoli Petru ┼či Pavel. Din 1968, exist─â un muzeu al m─ân─âstirii, cu icoane, c─âr┼úi vechi, numismatic─â, obiecte ┼či ve┼čminte de cult.

C├«nd am ajuns la R├«me┼ú, maicile preg─âteau borcane cu dulce┼úuri, afar─â, pe o mas─â lung─â din lemn. F─âceau asta ├«n t─âcere, iar gesturile lor aminteau de un ritual str─âvechi. ├Äntreg locul, cu bisericile albe, verdea┼úa copacilor, gr─âdinile de trandafiri ┼či st├«ncile protectoare, desenate pe cerul senin, pare ivit acolo dintr-o alt─â lume, una a ├«mp─âc─ârii ┼či a deta┼č─ârii. O maic─â foarte t├«n─âr─â ├«┼či conducea vizitatorii p├«n─â la poart─â, probabil membri ai familiei. ┼×i-a fluturat z├«mbitoare m├«na ├«n urma lor, p├«n─â c├«nd ma┼čina s-a pierdut pe drumul de munte, iar eu m-am ├«ntrebat c├«t de determinat trebuie s─â fii pentru a renun┼úa la aproape tot ce e lumesc ┼či a tr─âi ├«n felul acela simplu, l├«ng─â natur─â ┼či divinitate. Mi-am amintit de Piatra Secuiului, uria┼čul tol─ânit din spatele c─âruia soarele r─âsare a doua oar─â ┼či mi-am dat seama c─â aici, ├«ntre culmile peste care lumina are mereu culoarea mierii, nu-┼úi lipse┼čte nimic pentru a deveni al locului.

Anda Docea este jurnalist─â la TVR.

Foto: A. Docea

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.