Colec┼úionarii de Dilema ┼či noii utilizatori de Blackberry sau iPhone

Manuela PREOTEASA
Publicat în Dilema Veche nr. 309 din 14 - 20 ianuarie 2010
Colec┼úionarii de Dilema ┼či noii utilizatori de Blackberry sau iPhone jpeg



Acum trei ani ┼či jum─âtate, m─â aflam ├«n vizit─â ├«n Alaska, la ziarul Anchorage Daily News, ├«ntr-o ├«nt├«lnire cu ┼čeful Departamentului Interactiv. Anchorage Daily News face parte din re┼úeaua McClatchy Company, o re┼úea cu publica┼úii ├«n special pentru zonele metropolitane, care func┼úioneaz─â din 1857. 150 de ani mai t├«rziu, McClatchy a v├«ndut unele titluri, a p─âstrat altele. The New York Times o nume┼čte ÔÇ×o companie hibridÔÇť, care ┼či-a dezvoltat servicii de publicitate ┼či site-uri, investind ┼či ├«n site-uri de job-uri (Career Builder), de anun┼úuri auto (cars.com) sau de ├«nchirieri (appartments.com).

Informaţia

├Än Alaska, regiune at├«t de deosebit─â de restul Americii ┼či chiar al lumii, oamenii ┼úinutului regret─â c─â specificul local sufer─â din pricina ÔÇ×re┼úetelorÔÇť aduse de lan┼úurile corporatiste. Pe de alt─â parte, o companie local─â de pres─â ar tr─âi foarte greu independent, date fiind costurile mari, resursele insuficiente de publicitate ┼či concuren┼úa cu marile grupuri media. S├«nt lucruri bine cunoscute, a┼ča cum ┼čtiut e c─â fenomenul globaliz─ârii a adus beneficiul calit─â┼úii ┼či al standardelor profesionale ├«n multe zone ├«n care informa┼úia era deficitar─â.

├Än timp, din dorin┼úa de expansiune rapid─â, re┼úelele globale par s─â-┼či fi pierdut apetitul pentru investi┼úia ├«n calitate ┼či prefer─â s─â reduc─â la maximum costurile. Produc┼úiile originale, realizate pe teren, fotoreportajele de profunzime, de interes pentru comunitate, s├«nt ├«nlocuite tot mai mult cu ┼čtiri ┼či imagini de agen┼úie, ziarele se uniformizeaz─â ┼či se distan┼úeaz─â de cititori. O alt─â pedal─â ieftin─â e latura senza┼úionalist─â, este exploatat tot ceea ce iese din comun, fie prin exager─âri tabloide locale, fie prin ÔÇ×importulÔÇť de astfel de ┼čtiri, via re┼úea. Importul devine astfel ┼či mai simplu pentru c─â o pisic─â ├«n tur de mapamond este o ┼čtire u┼čor de v├«ndut, se pare, c├«t─â vreme o difuzeaz─â ┼či marile televiziuni de la noi, la ┼čtiri.

Un amalgam de comunicate, infotainment ┼či cuvinte ├«ncruci┼čate ÔÇô a┼ča descria recent, un prieten, presa rom├óneasc─â. Re┼úeta s-a ├«ntors chiar ├«mpotriva unei p─âr┼úi a promotorilor, revistele glossy, care ┼či-au pierdut din originalitate ├«ntr-o infla┼úie general─â de ÔÇ×nout─â┼úiÔÇť despre vedete. Cu re┼úeaua de coresponden┼úi semiabandonat─â, cu editori care filtrau agen┼úiile ┼či Internetul ┼či c├«┼úiva redactori la conferin┼úe de pres─â, uniformizarea a erodat dramul de atractivitate al cotidienelor na┼úionale. Practicile neconcuren┼úiale de marketing, ├«nt├«rzierile din sistemul de distribu┼úie, demersurile la limita bunelor practici ├«ncercate pe acest segment fac ca presa tip─ârit─â s─â nu fie atractiv─â pentru noi investitori.Evolu┼úia digital─â a cititorilor a ad├«ncit criza de credibilitate a presei scrise. Nu criza, nu ┼čubrezirea economic─â, ci poate c─â accesul la Google a f─âcut ca jocurile invizibile din spatele paginilor tip─ârite s─â fie refuzate. Sincer, sper ca toate titlurile care serveau alte interese dec├«t cele ale publicului (┼či ale pl─âtitorilor de reclam─â, dar numai ├«n spa┼úiul marcat ca atare) s─â dispar─â. Nu depl├«ng soarta presei scrise care tr─âia pentru alte ra┼úiuni. Dac─â nu mai e profitabil─â, orice afacere se ├«nchide, aceasta e regula pie┼úei.

Au existat la noi ┼či exist─â ├«nc─â multe titluri pe h├«rtie, dar un num─âr restr├«ns a avut la baz─â criterii economice func┼úionale. Ra┼úiunea celor mai multe foi era interconectarea cu alte afaceri. ├Än termeni simpli┼čti, era mare poza primarului pe prima pagin─â, c├«┼čtiga proprietarul gazetei un contract cu firma de gaze. Era atacat ┼čeful de la Drumuri? Se g─âsea rapid o rezolvare pentru gropile ora┼čului, printr-o lucrare cu dedica┼úie. S├«nt at├«t de ┼čtiute astfel de practici ┼či nu am s─â insist asupra lor, de┼či ├«n continuare compun o realitate dureroas─â, care afecteaz─â enorm presa, ├«n plan local. Mai devreme sau mai t├«rziu, primarii, patronii ┼či politicienii buticari vor ├«n┼úelege c─â astfel de jocuri fac parte din trecut. Dintr-un trecut ├«n care ei nu iau ├«n calcul c─â puterea magic─â a informa┼úiei se recompune acum din pixeli, se rea┼čaz─â pe terminale portabile, e accesat─â prin iPhone sau Blackberry, intr─â ├«ntr-un fel de playlist al surselor de informare dezirabile ┼či indezirabile. Canalul e mai pu┼úin important, esen┼úial─â este aten┼úia c─âtre cititorul ignorat.Dac─â ├«n Alaska site-ul Anchorage Daily News reprezint─â mai mult o oglind─â a ziarului, la care se adaug─â servicii de mic─â publicitate online, la un alt site, www.cleveland.com, Internetul ┼či-a dep─â┼čit complexul ├«n fa┼úa h├«rtiei. Con┼úinutul tip─ârit al ziarelor locale ÔÇô The Plain Dealer sau The Sun News ÔÇô s-a topit ├«n Cleveland.com, un brand construit pe numele ora┼čului din statul Ohio, ├«n care con┼úinutul clasic e colateral informa┼úiilor utile, accesabile prin click, materialelor multimedia (clipuri video, grafice), serviciilor online, fie ele de entertainment sau de shopping.

Va disp─ârea presa tip─ârit─â?

Cauzele pentru care s-au ├«nchis la noi c├«teva ziare nu s├«nt cele ale crizei globale. ├Änc─â nu s-au ├«nchis, la noi, ziare din cauza crizei economice. S-au ├«nchis ├«n alte ┼ú─âri, dar nu aici. La noi s-au ├«nchis ziare care au renun┼úat la calitate ┼či ziare care depindeau de conjuncturi economico-politice. De ce nu s-au ├«nchis titluri ├«nainte de alegeri?Ca multe alte publica┼úii din str─âin─âtate, Anchorage Daily News sau Cleveland.com experimenteaz─â noi modalit─â┼úi de a ajunge la cititori, ├«ncerc├«nd s─â integreze informa┼úie ┼či servicii. Nimeni nu a g─âsit modelul de business perfect, dar majoritatea tinde s─â opteze pentru convergen┼ú─â. Internetul, un hypermarket aparent ├«n dezordine, pare s─â pun─â multe pe raft. Va reu┼či s─â suplineasc─â lipsa de relevan┼ú─â resim┼úit─â pe alte canale? Va reu┼či Internetul s─â nu fie doar vizual ┼či senza┼úionalist? Vor reu┼či alte canale tehnologice s─â fac─â ordine ├«n infla┼úia de lucruri at├«t de la ├«ndem├«n─â?


Vecinii mei, programatori din primele genera┼úii, consum─â foarte mult─â informa┼úie online ┼či totu┼či continu─â s─â colec┼úioneze publica┼úiile lor favorite; au o ├«ntreag─â colec┼úie de Dilema, inclusiv de dinainte de a fi ÔÇ×vecheÔÇť. Praful ┼či acarienii nu i-au f─âcut s─â se despart─â de teancul lor pre┼úios, dar nu e exclus ca, ├«ntr-o bun─â zi, ei s─â se pun─â de acord ┼či s─â-┼či accepte colec┼úia scanat─â. De aici p├«n─â la a fi utilizatori de Blackberry sau iPhone nu mai e dec├«t un pas.
 

Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ale lumii dou─â fe╚Ťe
Oamenii n-au fost, poate, mai răi sau mai buni în istoria lor, dar instrumentele prin care au exercitat răul au variat considerabil, adică s-au dezvoltat.
p 10 jpg
Unidimensionala banalitate
Dacă România l-a ales pe Iliescu președinte în 1990, de ce s-ar mai fi făcut vreodată alegeri?
29903084942 33e7aa40d1 c jpg
Despre conceptul de ÔÇ×r─âuÔÇŁ din perspectiva diverselor teorii filosofice
Răul metafizic precum și cel empiric sînt explicate prin patru mari tipuri de teorii.
32851415932 5b1b685b66 c jpg
Hater-ul de Internet și hater-ul sub acoperire
ÔÇ×HaterÔÇŁ-ul, o persoan─â m─âcinat─â de anxietate ╚Öi nemul╚Ťumiri, care ├«╚Öi g─âse╚Öte o personificare a anxiet─â╚Ťilor ╚Öi nemul╚Ťumirii ca poetul muza, a existat dintotdeauna.
1024px Don Chepito witnessing a boxing match between a black man and a white man MET DP869355 jpg
ÔÇ×S─â te dezl─ân╚Ťui ├«ntr-un mod controlatÔÇŁ ÔÇô interviu cu C─ât─âlin MORO╚śAN
ÔÇ×E foarte bine s─â-╚Ťi dezvol╚Ťi furia, dar trebuie s-o folose╚Öti ├«n mod controlat, pentru c─â nu po╚Ťi s─â ├«ncalci regulile. ╚śi ├«n ring, ╚Öi ├«n via╚Ť─â s├«nt reguli de respectat.ÔÇŁ
p 1 jpg
O structură limbică arhetipală sau în miezul răului
Un copil nu are niciodat─â p─ârin╚Ťii pe care-i viseaz─â, doar copiii f─âr─â p─ârin╚Ťi au p─ârin╚Ťi de vis.
p 14 Parintele Rusu cu familia jpg
A fi cu ÔÇ×etichet─âÔÇŁ
Un grăunte de răutate adîncă, izvorîtă din crunta răzbunare și din trufia unui slujbaș plenipotent al statului, a schimbat pentru totdeauna biografia peste veacuri a părintelui Rusu Petre.
p 21 sus WC jpg
Cele dou─â fe╚Ťe ale sufletului
Oric├«t de mult ne-ar pl─âcea s─â fim doar buni n-o s─â ne ias─â, vom produce suferin╚Ť─â ╚Öi dac─â ne-am propus, ╚Öi dac─â nu.
p 21 jos jpg
Fe╚Ťe-fe╚Ťe ale r─âut─â╚Ťii
Cred c─â r─âutatea are o gr─âmad─â de fe╚Ťe, ceea ce o face, deseori, greu de identificat. Sau u╚Öor de confundat.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.