Colecţionarii de Dilema şi noii utilizatori de Blackberry sau iPhone

Manuela PREOTEASA
Publicat în Dilema Veche nr. 309 din 14 - 20 ianuarie 2010
Colecţionarii de Dilema şi noii utilizatori de Blackberry sau iPhone jpeg



Acum trei ani şi jumătate, mă aflam în vizită în Alaska, la ziarul Anchorage Daily News, într-o întîlnire cu şeful Departamentului Interactiv. Anchorage Daily News face parte din reţeaua McClatchy Company, o reţea cu publicaţii în special pentru zonele metropolitane, care funcţionează din 1857. 150 de ani mai tîrziu, McClatchy a vîndut unele titluri, a păstrat altele. The New York Times o numeşte „o companie hibrid“, care şi-a dezvoltat servicii de publicitate şi site-uri, investind şi în site-uri de job-uri (Career Builder), de anunţuri auto (cars.com) sau de închirieri (appartments.com).

Informaţia

În Alaska, regiune atît de deosebită de restul Americii şi chiar al lumii, oamenii ţinutului regretă că specificul local suferă din pricina „reţetelor“ aduse de lanţurile corporatiste. Pe de altă parte, o companie locală de presă ar trăi foarte greu independent, date fiind costurile mari, resursele insuficiente de publicitate şi concurenţa cu marile grupuri media. Sînt lucruri bine cunoscute, aşa cum ştiut e că fenomenul globalizării a adus beneficiul calităţii şi al standardelor profesionale în multe zone în care informaţia era deficitară.

În timp, din dorinţa de expansiune rapidă, reţelele globale par să-şi fi pierdut apetitul pentru investiţia în calitate şi preferă să reducă la maximum costurile. Producţiile originale, realizate pe teren, fotoreportajele de profunzime, de interes pentru comunitate, sînt înlocuite tot mai mult cu ştiri şi imagini de agenţie, ziarele se uniformizează şi se distanţează de cititori. O altă pedală ieftină e latura senzaţionalistă, este exploatat tot ceea ce iese din comun, fie prin exagerări tabloide locale, fie prin „importul“ de astfel de ştiri, via reţea. Importul devine astfel şi mai simplu pentru că o pisică în tur de mapamond este o ştire uşor de vîndut, se pare, cîtă vreme o difuzează şi marile televiziuni de la noi, la ştiri.

Un amalgam de comunicate, infotainment şi cuvinte încrucişate – aşa descria recent, un prieten, presa românească. Reţeta s-a întors chiar împotriva unei părţi a promotorilor, revistele glossy, care şi-au pierdut din originalitate într-o inflaţie generală de „noutăţi“ despre vedete. Cu reţeaua de corespondenţi semiabandonată, cu editori care filtrau agenţiile şi Internetul şi cîţiva redactori la conferinţe de presă, uniformizarea a erodat dramul de atractivitate al cotidienelor naţionale. Practicile neconcurenţiale de marketing, întîrzierile din sistemul de distribuţie, demersurile la limita bunelor practici încercate pe acest segment fac ca presa tipărită să nu fie atractivă pentru noi investitori.Evoluţia digitală a cititorilor a adîncit criza de credibilitate a presei scrise. Nu criza, nu şubrezirea economică, ci poate că accesul la Google a făcut ca jocurile invizibile din spatele paginilor tipărite să fie refuzate. Sincer, sper ca toate titlurile care serveau alte interese decît cele ale publicului (şi ale plătitorilor de reclamă, dar numai în spaţiul marcat ca atare) să dispară. Nu deplîng soarta presei scrise care trăia pentru alte raţiuni. Dacă nu mai e profitabilă, orice afacere se închide, aceasta e regula pieţei.

Au existat la noi şi există încă multe titluri pe hîrtie, dar un număr restrîns a avut la bază criterii economice funcţionale. Raţiunea celor mai multe foi era interconectarea cu alte afaceri. În termeni simplişti, era mare poza primarului pe prima pagină, cîştiga proprietarul gazetei un contract cu firma de gaze. Era atacat şeful de la Drumuri? Se găsea rapid o rezolvare pentru gropile oraşului, printr-o lucrare cu dedicaţie. Sînt atît de ştiute astfel de practici şi nu am să insist asupra lor, deşi în continuare compun o realitate dureroasă, care afectează enorm presa, în plan local. Mai devreme sau mai tîrziu, primarii, patronii şi politicienii buticari vor înţelege că astfel de jocuri fac parte din trecut. Dintr-un trecut în care ei nu iau în calcul că puterea magică a informaţiei se recompune acum din pixeli, se reaşază pe terminale portabile, e accesată prin iPhone sau Blackberry, intră într-un fel de playlist al surselor de informare dezirabile şi indezirabile. Canalul e mai puţin important, esenţială este atenţia către cititorul ignorat.Dacă în Alaska site-ul Anchorage Daily News reprezintă mai mult o oglindă a ziarului, la care se adaugă servicii de mică publicitate online, la un alt site, www.cleveland.com, Internetul şi-a depăşit complexul în faţa hîrtiei. Conţinutul tipărit al ziarelor locale – The Plain Dealer sau The Sun News – s-a topit în Cleveland.com, un brand construit pe numele oraşului din statul Ohio, în care conţinutul clasic e colateral informaţiilor utile, accesabile prin click, materialelor multimedia (clipuri video, grafice), serviciilor online, fie ele de entertainment sau de shopping.

Va dispărea presa tipărită?

Cauzele pentru care s-au închis la noi cîteva ziare nu sînt cele ale crizei globale. Încă nu s-au închis, la noi, ziare din cauza crizei economice. S-au închis în alte ţări, dar nu aici. La noi s-au închis ziare care au renunţat la calitate şi ziare care depindeau de conjuncturi economico-politice. De ce nu s-au închis titluri înainte de alegeri?Ca multe alte publicaţii din străinătate, Anchorage Daily News sau Cleveland.com experimentează noi modalităţi de a ajunge la cititori, încercînd să integreze informaţie şi servicii. Nimeni nu a găsit modelul de business perfect, dar majoritatea tinde să opteze pentru convergenţă. Internetul, un hypermarket aparent în dezordine, pare să pună multe pe raft. Va reuşi să suplinească lipsa de relevanţă resimţită pe alte canale? Va reuşi Internetul să nu fie doar vizual şi senzaţionalist? Vor reuşi alte canale tehnologice să facă ordine în inflaţia de lucruri atît de la îndemînă?


Vecinii mei, programatori din primele generaţii, consumă foarte multă informaţie online şi totuşi continuă să colecţioneze publicaţiile lor favorite; au o întreagă colecţie de Dilema, inclusiv de dinainte de a fi „veche“. Praful şi acarienii nu i-au făcut să se despartă de teancul lor preţios, dar nu e exclus ca, într-o bună zi, ei să se pună de acord şi să-şi accepte colecţia scanată. De aici pînă la a fi utilizatori de Blackberry sau iPhone nu mai e decît un pas.
 

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

studenti  jpg
Cum își alungă România tinerii din universități: „Țara are nevoie de oameni care să lucreze cu mâinile, nu cu capul”
Într-o Românie deja codașă în privința educației superioare, cu cei mai puțini absolvenți de facultate din UE, Guvernul lovește din nou în studenți. Tăierile masive ale burselor, anunțate recent, nu par a fi doar o măsură bugetară, ci o strategie de descurajare a învățământului superior.
image png
O rețetă de clătite delicioase cu banane cu doar 3 ingrediente. Fără făină, fără zahăr, fără lapte!
Uită de clătitele clasice care necesită jumătate de raft de ingrediente și te lasă cu un sentiment de vinovăție după ultima îmbucătură. Dacă ai crezut vreodată că o alimentație sănătoasă înseamnă mese plictisitoare și fără gust, această rețetă te va surprinde plăcut.
coada comunism
Cum a ajuns România o țară îndatorată la străini. Credite cheltuite pe afaceri păguboase, proiecte megalomanice și lipsă crasă de viziune
România a fost o țară care a trăit pe datorie încă de la începuturile existenței sale. Statul a contractat în ultimii 150 de ani credite externe mari, ajungând la un vârf în anul 2013. Majoritatea banilor din credite s-au dus pe investiții păguboase, dar și pentru rezolvarea unor probleme interne.
Delta Dunării Rusalii Asociaţia de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării
Turismul în Delta Dunării, în scădere accelerată. Nemulțumirile care alungă vizitatorii
Cifre cu 10% mai mici, în prima jumătate a acestui an, comparativ cu cele de anul trecut pentru Delta Dunării, destinația care pare să fi scăzut cel mai mult în preferințele turiștilor. Motivele sunt numeroase.
femeie insarcinata jpg
Care este vârsta optimă pentru a rămâne însărcinată. Ce spun medicii
Decizia de a deveni mamă nu este una simplă, iar vârsta la care o femeie alege să rămână însărcinată are un impact major, atât din punct de vedere biologic, cât și emoțional, social sau financiar.
ciocan judecator bani
Bonusuri generoase pentru „tăcere”. Cât câștigă cu adevărat magistrații: unii au sporuri suprapuse pentru aceleași atribuții
Intenția Guvernului de a crește vârsta de pensionare a magistraților la 65 de ani și de a le reduce cuantumul lunar pe care aceștia l-ar primi la pensie a stârnit nemulțumirea breslei pentru că veniturile le-ar scădea substanțial, cu atât mai mult cu cât salariile sunt, în prezent, uriașe.
maaia zelenski nicusor jpg
Miza alianței de securitate cibernetică din care face parte România. Rolul pe care îl va juca la alegerile din Republica Moldova
O alianță între România, Ucraina și Republica Moldova în domeniul securității cibernetice nu numai că va contribui la obiectivul asumat de România, acela de a se poziționa ca actor activ și relevant în regiune, dar poate reprezenta și un sprijin pentru Republica Moldova.
CSU Craiova Spartak Trnava (Sportpictures) jpg
ion iliescu profimedia jpg
Modelul economic al lui Iliescu: „Eșecurile economice erau puse pe seama lui Ceaușescu nu a socialismului real”
Economistul Cornel Ban explică proiectul economic al epocii Iliescu început în 1990. Specialistul crede că s-a dat o luptă între socialiștii de piață și neodezvoltaționiști, câștigată de primii, care a avut ca efect o lovitură politică grea dată reformelor cabinetului Roman.