Codul la control

Publicat în Dilema Veche nr. 584 din 23-29 aprilie 2015
Codul la control  jpeg

Codul Patrimoniului pare să fie o prioritate pentru cei care au condus, în ultimii ani, Ministerul Culturii. E o prioritate fără finalitate. Elaborarea legii e un proces sisific. Şirul de promisiuni, din care n-am selectat decît cîteva mostre, ar putea părea replici dintr-o comedie. Însă povestea e, de fapt, tragică... (M. M.)  

● Theodor PALEOLOGU

„Marea prioritate este patrimoniul – este prioritatea numărul unu, pentru că avem de-a face cu o criză majoră. Voi cere unei comisii să redacteze o Carte Neagră a Patrimoniului din România, pentru a avea un tablou general al situaţiei. Pe baza acestei analize, va trebui să elaborăm şi un Cod al Patrimoniului şi să perfectăm legislaţia în domeniu.“ (3 februarie 2009; sursa: adevarul.ro)  

● KELEMEN Hunor

„Codul patrimoniului naţional ar fi prioritatea numărul unu. Există un grup de specialişti care au lucrat şi lucrează în continuare, eu aş vrea ca, undeva în aprilie-mai, să avem gata proiectul, să îl putem trimite la Parlament, şi mai sînt alte proiecte care trebuie modificate. (…) Codul patrimoniului naţional ar fi lucrul cel mai important pentru anul 2010. Este o muncă foarte grea, fiindcă trebuie să găseşti şi capacitatea de a include într-un singur corp tot ce înseamnă patrimoniu naţional şi e foarte bogat acest domeniu, de la muzee şi pînă la arheologie şi monumente istorice, monumente de for public care sînt deja monumente istorice.“ (7 ianuarie 2010; sursa: mediafax.ro)  

● Puiu HAŞOTTI

„Codul este aproape gata. Acum reflectez în ce măsură ar trebui să îl înaintez spre dezbatere în Parlament pentru că nu vreau să fie o ordonanţă de urgenţă, ci un proiect de lege, care să beneficieze de o dezbatere foarte amplă în Parlament. Trebuie să vedem cînd îl va înainta Ministerul Culturii, fie în această legislatură, fie la începutul legislaturii viitoare, pentru a fi dezbătut de un Parlament proaspăt, care să aibă timp să dezbată cu multă aplecare.“ (11 octombrie 2012; sursa: NewsIn.ro)  

● Daniel BARBU

„Cel tîrziu la începutul lunii august va fi adus în dezbatere publică un proiect de Cod al Patrimoniului. (…) Vom încerca să rescriem (legile actuale din domeniul patrimoniului, n.r.), aducem şi legea muzeelor tot acolo şi legea patrimoniului imaterial, tot ceea ce înseamnă patrimoniu va intra într-un Cod mai bun, mai actual, mai european decît cel pe care îl avem, cu ideea de a permite o protecţie mai energică a monumentelor. (…) În cel mult o lună, îl vom oferi dezbaterii publice.“ (4 iulie 2013; sursa: gandul.info)  

● Gigel ŞTIRBU

„Există dorinţa, atît la nivelul Ministerului Culturii, cît şi pe tot acest palier al patrimoniului naţional, există discuţii cu toţi specialiştii care activează pe această plajă cum că toată această legislaţie ar trebui comasată. (…) Cu siguranţă că, în următoarele două-trei săptămîni, acest Cod al Patrimoniului, care este realizat în proporţie de 90%, va fi lansat în dezbatere publică.“ (21 ianuarie 2014; sursa: gazetanoua.ro)  

● KELEMEN Hunor

„S-a lucrat mult pe textul Codului. L-am început în timpul mandatului meu şi bănuiesc că şi ceilalţi colegi ai mei au continuat munca. Există un text în mare parte pregătit, dar cum au trecut foarte mulţi ani de la începerea acestei munci trebuie să reluăm o grămadă de proceduri. Trebuie să mergem în Guvern cu un memorandum, apoi trebuie să luăm cîteva decizii importante legate de Cod, sînt cîteva lucruri mai sensibile. Apoi dezbatere publică, urmînd să-l trimitem în Parlament undeva în vară, în aşa fel încît în sesiunea de toamnă acesta să aibă posibilitatea de a începe dezbaterile pe acest Cod.“ (22 aprilie 2014; sursa: agerpres.ro)

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Comandant rus, „ciuruit” de către propriii săi militari. Unsprezece gloanțe au tras în el
Comandantul unei unități ruse care luptă în Ucraina a fost „ciuruit” de către propriii săi oameni, potrivit unei convorbiri telefonice interceptate de serviciile de informații militare ucrainene (HUR).
image
Premierul britanic, consternat de violențele din Leeds, unde protagoniștii au fost români: „Scenele au fost șocante și rușinoase”
După haosul de joi seara, 18 iulie, din Leeds, Anglia, mai mulți oameni au ajuns în arestul poliției. Noul premier al Marii Britanii, Sir Keir Starmer, a descris scenele violente ca fiind „șocante și rușinoase”, conform Sky News.
image
Umilirea elevilor din Fanfara Jegălia, studiu de caz. Cum camuflează pedepsele profesorii obsedați de control VIDEO
Incidentul care a avut loc în Slatina, unde mai mulți elevi au fost obligați să stea în genunchi pe asfaltul încins, a fost descris de unii drept o glumă, în timp de psihologii spun că acolo a fost un exces de putere din partea profesorului care a vrut să arate că deține controlul.

HIstoria.ro

image
Vechi magazine și reclame bucureștene
Vă invităm să descoperiți o parte din istoria Capitalei, reflectată în vitrinele magazinelor și în mesajele reclamelor de odinioară.
image
„România va fi ce va voi să facă Stalin cu ea”
Constantin Argetoianu avea să ajungă la o concluzie pe care istoria, din păcate, a validat-o.
image
Lucruri știute și neștiute despre Mănăstirea Arbore și ctitorul ei
Pe ruta mănăstirilor din Moldova, din cel mai recent proiect de turism cultural – „România Atractivă” –, cunoaștem profund patrimoniul românesc, construit, meșteșugit sau povestit. Străini și români deopotrivă, suntem chemați de sunetul de toacă și ne plecăm capetele la auzul cântărilor din zori. Ne