Codru-i frate cu străinul

Lucian BRANEA
Publicat în Dilema Veche nr. 510 din 21-27 noiembrie 2013
Codru i frate cu străinul jpeg

„(...) înainte, dacă aveam mulţi călători, ei veneau nu de hatîrul nostru, ci pentru că pe pămîntul nostru se petreceau anumite lucruri de istorie universală, anumite evenimente care priveau naţiunile mai mari şi le făceau să fie în relaţii cu teritoriul românesc.“ Aşa scria Iorga, cu referire la o perioadă consistentă, de la începutul secolului al XVIII-lea, aşa mergeau treburile şi în primii ani ai începutului de secol XXI.

Ceva mai încolo de aceşti primi ani, am în permanenţă la mine, pe tot parcursul celor trei-patru zile, laptop-ul şi telefonul-aproape-inteligent, dar şi cîte două cărţi (un roman şi un volum de ştiinţă „popularizată“ – antropologie media sau neurologie cognitivă!) şi o publicaţie săptămînală care apare miercurea. Asta pentru că e posibil să am mulţi timpi morţi: căci nu se ştie niciodată cînd le trece prin cap partenerilor mei străini, aflaţi în România, să vrea să intre într-un muzeu sau în vreo biserică ortodoxă mai veche, sau în Casa Poporului, timp în care eu rămîn afară, ca o gazdă grijulie cu spaţiul personal al oaspeţilor şi precaută cu propriu-i timp, fumînd şi citind. Dintr-o varietate de motive, însă, puţini, foarte puţini dintre ei, odată ajunşi în Bucureşti, vor să intre într-un muzeu, într-o biserică de patrimoniu sau în cea mare clădire din lume după Pentagon (deşi întreabă sigur despre ea), ci vor să umble pe străzi, să zacă la o terasă, privind trecătorii, sau, în cel mai rău caz, să meargă la un spectacol care are loc într-o clădire care este orice altceva decît un teatru. Foarte bine, zic, aproape în oricare din locurile astea sigur se fumează...

Asamblez şi administrez proiecte educaţionale cu parteneri europeni încă din anul 2000 şi, deşi am călătorit prin mai toată Europa în acest context (de fapt, tocmai din cauza asta), mi-am convocat, reticent, prima întîlnire de proiect în România de-abia în 2004. Nu-i vorbă, încă nu generasem cine ştie ce lucruri de istorie universală, dar nici spaniolii şi irlandezii care au venit atunci în Bucureşti nu erau pregătiţi să facă istorie. Doar ceva mitologie – şi asta numai şi numai în cazul în care spiriduşul irlandez şi zîna spaniolă reuşeau să aranjeze o întîlnire cu vampirul românesc. Căci asta trebuie să vă fie clar: aşteptările vizitatorilor (mei) străini privind România se înscriu, ca regulă de aur, în paradigma „exotismului“. Bucureştiul (Bucureştii?), Orşova, Zalăul, Piatra Neamţ sînt, în primul rînd, „exotice“ pentru vizitatorul din Europa occidentală, şi o combinaţie foarte fină de exotism şi „acasă“ pentru cei din „Balcanii apropiaţi“.  

Astfel încît, spre stupefacţia gazdelor din România, prea puţini dintre ceea ce am numit „parteneri în proiecte europene“ (deci, cu o doză consistentă de curiozitate deja prezentă în ADN) erau tentaţi să vadă, în România, corupţie şi şpagă pe toţi pereţii – eventual grăbindu-se să invoce, prompt, peisaje similare din tot sudul Europei, dacă venea vorba de asta. Cei mai mulţi încearcă să descopere, prin praful şi gunoaiele urbane, ca şi printre verdeaţa şi gunoaiele rurale, cam care-i treaba cu românii, „ce-i face să ticăie“... M-am întîlnit cu un prim val de curioşi care voiau să cunoască vampiri – urmat, la doar cîţiva ani distanţă, de un val masiv de alţi curioşi (preponderent britanici, ce-i drept!) care n-aveau pic de chef de vampiri, dar nu înţelegeau şi pace de ce nu exploatăm tema asta la maximum, deşi era cît se poate de limpede că ne-am umple de business! După cum m-am conversat, în repetate rînduri (inclusiv cu experţi din zona specifică a branding-ului turistic), „grădina“, cu roşiile şi ceapa şi castraveţii ei, dar şi cu „grădinarii“ ei încruntaţi şi meticuloşi, nici n-au treabă cu realitatea din România şi nici nu au cum să stimuleze vreo brumă de interes real; pe cînd „codrul“ (cu sau fără vampiri) – eheeei (respectiv yeeey, în cazul participanţilor la proiecte de tineret)!...

Da, asta păţesc eu cu „partenerii mei în proiecte europene“... „La oraş“, nu vor să vadă muzee, monumente şi alte asemenea, ci intră, în cel mai rău caz, într-o biserică ortodoxă, cît să-i identifice specificul; după care umblă pe străduţe pînă pică – evident, fie la o terasă cu multă lume şi bere ultraieftină, fie la un spectacol urmat (fireşte!) de o dezbatere la o terasă etc. etc. Iar „la ţară“, dar şi în oraşe mici, se înfrăţesc cu codrul, în doze halucinante. Căci au şi ei castele (mai vechi ca ale noastre) şi biserici (mai impozante şi monumentale decît ale noastre), deci nu prea au chef de patrimoniu imobil(iar). Ceea ce n-au, cel puţin majoritatea lor zdrobitoare, sînt români – din aceia cei care zburdă pe dealuri, scene şi la terase, cu spray-uri pentru graffiti sau cu pancarte şi PET-uri...  

Lucian Branea este manager şi evaluator de proiecte europene.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

ciorba de dovlecei jpeg
Este rețeta perfectă pentru Postul Crăciunului! Cum pregătim cea mai bună ciorba de dovlecei, în doar câțiva pași simpli
Deja începem să înaintăm în luna noiembrie, iar cum Postul Crăciunului se apropie cu pași repezi, este important să știm ce fel de rețete delicioase putem pregăti pentru noi și pentru familia noastră! Iar ciorba de dovlecei este un preparat gustos, perfect pe timp de post!
georgia alegeri/ FOTO:X
Alegerile ca loc strategic de confruntare în războiul hibrid împotriva democraţiei - cazul Georgiei şi al Republicii Moldova
Georgia este o ţară de dimensiuni reduse, situată între Turcia şi Federaţia Rusă. Nu se află la intersecţia unor rute importante de transport şi nici a unor reţele importante energetice.
accident Timisoara mp4 thumbnail png
O fetiţă de zece ani a murit după ce maşina în care se afla a fost izbită de o alta. Greșeala care a dus la tragedie
O fetiţă a murit într-un accident rutier care a avut loc, marţi, după ce maşina în care se afla a fost izbită de un alt autoturism, într-o intersecție din Timișoara.
Bursele start png
Cum transformi talentul artistic al copilului tău în meserie. Bursele stART: 10 ani de artă și visuri realizate
Bursele stART, program desfășurat de Școala de Valori în parteneriat cu Provident Financial România, cu sprijinul Ministerului Educaţiei, susține de 10 ani dezvoltarea talentelor elevilor de liceu.
Greseala in etapa de demacheriere  Sursa foto shutterstock 1670788486 jpg
Greşeală în etapa de demachiere. Dermatologii recomandă evitarea folosirii zilnice a acestui produs!
Îndepărtarea corectă a machiajului este esențială pentru o piele sănătoasă și frumoasă, dar optarea pentru o soluţie rapidă de demachiere nu este întotdeauna şi cea mai potrivită pentru ten.
3 jpeg
Fundația DMS lansează inițiative durabile pentru un viitor mai bun în România
Fundația DMS, organizație nonguvernamentală și nonprofit dedicată dezvoltării durabile și educației ecologice, își începe oficial activitatea.
Regina Camilla Foto Getty Images (1) jpg
Copil racit FOTO Shutterstock
Dr. Mihaela Bilic spune de ce nu este bine să protejați în exces copiii: „Vor fi palizi, fragili, bolnăvicioși și alergici la toate!”
Copiii trebuie să crească în contact cu natura, cu mâini nespălate și nasuri înfundate, și nu protejați în exces. Altfel, vor fi palizi, fragili, bolnăvicioși și alergici la toate, susține cunoscutul nutriționist Mihaela Bilic.
Roxana Minzatu, foto captura FB FB png
Comisarul European Roxana Mânzatu evită să spună dacă a avut autorizație de construire pentru extinderea casei achiziționate de la stat cu 17.000 de lei
Roxana Mînzatu, viitorul vicepreședinte al Comisiei Europene, a explicat, vineri, în fața jurnaliștilor, cum soțul ei a cumpărat și modernizat casa din centrul Brașovului care a făcut obiectul unui investigații Snoop.