⬆
românia văzută de alţii
Curiozitate şi etichete
Pe la sfîrşitul anilor ’90, l-am cunoscut pe John – un american care se pripăşise (şi cred că e cuvîntul cel mai potrivit) prin Bucureşti. Avea aproape 40 de ani şi un aer boem, de fapt, chiar era un artist în felul său – cînta în corul Operei (române) şi compunea muzică.
Detaliul românesc: ca sarea în bucate
România a fost dintotdeauna „văzută“ ca detaliu, exotic chiar, misterios şi abscons, ca acel ceva care dă o nuanţă de insolit, de îndepărtat, de misterios unui tot deja alcătuit, închegat, închis. Poate chiar prea sobru. Dar foarte caracteristic.
Banalizarea xenofobiei
În Franţa, România e cunoscută prin figurile importante ale exilului: Brâncuşi, Cioran, Ionesco, Eliade. La imaginea de mare cultură din Est au contribuit, în ultimii ani, şi filmele din „noul val“, care au avut succes la Cannes.
Prefix 0040
Găsirea unor protagonişti care să „joace“ în cîte un episod de o jumătate de oră, produs de TVR Internaţional, mi-a dat bătaie de cap trei ani la rînd. Emisiunea care avea drept titlu prefixul României îşi propunea să facă un portret al străinilor stabiliţi aici, temporar sau pentru totdeauna.
Neîncredere şi intoxicare - un dialog cu Luca NICULESCU
"Au trecut aproape 25 de ani de la căderea lui Ceauşescu. Totuşi, există mulţi ziarişti francezi care sînt încă marcaţi de ce s-a întîmplat atunci, dintr-un motiv foarte simplu: au fost înşelaţi."
Ce scriu germanii despre noi
În presa germană, România este percepută – adesea, alături de Bulgaria – ca o ţară cu o natură frumoasă, filme premiate, dar urmărită permanent de spectrul sărăciei, cu neajunsurile aferente: infracţionalitate, trafic de carne vie, prostituţie şi migraţie economică masivă – romi, în cea mai mare parte.
Codru-i frate cu străinul
Asamblez şi administrez proiecte educaţionale cu parteneri europeni încă din anul 2000 şi, deşi am călătorit prin mai toată Europa în acest context (de fapt, tocmai din cauza asta), mi-am convocat, reticent, prima întîlnire de proiect în România de-abia în 2004.
Cînd nu prea existăm, fie buni, fie răi
Pentru mine, pauzele publicitare de pe canalele TV irlandeze sînt o adevărată binecuvîntare. Nu sînt un fanatic al advertising-ului. Sînt însă un iubitor al conotaţiilor, ca român născut şi crescut, timp de 30 de ani, în Bucureşti, şi stabilit apoi, cumva brusc, în Irlanda.
„La Pungeşti îţi vine să săruţi pămîntul“ - interviu cu Lech KOWALSKI
"Eu am mai multe rădăcini. M-am născut în Marea Britanie, dar am trăit în SUA şi în alte cîteva locuri, printre care, bineînţeles, la Paris şi în Polonia. Părinţii mei sînt polonezi şi eu vorbesc limba polonă destul de fluent. Nu am simţit însă niciodată că aparţin unei ţări sau culturi anume."
Documentare made in Romania
În fiecare an, la Astra Film Festival de la Sibiu există, în selecţia oficială, documentare realizate de regizori străini în România. Secţiunea Made in Romania cuprinde filme cu subiecte şi teme româneşti, ai căror protagonişti sînt români, filmate atît de documentarişti români, cît şi de străini.
Românii în presa britanică
Pe parcursul anului trecut, în Marea Britanie, numărul de furturi din ATM-uri s-a triplat. Informaţiile oferite de poliţia britanică sugerează că un procent de peste 90% din aceste furturi sînt comise de imigranţii români – scrie Daily Mail.
Imagine distorsionată
„Sunday 24 March 2013. Am rezervat bilete în septembrie pentru martie următor. Bineînţeles, înainte de asta, aţi avut o Revoluţie! S-a răspîndit în toată lumea şi, evident, toate vacanţele au fost anulate. (Trebuie să spun că am răsuflat uşurată.)"