Banalizarea xenofobiei

Publicat în Dilema Veche nr. 510 din 21-27 noiembrie 2013
Diplomaţia pentru toţi jpeg

În Franţa, România e cunoscută prin figurile importante ale exilului: Brâncuşi, Cioran, Ionesco, Eliade. La imaginea de mare cultură din Est au contribuit, în ultimii ani, şi filmele din „noul val“, care au avut succes la Cannes. Chiar dacă numele unor Cristian Mungiu, Corneliu Porumboiu, Cristi Puiu etc. sînt, poate, mai greu de pronunţat, filmele lor sînt cunoscute şi recunoscute ca valoare românească. La imaginea României mai contribuie – dar într-o măsură mult mai mică – literatura contemporană, prin Gabriela Adameşteanu, Mircea Cărtărescu, Dan Lungu sau Matei Vişniec.

Dincolo de apariţiile conjuncturale la paginile culturale, România e prezentă în presa franceză în articole (cu apariţie destul de frecventă) despre situaţia romilor. „Romii români“ apar săptămînal în presă (în ştiri legate de infracţionalitate) şi zilnic pe străzile marilor oraşe ale Franţei. Sînt o prezenţă vizibilă, chiar dacă numărul acestor imigranţi este mult mai mic decît al celor proveniţi din ţările magrebine. Şi totuşi, împotriva romilor români se îndreaptă mereu stigmatul, pe ei vor să-i evacueze, să-i repatrieze, să-i expulzeze etc. primarii şi ministrul de Interne. Reacţia presei – şi a opiniei publice – e ipocrită. Pe de o parte, s-ar bucura dacă romii ar dispărea, pur şi simplu; pe de altă parte, o bună parte a presei găseşte o infinită bucurie în a-i putea acuza pe liderii politici, pe baza declaraţiilor politice nefericite, de rasism, xenofobie, şovinism. Ministrul de Interne Manuel Valls are de înfruntat un proces pentru incitare la ură rasială – iată o ştire prezentată, pe larg, de toate ziarele. Şi predecesorul său, Claude Guéant, fusese acuzat de rasism, după ce anunţase, literalmente, un „plan de luptă împotriva tinerilor români“ pentru a pune capăt „delincvenţei româneşti“. „Planul“ a apărut anunţat pe prima pagină din Le Parisien şi a făcut, rapid, înconjurul Internetului. Franţei i s-a atras atenţia inclusiv de către Comisia Europeană.

De fapt, acelaşi Claude Guéant declarase, nu cu mult timp înainte, că „doar 2% dintre infracţiunile produse în Franţa sînt fapte comise de cetăţeni români“ şi că, oricum, e vorba de mica delincvenţă. Statistic, „pericolul românesc“ e mic, doar reacţiile sînt peste măsură de mari. După cum s-a constatat, aceste reacţii xenofobe venite de la oameni ai puterii intervin, de regulă, în preajma alegerilor (municipale, parlamentare, prezidenţiale).

Că Europa e în criză ştim deja. Că efectele crizei se simt în buzunarele aproape oricărui european e, iarăşi, un lucru ştiut. Ceea ce am aflat de-abia de puţină vreme e amploarea unui fenomen îngrijorător, a cărui cauză e, din cîte se pare, criza euro: xenofobia. Victime ale xenofobiei, romii din România sînt un fel de ţapi ispăşitori pentru relele care se abat asupra Europei.  

Dincolo de mediile consacrate, există, în Franţa, şi numeroase publicaţii alternative sau „de nişă“ – deşi audienţa unora dintre ele se apropie, adesea, de circulaţia marilor ziare. Rue89.com, de pildă, evită locurile comune ale agendei politice şi urmăreşte cu precădere probleme sociale. În urmă cu cîteva săptămîni, acest site prezenta cazul unui român pe nume Virgil, care a fost oprit pentru interogatorii într-un supermarket Auchan dintr-un mic orăşel francez. Virgil trăia deja de ani buni în Franţa, avea actele în regulă, era client vechi al magazinului. Cînd a vrut să plătească cu un cec, casiera a chemat paznicii magazinului, care, la rîndul lor, au chemat poliţia pentru a-l verifica pe individ. După o oră de verificări, omul a putut pleca acasă – însă incidentul l-a derminat să investigheze care au fost raţiunile pentru care a fost oprit. Poliţia nu a reuşit să dea explicaţii clare, dînd vina pe reprezentanţii Auchan; aceştia, la rîndul lor, au afirmat că existau „suspiciuni“ cu privire la valabilitatea actelor. În sfîrşit, din aceste bîlbe a reieşit, de fapt, că Virgil a fost încă o victimă a rasismului latent din Franţa: arăta diferit, deci era suspect.   

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

ciorba de dovlecei jpeg
Este rețeta perfectă pentru Postul Crăciunului! Cum pregătim cea mai bună ciorba de dovlecei, în doar câțiva pași simpli
Deja începem să înaintăm în luna noiembrie, iar cum Postul Crăciunului se apropie cu pași repezi, este important să știm ce fel de rețete delicioase putem pregăti pentru noi și pentru familia noastră! Iar ciorba de dovlecei este un preparat gustos, perfect pe timp de post!
georgia alegeri/ FOTO:X
Alegerile ca loc strategic de confruntare în războiul hibrid împotriva democraţiei - cazul Georgiei şi al Republicii Moldova
Georgia este o ţară de dimensiuni reduse, situată între Turcia şi Federaţia Rusă. Nu se află la intersecţia unor rute importante de transport şi nici a unor reţele importante energetice.
accident Timisoara mp4 thumbnail png
O fetiţă de zece ani a murit după ce maşina în care se afla a fost izbită de o alta. Greșeala care a dus la tragedie
O fetiţă a murit într-un accident rutier care a avut loc, marţi, după ce maşina în care se afla a fost izbită de un alt autoturism, într-o intersecție din Timișoara.
Bursele start png
Cum transformi talentul artistic al copilului tău în meserie. Bursele stART: 10 ani de artă și visuri realizate
Bursele stART, program desfășurat de Școala de Valori în parteneriat cu Provident Financial România, cu sprijinul Ministerului Educaţiei, susține de 10 ani dezvoltarea talentelor elevilor de liceu.
Greseala in etapa de demacheriere  Sursa foto shutterstock 1670788486 jpg
Greşeală în etapa de demachiere. Dermatologii recomandă evitarea folosirii zilnice a acestui produs!
Îndepărtarea corectă a machiajului este esențială pentru o piele sănătoasă și frumoasă, dar optarea pentru o soluţie rapidă de demachiere nu este întotdeauna şi cea mai potrivită pentru ten.
3 jpeg
Fundația DMS lansează inițiative durabile pentru un viitor mai bun în România
Fundația DMS, organizație nonguvernamentală și nonprofit dedicată dezvoltării durabile și educației ecologice, își începe oficial activitatea.
Regina Camilla Foto Getty Images (1) jpg
Copil racit FOTO Shutterstock
Dr. Mihaela Bilic spune de ce nu este bine să protejați în exces copiii: „Vor fi palizi, fragili, bolnăvicioși și alergici la toate!”
Copiii trebuie să crească în contact cu natura, cu mâini nespălate și nasuri înfundate, și nu protejați în exces. Altfel, vor fi palizi, fragili, bolnăvicioși și alergici la toate, susține cunoscutul nutriționist Mihaela Bilic.
Roxana Minzatu, foto captura FB FB png
Comisarul European Roxana Mânzatu evită să spună dacă a avut autorizație de construire pentru extinderea casei achiziționate de la stat cu 17.000 de lei
Roxana Mînzatu, viitorul vicepreședinte al Comisiei Europene, a explicat, vineri, în fața jurnaliștilor, cum soțul ei a cumpărat și modernizat casa din centrul Brașovului care a făcut obiectul unui investigații Snoop.