Clicktivismul

Publicat în Dilema Veche nr. 503 din 3-9 octombrie 2013
Clicktivismul jpeg

Noile tehnologii de comunicare virtual─â au schimbat profund fa┼úa planetei. Rela┼úiile dintre oameni ┼či dintre institu┼úii s-a schimbat fundamental. Activismul a fost ┼či el afectat de aceast─â euforie a abord─ârii tehnocratice a comunic─ârii. Clicktivismul (termen introdus de jurnalistul Micah White ├«n 2010, ├«ntr-un articol din The Guardian) este ast─âzi la mare mod─â. Nu e┼čti activist cu adev─ârat dac─â nu semnezi peti┼úii online, nu participi la discu┼úii pe grupuri online, create special, nu protestezi virtual fa┼ú─â de tot felul de tr─âsn─âi care se petrec la tot pasul ├«n Rom├ónia sau ├«n Europa ultimilor ani.

Ast─âzi, o nou─â genera┼úie de activi┼čti tineri, nu doar familiariza┼úi, ci familiari ┼či titra┼úi ├«n ale Internetului, ├«┼či dedic─â energie ┼či creativitate pentru a face vizibile problemele care ├«i preocup─â ┼či pentru a crea solidaritate ├«n jurul lor, ├«n spa┼úiul virtual. Activismul online rom├ónesc arat─â foarte bine online. Impactul offline al societ─â┼úii civile este, ├«ns─â, ├«n continuare redus. Semnarea de proteste sau peti┼úii online este deja ceva obi┼čnuit ÔÇô cea mai recent─â pe care eu am semnat-o fiind o scrisoare deschis─â c─âtre Antonescu, legat─â de afirma┼úia lui c─â detest─â feminismul, dar iube┼čte ┼či stimeaz─â femeile.

Efectele benefice ale activismului online s├«nt evidente: ┼čansa de a plasa ┼či de a avea acces la informa┼úie aproape instantaneu, ├«n timp real; anonimitatea oferit─â de acest spa┼úiu virtual care creeaz─â un spa┼úiu sigur, ├«n care indivizii se pot sim┼úi elibera┼úi de o serie de constr├«ngeri sociale ┼či fizice ┼či unde este ├«ncurajat un dialog deschis; facilitarea unui dialog transna┼úional, care permite ├«mp─ârt─â┼čirea de experien┼úe; transferul rapid de ÔÇ×bune practiciÔÇť. F─âr─â doar ┼či poate c─â, prin intermediul noilor mijloace de comunicare, a fost reinventat activismul social, s-au schimbat profund rela┼úiile tradi┼úionale dintre oameni, dintre autorit─â┼úile politice ┼či publicul larg, au fost rupte bariere na┼úionale de comunicare. Desigur c─â multe dintre evenimentele recente ├«n carne ┼či oase care au schimbat lumea (alegerea lui Obama, mi┼čcarea ÔÇ×Occupy Wall StreetÔÇť, Pia┼úa Universit─â┼úii din ianuarie 2012 etc.) pot fi considerate urmarea unor solidarit─â┼úi sociale, ini┼úial virtuale, f─âr─â precedent. Multe vie┼úi ┼či destine au fost salvate prin mobilizarea online a cet─â┼úenilor. Posibil ca anumite ini┼úiative legislative s─â fi fost stopate sau am├«nate datorit─â lobby-ului online al societ─â┼úii civile. Accesul nelimitat, tot mai r─âsp├«ndit ┼či mai ieftin, la Internet, faciliteaz─â, cu siguran┼ú─â, accesul la democra┼úie ┼či ├«l ├«mputernice┼čte pe cet─â┼úean mai mult ca oric├«nd ├«n exprimarea p─ârerilor ┼či sanc┼úionarea deciziilor institu┼úiilor publice.

Mai este oare loc ┼či de altceva dincolo de entuziasm? Exist─â doar avantaje legate de faptul de a fi nu doar consumatori de media, dar ┼či produc─âtori de media? Nu s├«nt de acord cu tehnofobia lui Virilio, care consider─â c─â ÔÇ×netul ofer─â o viziune dialectic─â asupra realit─â┼úiiÔÇť (Paul Virilio, Polar Inertia, London, Sage Publications, 2000), dar s├«nt de acord cu al┼úii, care consider─â c─â traficul intens pe Internet reprezint─â un fel de camer─â-ecou a activismului virtual ┼či mai pu┼úin proteste ├«n adev─âratul sens al cuv├«ntului. Web-ul faciliteaz─â, ├«n mod fundamental, dialogul ├«ntre oameni deztrupa┼úi, care au aceea┼či p─ârere, l─âs├«ndu-le iluzia unei solidarit─â┼úi, impresia c─â fac parte dintr-o re┼úea mult mai ampl─â dec├«t e cazul de cele mai multe ori.

Se poate, totu┼či, ca rolul ┼či puterea mediei sociale s─â fie supraestimate, aceasta fiind considerat─â un instrument de macrosocializare c├«nd, de fapt, este un instrument de microsocializare? Este posibil ca activi┼čtii online s─â aib─â senza┼úia c─â s├«nt mai mul┼úi dec├«t s├«nt cu adev─ârat? C├«t de implica┼úi ┼či dedica┼úi cauzei expuse online s├«nt follower-ii sau cei care dau like-uri? Este oare posibil ca Internetul s─â func┼úioneze ca o lup─â care d─â activi┼čtilor iluzia c─â s├«nt mai mul┼úi, mai uni┼úi, cre├«nd, astfel, ┼či anumite frustr─âri prin compara┼úie cu realitatea nevirtual─â a eforturilor lor virtuale? D├«nd doar click pe ni┼čte link-uri faci activism?

Cyberactivismul ajut─â, cu siguran┼ú─â, schimb─ârile, dar acoperirea, dimensiunile sau impactul acestei abord─âri tehnocratice ale activismului trebuie analizate cu realism. Coroborat cu un soi de activism de profesie, ┼či nu de voca┼úie, aceast─â nou─â competen┼ú─â a t├«n─ârului activist al zilelor noastre, dac─â nu este dublat─â de o implicare ├«ntrupat─â ├«n via┼úa Cet─â┼úii, poate deveni steril─â, neproductiv─â, iluzorie.

Desigur, este o pledoarie ce poate fi u┼čor intepretat─â ca fiind conservatoare ┼či pr─âfuit─âÔÇŽ a unui om reticient la schimbare. S├«nt o activist─â cu state vechi. Am existat ├«n offline ┼či acum experimentez ┼či offline-ul civic. ├Än cuno┼čtin┼ú─â de cauz─â ÔÇô subiectiv, desigur ÔÇô, spun c─â este nevoie de echilibru. Cred ├«n nevoia de activism ├«n carne ┼či oase. V─âd clicktivismul ca un instrument complementar excelent, adaptat vremurilor ┼či ritmurilor de azi, dar nu cred ├«n puterea miraculoas─â ┼či singular─â a lui. S─â nu uit─âm ┼či un alt aspect. Pr─âpastia digital─â ÔÇô ├«n termeni de acces diferen┼úiat la aceste tehnologii (├«ntre regiuni ┼či ┼ú─âri, ├«n interiorul unor ┼ú─âri, ├«ntre zonele urbane ┼či rurale sau ├«ntre indivizii apar┼úin├«nd unor grupuri sociale diferite, ├«ntre tineri vs v├«rstnici sau ├«ntre rom├óni vs romi) este o realitate m─âsurabil─â. Clicktivi┼čtilor exclusivi┼čti le-a┼č spune doar: cu un click nu se face prim─âvar─â. Clicktivi┼čtilor modera┼úi, c─ârora m─â al─âtur, le doresc c├«t mai multe ÔÇ×cereri de prietenieÔÇť offline! 

Laura Gr├╝nberg este sociolog la Universitatea Bucure┼čti, pre┼čedinte al Societ─â┼úii de Analize Feministe AnA, autoare a volumului BiONGrafia. Istoria tr─âit─â a unui ONG de femei, Polirom, 2008.

Foto Lucian Muntean

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.