Clasa muncitoare pe care o merită economia românească

Publicat în Dilema Veche nr. 191 din 8 Oct 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

├Än diminea┼úa zilei de 22 decembrie 1989, muncitorii de pe platforma industrial─â Pipera au m─âr┼č─âluit ├«n bloc p├«n─â ├«n fa┼úa sediului Comitetului Central al Partidului Comunist Rom├ón. ├Äncolona┼úi ┼či t─âcu┼úi, f─âr─â s─â strige ┼či f─âr─â pancarte, muncitorii din Pipera au str─âb─âtut cei zece kilometri de la periferia ora┼čului p├«n─â ├«n centru c─âlc├«nd ap─âsat ├«n istorie. Nu ┼čtim cu certitudine dac─â a existat un liant al mobiliz─ârii muncitorilor din Pipera, cu siguran┼ú─â ├«ns─â c─â 22 decembrie 1989 a fost ziua ├«n care clasa muncitoare din Bucure┼čti (├«n Timi┼čoara, muncitorii ie┼čiser─â ├«n strad─â ├«nc─â din 17 decembrie 1989) s-a aflat pentru prima dat─â ├«n postura de clas─â revolu┼úionar─â ├«n sensul cel mai propriu al cuv├«ntului. ┼×i, culmea, nu dup─â preceptele socialismului, ci, dimpotriv─â, ├«ntr-o manifestare anticomunist─â ┼či anti-Ceau┼čescu. Ast─âzi, Pipera a disp─ârut ca platform─â industrial─â, fiind cunoscut─â mai mult ca dezvoltare imobiliar─â, iar muncitorii Piperei s-au ├«mpr─â┼čtiat ├«n patru z─âri. Cum arat─â clasa muncitoare dup─â 18 ani de tranzi┼úie? ├Än mod cert, cu totul diferit fa┼ú─â de cea de dinainte de 1989. De altfel, tranzi┼úia rom├óneasc─â a schimbat substan┼úial structura economiei ┼či, evident, acest fenomen nu a r─âmas f─âr─â urm─âri ├«n structura clasei muncitoare, at├«t c├«t mai este ea. Liderii sindicali au for┼úat existen┼úa clasei muncitoare. Sindicali┼čtii au fost tot mai prezen┼úi pe scena economiei rom├óne┼čti, mai ├«nt├«i ca ap─âr─âtori ai drepturilor muncitorilor, ├«ns─â, cu timpul, s-au transformat, unii dintre ei, ├«n mai multe tipuri de stru┼úo-c─âmile. Primul tip a f─âcut din liderul sindical o vedet─â TV, un guru al economiei sociale; un altul a ├«mpletit profitabil sindicalismul cu afacerile ┼či, ├«n fine, o a treia categorie de lideri sindicali s-a dedulcit la "borcanul cu miere al politicii" ajung├«nd ├«n guverne, ├«n Parlament sau ├«n func┼úii de conducere la diverse partide ┼či partidule┼úe. Liderii sindicali au prosperat ├«n tranzi┼úie, ├«n vreme ce clasa muncitoare a trecut prin chinurile restructur─ârii economiei. De fapt, clasa muncitoare a tr─âit mai mult prin liderii ei ┼či nu invers, a┼ča cum ar fi fost normal. Restructurarea economiei a schimbat substan┼úial tabloul clasei muncitoare rom├óne┼čti. Au existat amput─âri dramatice ale ├«ntreprinderilor, ale unor ├«ntregi sectoare ┼či implicit ale locurilor de munc─â, a┼ča dup─â cum au ap─ârut industrii noi ├«n economie, industrii care au calificat ┼či absorbit for┼úa de munc─â. Tranzi┼úia a cl─âtinat din temelii "leag─ânul clasei muncitoare" din epoca socialist─â. Industria extractiv─â, ├«n special mineritul, a pierdut numeroase locuri de munc─â, industria grea a rezistat, dar a cunoscut o restructurare important─â. De asemenea, ├«n industria prelucr─âtoare (construc┼úii de ma┼čini, electrotehnic─â, electronic─â) s-au r─ârit r├«ndurile clasei muncitoare. ├Än schimb, economia rom├óneasc─â a dezvoltat ┼či a creat alte locuri de munc─â. Industria financiar-bancar─â (asigur─âri ┼či b─ânci), industria de tehnologia informa┼úiilor, telecomunica┼úiile ┼či par┼úial industria energetic─â au fost c├«┼čtig─âtoarele tranzi┼úiei. Toate aceste industrii au utilizat ├«ns─â, pe scar─â larg─â, un alt tip de muncitor, un muncitor mai apropiat de cel descris de Alvin Toffler ├«n Al treilea val. Un muncitor care a ├«nlocuit salopeta cu c─âma┼ča cu guler alb ┼či sapa cu computerul de pe birou. Mai mult dec├«t at├«t, din unele organigrame ale companiilor care activeaz─â ├«n aceste domenii a disp─ârut pur ┼či simplu chiar categoria de "muncitor". Dezvoltarea a fost fireasc─â, pentru c─â economia rom├óneasc─â a intrat brusc din epoca industrial─â specific─â anilor ├ó┬Ç┬Ö80 ├«n cea a serviciilor postindustriale. Evident, exist─â ├«nc─â un nucleu dur al clasei muncitoare rom├óne┼čti. El se reg─âse┼čte ├«n special ├«n zonele care produc pu┼úin─â valoare ad─âugat─â. Nucleul dur continu─â s─â existe ├«n industria prelucr─ârii lemnului, mai exact ├«n gaterele omniprezente pe l├«ng─â p─âdurile din jude┼úele Rom├óniei. Industria grea, restr├«ns─â la capitolul for┼ú─â de munc─â, a r─âmas la nivelul unei clase muncitoare ├«n sens clasic. Industria textil─â a primit eticheta - s─â recunoa┼čtem, deloc m─âgulitoare - de "croitoreasa Europei". De asemenea, ├«n domeniul construc┼úiilor, ├«n pofida cre┼čterilor de volum ┼či valoare, nu s-au f─âcut progrese la nivelul for┼úei de munc─â. Tehnologia arhaic─â a perpetuat clasa muncitoare de tip vechi. Muncitorul rom├ón a r─âmas, din p─âcate, ├«n multe ramuri ale economiei la nivelul anilor ├ó┬Ç┬Ö80. Supus presiunii restructur─ârii, rupt de liderii sindicali, av├«nd salariu mic, aflat ├«n b─âtaia accidentelor de munc─â, lipsit de cursuri de formare profesional─â (altfel, existente din plin pentru top management ┼či middle management) ┼či de aspira┼úii profesionale, for┼úat uneori s─â lucreze "la negru", muncitorul rom├ón ├«n sensul clasic a trebuit s─â suporte ├«n propriul cap toate oalele sparte ale tranzi┼úiei. Clasa muncitoare a g─âsit totu┼či solu┼úia salvatoare pentru nivelul s─âu de trai lu├«ndu-┼či revan┼ča ├«n fa┼úa economiei rom├óne┼čti: plecarea la munc─â ├«n str─âin─âtate. Nu este mai pu┼úin adev─ârat c─â muncitorul rom├ón nu ┼či-a schimbat prea mult obiceiurile pe care le avea ├«nainte de anul 1989. Indolent, lipsit de punctualitate, frec─âtor de ment─â, aplic├«nd cu consecven┼ú─â principiul "ei se fac c─â ne pl─âtesc, noi ne facem c─â muncim", sfertodoct, dar b─âg├«ndu-┼či nasul ├«n toate, purt─âtor de salopete murdare ┼či prieten cu b─âutura ├«nc─â din timpul serviciului, muncitorul rom├ón ├«nc─â mai copil─âre┼čte ├«n turbulentul capitalism rom├ónesc. De fapt, poate paradoxal, tehnologia este cea care modernizeaz─â clasa muncitoare, iar a┼ča cum un popor are conduc─âtorii pe care ├«i merit─â, la fel ┼či o economie are clasa muncitoare pe care o merit─â.

Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ale lumii dou─â fe╚Ťe
Oamenii n-au fost, poate, mai răi sau mai buni în istoria lor, dar instrumentele prin care au exercitat răul au variat considerabil, adică s-au dezvoltat.
p 10 jpg
Unidimensionala banalitate
Dacă România l-a ales pe Iliescu președinte în 1990, de ce s-ar mai fi făcut vreodată alegeri?
29903084942 33e7aa40d1 c jpg
Despre conceptul de ÔÇ×r─âuÔÇŁ din perspectiva diverselor teorii filosofice
Răul metafizic precum și cel empiric sînt explicate prin patru mari tipuri de teorii.
32851415932 5b1b685b66 c jpg
Hater-ul de Internet și hater-ul sub acoperire
ÔÇ×HaterÔÇŁ-ul, o persoan─â m─âcinat─â de anxietate ╚Öi nemul╚Ťumiri, care ├«╚Öi g─âse╚Öte o personificare a anxiet─â╚Ťilor ╚Öi nemul╚Ťumirii ca poetul muza, a existat dintotdeauna.
1024px Don Chepito witnessing a boxing match between a black man and a white man MET DP869355 jpg
ÔÇ×S─â te dezl─ân╚Ťui ├«ntr-un mod controlatÔÇŁ ÔÇô interviu cu C─ât─âlin MORO╚śAN
ÔÇ×E foarte bine s─â-╚Ťi dezvol╚Ťi furia, dar trebuie s-o folose╚Öti ├«n mod controlat, pentru c─â nu po╚Ťi s─â ├«ncalci regulile. ╚śi ├«n ring, ╚Öi ├«n via╚Ť─â s├«nt reguli de respectat.ÔÇŁ
p 1 jpg
O structură limbică arhetipală sau în miezul răului
Un copil nu are niciodat─â p─ârin╚Ťii pe care-i viseaz─â, doar copiii f─âr─â p─ârin╚Ťi au p─ârin╚Ťi de vis.
p 14 Parintele Rusu cu familia jpg
A fi cu ÔÇ×etichet─âÔÇŁ
Un grăunte de răutate adîncă, izvorîtă din crunta răzbunare și din trufia unui slujbaș plenipotent al statului, a schimbat pentru totdeauna biografia peste veacuri a părintelui Rusu Petre.
p 21 sus WC jpg
Cele dou─â fe╚Ťe ale sufletului
Oric├«t de mult ne-ar pl─âcea s─â fim doar buni n-o s─â ne ias─â, vom produce suferin╚Ť─â ╚Öi dac─â ne-am propus, ╚Öi dac─â nu.
p 21 jos jpg
Fe╚Ťe-fe╚Ťe ale r─âut─â╚Ťii
Cred c─â r─âutatea are o gr─âmad─â de fe╚Ťe, ceea ce o face, deseori, greu de identificat. Sau u╚Öor de confundat.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.

Adevarul.ro

image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.
image
Momentul ├«n care Roxana Donisan a fost atacat─â de rechin a fost filmat de un turist.┬áÔÇ×A ajuns p├ón─â la geamandur─â, acolo a ├«nh─â┼úat-o rechinulÔÇť
P─ârin┼úii Roxanei Donisan, rom├ónca ucis─â ├«n Egipt de un rechin, au povestit c─â fiica lor a g─âsit oferta de vacan┼ú─â ├«n sta┼úiunea Hurghada ├«n ultima clip─â ┼či a ocupat singurul loc r─âmas liber ├«n avion. Acum a┼čteapt─â s─â ajung─â acas─â trupul ne├«nsufle┼úit al singurului lor copil.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.