Cititorul cult

Publicat în Dilema Veche nr. 221 din 13 Mai 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

De cîte ori se întîmpla să ieşim la iarbă verde cu maşina, treceam mai întîi prin Tîrgovişte. Era acolo, în centru, pe colţ, o librărie care, pentru mine, era mai mult decît podul bunicii. Găseam cărţi pe care le pierdusem în Bucureşti. Erau acolo, pierdute printre sute de alte volume, cărţi pe care nu le văzusem, de care nu aflasem că au apărut. Mă uitam cu atenţie peste tot, luam raft cu raft şi apoi încă o dată, pentru a prelungi plăcerea. Apoi cumpăram, cu frenezie, tot. Eram, probabil, cititorul generic al acelor vremuri. Cumpăram, ca mai toţi "intelectualii", colecţii, şi nu volume. "Idei contemporane", dar şi tot ce apărea în "Meridiane". Nu ratam, bineînţeles, nimic din Colecţia "Eseuri" sau din Colecţia "Studii" a Editurii Univers, dar şi volumele de epistemologie din "Materialismul dialectic şi ştiinţele contemporane" a Editurii Politice, tot ce apărea în "Pedagogia secolui XX" a Editurii Didactice şi Pedagogice sau în "Enciclopedia de buzunar" a Editurii Ştiinţifice şi Enciclopedice. Urmăream, de asemenea, cu multă grijă, mereu surprinzătoarea "Bibliotecă pentru toţi" a Editurii Minerva. Şi nu ratam, bineînţeles, nici o traducere de literatură străină, oricare ar fi fost autorul. Deasupra acestei aprovizionări de masă a cititorului obişnuit, mai erau anticariatele. Puţine, dar care adăposteau surprizele lor. Puteai să cumperi de acolo, uneori, opere complete ale unor autori clasici. Aşa am ajuns să citesc (aproape) tot Goethe, Schiller şi Anatole France. De ce tocmai aceştia? Pentru că mama mea reuşise să procure, printr-o pacientă, operele lor complete îmbrăcate în piele de viţel... În fine, existau şi furnizorii "specialişti", precum faimosul B., etern student la filozofie, reputat a fi în stare să găsească în cîteva săptămîni orice carte cu putinţă. Prin el şi alţii asemenea se cumpărau biblioteci întregi ale unor cărturari răposaţi sau ale unor văduve flămînde, ediţii princeps sau carte rară pentru cei cîţiva colecţionari împătimiţi. O mafie de elită în care nu intra însă oricine. Şi apoi citeam. Citeam aproape tot, în ordinea aleatorie a apariţiilor şi din toate domeniile disponibile. Deviza implicită pe care o împărtăşeam, probabil, cu toţi ceilalţi cititori obişnuiţi era o parafrază de genul: sînt intelectual, nimic din ceea ce este cultură nu-mi poate fi străin! Eram cu toţii ceea ce s-ar putea numi cititorul cult. Puţini erau cei care să caute şi să cumpere doar cărţile de care aveau nevoie pentru domeniul lor de activitate, cititorii de specialitate în sensul strict al termenului. Ar fi fost, de altfel, imposibil... Cea mai mare deziluzie a mea după 1990 a fost astfel, poate, momentul în care am intrat în casa unui faimos profesor de la Sorbona şi am constatat că nu avea, practic, bibliotecă: îmi iau de la facultate ceea ce îmi trebuie pe moment - mi-a explicat el. Şi eu care visasem ani de-a rîndul că Ei, acolo, se lăfăie în biblioteci uriaşe, bîntuind nopţile pe culoare nesfîrşite pline de rafturi cu cărţi... Cititul, în acele vremuri, era în mare măsură o activitate compulsivă. Se citea tot, aproape fără discernămînt, dar, de regulă, cu înzecită şi gratuită plăcere. Iar din această bulimie făceam cu toţii un titlu de glorie: se chema vocaţie universalistă, foame de cultură, dar şi rezistenţă prin cultură. Uneori căpăta un titlu mai "operaţional": interdisciplinaritate. Aceasta era la modă în lumea largă, dar la noi era (şi) o legitimare publică a nobilei noastre lecturi trans-disciplinare. În numele "interdisciplinarităţii", devoratorii de colecţii se puteau întruni chiar şi oficial (într-o comisie specială a Academiei, de pildă) pentru a se confrunta în lecturi disparate. Şi mai era o particularitate generică a lecturilor în comunism: se citeau idei, şi nu fapte, ca să spun aşa. "Faptele" - date statistice sau descrieri de fenomene sociale - vorbeau despre realitate, iar aceasta era apanajul exclusiv al Partidului şi trebuia să rămînă ascunsă publicului. Economia era integral sub controlul Puterii, etnografia şi folclorul erau înregimentate în cea mai mare măsură "Cîntării României", iar sociologia şi psihologia dispăruseră, practic. Supapa - deschisă cu parcimonie de către strategii lecturii - o constituiau "meta-textele": nu sociologie sau psihologie, ci epistemologie sau filozofie a ştiinţelor sociale, nu etnologie, ci semiotică a folclorului etc. Acestea erau suficient de apetisante pentru specialişti spre a fi căutate şi practicate cu delicii şi suficient de abstracte spre a nu reprezenta un pericol pentru monopolul de partid al realităţii. Singura "fisură", singurul acces la realitatea imediată o constituiau astfel "sub-textele" literare. Literatura - care trebuia să se inspire programatic din "realitate" - era, în mod paradoxal, substitutul cunoaşterii sociale, în ea se puteau strecura, din cînd în cînd, faimoasele "şopîrliţe" care făceau aluzie la fapte sau persoane reale din viaţa noastră reală. Romanele erau, într-un fel, contactul privilegiat cu viaţa noastră de fiecare zi, în ele cititorul putea regăsi - sau crede că regăseşte - "fragmente de viaţă adevărată". Citeam cu toţii aceste texte în intimitatea firavă a apartamentelor noastre şi ne făceam cu ochiul, fericiţi, peste blocuri: ai văzut ce bine a zis-o cutare?... Această lectură din timpurile comuniste a promovat astfel, în mod pervers, două atitudini mentale complementare care au înflorit în vremurile postcomunismului: abordarea predilect "trans-disciplinară" a realităţilor noastre înconjurătoare şi relativa ghetoizare a "specialiştilor"; şi pasiunea pentru fabulaţia literară ca modalitate de a relata pe înţelesul tuturor despre ce se întîmplă în jurul nostru. Cititorii pasionaţi de ieri au devenit eseiştii pasionali de astăzi...

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

global warming 9626655 1280 jpg
RO-ALERT: Cod roșu. Începe cea mai fierbinte săptămână de până acum. Vor fi și furtuni severe
Săptămâna aceasta debutează cu avertizări meteo severe: Administrația Națională de Meteorologie a emis un Cod Roșu de caniculă pentru București și șase județe din sudul țării. Temperaturile vor ajunge la 41°C la umbră
01 Ursula von der Leyen FOTO Wind Europe jpg
Cum a devenit moțiunea de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen combustibil pentru propaganda rusă
În timp ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, încerca să-și păstreze poziția în fața celei mai serioase tentative de discreditare politică de până acum, o rețea discretă, dar foarte activă de propagandă rusă lucra intens din umbră.
incendiu Cosmești GL doua persoane carbonizate foto2 ISU jpeg
Două persoane au murit carbonizate, după ce casa lor a fost cuprinsă de flăcări. De la ce a pornit incendiul
Două persoane au murit carbonizate marți dimineață, 22 iulie, în urma unui incendiu devastator care a cuprins o locuință din localitatea Cosmești, județul Galați.
Anamaria Prodan și Ronald Gavril au împlinit un an de relație foto: Arhivă personală
Anamaria Prodan, decizie-șoc la un an după ce a primit inelul de la Ronald Gavril. Impresara nu mai face nuntă
Anamaria Prodan a fost cerută în căsătorie de către Ronald Gavril, chiar de ziua acesteia, spre finalul anului 2024.
INSTANT PIEDONE DOMICILIU BRAGADIRU 015 INQUAM Photos Octav Ganea jpg
„Miroase a fresh!” Cum lăuda Piedone hotelul prietenului pe care l-ar fi avertizat că urmează să vină în control
Șeful ANPC, Cristian Popescu Piedone, este cercetat de DNA după ce l-a avertizat pe patronul unui hotel din Sinaia că urmează să-l controleze, iar apoi l-a lăudat pe TikTok.
pete transpiratie jpg
10 trucuri să transpiri mai puțin
Chiar dacă transpirația este o funcție naturală și importantă a corpului, nu e plăcut să ai petele umede la subraț sau palme alunecoase.
Rusia şi Marea Britanie FOTO SHUTTERSTOCK
Marea Britanie lovește în veniturile din petrol ale Rusiei: „flota fantomă”, vizată de noi sancțiuni
Regatul Unit a anunțat luni, 21 iulie, o nouă rundă de sancțiuni împotriva „flotei fantomă” folosită de Rusia pentru a ocoli restricțiile internaționale și a-și exporta petrolul. Măsurile vizează 135 de nave suspectate că au transportat ilegal țiței.
piedone perchezitii inquam jpg
Prima declarație a lui Piedone, adus de mascați de pe litoral la Bragadiru. Pe cine ar fi favorizat șeful ANPC. VIDEO
Cristian Popescu Piedone a ajuns marți dimineață la locuința sa din Bragadiru, județul Ilfov, escortat de mascați, în cadrul unor percheziții DNA într-un dosar de corupție. Procurorii verifică mai multe locații
Felix Baumgartner, foto Facebook jpg
Felix Baumgartner, în ultimele lui momente. Mărturia unei martore: „Am fost șocată”
Noi informații ies la iveală în cazul morții lui Felix Baumgartner, legendarul sportiv austriac cunoscut pentru saltul istoric din stratosferă. Tragedia a avut loc pe 17 iulie, în Italia, când sportivul s-a prăbușit cu o parapantă motorizată. O martoră care a asistat la momentul impactului a descris