Cîţi bani produce Luvrul?
Se pune foarte adesea întrebarea cît costă un muzeu. Henri Loyrette, preşedinte-director general al Luvrului în perioada 2001-2013, e unul dintre cei care au încercat să convingă Guvernul de la Paris că întrebarea e neavenită; sau, mai precis, că e greşită dacă nu e însoţită şi de o a doua întrebare: cîţi bani produce un muzeu? Astăzi consilier de stat şi liderul unei fundaţii care se ocupă de mecenat, Loyrette chiar e în poziţia să propună abordări alternative în politicile culturale. Întîi de toate, pentru că a condus vreme de doisprezece ani muzeul cu cel mai mare număr de vizitatori la nivel mondial. În al doilea rînd, pentru că Luvrul chiar produce mai mult decît cheltuieşte statul cu întreţinerea sa. Bugetul muzeului Luvru este de 175 de milioane de euro (mai mare decît bugetul Ministerului Culturii din România). Dacă administraţia culturală e (şi) business, care să fie profitul după o asemenea investiţie? Specialist în economia bunurilor culturale, Xavier Greffe a realizat o cercetare amănunţită a veniturilor generate de Luvru. A luat în calcul nu doar încasările din bilete, ci şi chiriile şi concesiunile comercianţilor care vînd diverse produse în muzeu sau în curţile palatului, chiriile ocazionale percepute pentru producţii televizuale şi cinematografice, vînzarea unor drepturi de reproducere. Apoi a adăugat veniturile indirecte generate de simpla existenţă a muzeului: milioane de turişti care-şi cheltuiesc banii prin hoteluri şi restaurante pariziene doar pentru a vizita muzeul. Toate acestea ar aduce anual un miliard de euro. În plus, muzeul Luvru are în jur de două mii de angajaţi şi generează alte zece mii de locuri de muncă indirecte în industriile creative. Randamentul e remarcabil. Mai ales pentru o „firmă“ de stat. ( M. M. )
Foto: wikimedia commons
