Cîţi bani produce Luvrul?

Publicat în Dilema Veche nr. 584 din 23-29 aprilie 2015
Cîţi bani produce Luvrul?  jpeg

Se pune foarte adesea întrebarea cît costă un muzeu. Henri Loyrette, preşedinte-director general al Luvrului în perioada 2001-2013, e unul dintre cei care au încercat să convingă Guvernul de la Paris că întrebarea e neavenită; sau, mai precis, că e greşită dacă nu e însoţită şi de o a doua întrebare: cîţi bani produce un muzeu? Astăzi consilier de stat şi liderul unei fundaţii care se ocupă de mecenat, Loyrette chiar e în poziţia să propună abordări alternative în politicile culturale. Întîi de toate, pentru că a condus vreme de doisprezece ani muzeul cu cel mai mare număr de vizitatori la nivel mondial. În al doilea rînd, pentru că Luvrul chiar produce mai mult decît cheltuieşte statul cu întreţinerea sa. Bugetul muzeului Luvru este de 175 de milioane de euro (mai mare decît bugetul Ministerului Culturii din România). Dacă administraţia culturală e (şi) business, care să fie profitul după o asemenea investiţie? Specialist în economia bunurilor culturale, Xavier Greffe a realizat o cercetare amănunţită a veniturilor generate de Luvru. A luat în calcul nu doar încasările din bilete, ci şi chiriile şi concesiunile comercianţilor care vînd diverse produse în muzeu sau în curţile palatului, chiriile ocazionale percepute pentru producţii televizuale şi cinematografice, vînzarea unor drepturi de reproducere. Apoi a adăugat veniturile indirecte generate de simpla existenţă a muzeului: milioane de turişti care-şi cheltuiesc banii prin hoteluri şi restaurante pariziene doar pentru a vizita muzeul. Toate acestea ar aduce anual un miliard de euro. În plus, muzeul Luvru are în jur de două mii de angajaţi şi generează alte zece mii de locuri de muncă indirecte în industriile creative. Randamentul e remarcabil. Mai ales pentru o „firmă“ de stat. ( M. M. )

Foto: wikimedia commons

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Raul Castro jpg
Raul Castro a apărut în public la marcarea a 100 de ani de la naşterea fratelui său, Fidel Castro. El este inculpat în SUA
Fostul preşedinte cubanez Raul Castro, în vârstă de 95 de ani, inculpat în mai de către justiţia din Statele Unite şi care nu a mai fost văzut în public de mai multe luni, a apărut joi, la Havana, la marcarea a 100 de ani de la naşterea fratelui său defunct Fidel Castro, relatează AFP.
Nave de marfă în Strâmtoarea Ormuz FOTO profimedia jpg
Iranul contrazice afirmațiile lui Trump și dă asigurări că deține controlul asupra Strâmtorii Ormuz
Strâmtoarea Ormuz rămâne sub controlul Iranului, dă asigurări joi un oficial iranian de rang înalt, după ce preşedintele american Donald Trump a revendicat miercuri un control al Statelor Unite al acestei strâmtori strategice, relatează AFP.
Kiyoshi Kimura preşedinte al lanţului de restaurante japoneze Sushi-Zanmai prezintă un ton roşu de 275 kg pe care l-a cumpărat în prima licitaţie din anul nou în piaţa Toyosu din Tokyo Japonia FOTO EPA-EFE / Kimimasa Mayama
Peștele care cântărește cât doi urși grizzly și ajunge să coste 3 milioane de dolari
Cel mai mare exemplar înregistrat vreodată de ton roșu cântărea 679 kg și a fost capturat în largul coastelor Canadei în 1979. Aceste uriașe creaturi își încep viața având dimensiunea unei gene.
Bake off 2 jpg
De la dulce la sărat, dar mereu proaspete: 7 gustări sub 5 lei din Brutăria Lidl
De la dulce la sărat, dar mereu proaspete: 7 gustări sub 5 lei din Brutăria Lidl.
Peter Magyar Dunare jpg
Săgeți de la Budapesta după oprirea reactoarelor de la Cernavodă: „Noi nu i-am ascultat. Centrala noastră funcționează și acum”
Ungaria a început joi lucrări de inginerie pentru a încerca să ridice nivelul Dunării în proximitatea centralei nucleare de la Paks, astfel încât să poată asigura continuarea funcţionării acesteia în contextul unei previzibile scăderi din nou a nivelului apei necesare răcirii reactoarelor, a anunţat
Design fără titlu (6) png
Clipe de panică în Turcia: o ambarcațiune cu 115 turiști a luat foc
O ambarcațiune turistică cu 115 persoane la bord a luat foc în apropiere de Fethiye, Turcia. Pasagerii au fost evacuați, iar autoritățile au deschis o anchetă.
unnamed jpg
Săptămâna Untold aduce unul dintre cele mai mari fluxuri de vizitatori din an la Cluj-Napoca.
Săptămâna Untold aduce unul dintre cele mai mari fluxuri de vizitatori din an la Cluj-Napoca.
banner Lupu si Cornelia Rednic jpg
Cornelia și Lupu Rednic sunt și nași de meserie: „Avem fini fără număr!” De ce e bine să nășești, potrivit preoților?
Artiștii de muzică populară Cornelia și Lupu Rednic sunt nași de profesie: „Avem fini fără număr, în toată țara!” De ce bine să năștești, ce spun preoții?
grasime abdomen shutterstock jpeg
Secretul oamenilor care ard mai ușor grăsimea. Gena rară care poate schimba lupta cu diabetul
Cercetătorii au descoperit o genă rară care pare să protejeze organismul de diabet, boli cardiovasculare și acumularea grăsimilor în ficat.