Cîte și mai cîte au trecut

Publicat în Dilema Veche nr. 858 din 17 - 23 septembrie 2020
Cîte și mai cîte au trecut jpeg

La început ni s-a spus că pandemia vine în valuri. După o vreme, specialiștii și-au luat seama: deocamdată, la noi e doar un val, dar cu două cocoașe. În fine, am folosit ideea de val pandemic drept pretext și am pus accentul pe val. Pentru că, dincolo de pandemia actuală, am fost atinși întruna de tot felul de valuri, de obicei nu atît de grave, care au venit și au trecut. Unele cu anvergură mondială, altele doar locale. Conținutul lor a fost mereu altul, dar mecanismul care le-a generat a fost de multe ori foarte asemănător. Astăzi sînt valurile de indignare de pe rețelele de socializare, care cresc și descresc frecvent ca undele formate de aruncarea unei pietre într-o baltă (de un nebun, cum zice vorba populară). Altădată au fost și valuri mai periculoase, de tipul mineriadelor (care lăsau în urmă pagube serioase), ori desele mode și metode prin care lumea era păcălită financiar (Caritas, Philadelphia, Gerald, SAFI, FNI, Banca Religiilor, băncile populare). A mai fost și „valul” privatizărilor prin așa-numita metodă MEBO sau „cuponiada lui Văcăroiu” prin care toată populația căpăta acțiuni. Ce s-a ales de ele?

Dar de isteria cu Y2K vă mai amintiți, acel sfîrșit al lumii care ar fi venit de la resetarea soft-urilor tuturor calculatoarelor în anul 2000? După doar alți 12 ani, peste noi a trecut o nouă spaimă apocaliptică stîrnită de „dezgroparea” unei vechi preziceri mayașe.

De fenomenul Emo, cu tinerii aceia fragili și nefericiți, își mai aduce aminte cineva? Dar de cruntele dispute de la începutul anilor ʼ90 dintre depeșari și rockeri? Cîtă energie au consumat și cît de repede au fost date uitării…

Isteria cu secta lui Bivolaru o mai știți? Dar moda consignațiilor, ca prime magazine particulare după comunism? Și apoi, cea a buticurilor (dacă n-aveai butic, nu existai)? Butic sau chioșc de termopan alb. Dar acoperișurile cu „onduline”? Peste ani o să ne amintim probabil și de „anveloparea blocurilor”, încă în plină desfășurare.

Presa a fost parte integrantă a acestor „valuri”. Întîi a fost ceaușescu scris cu „c” mic, apoi a venit moda publicațiilor grotești ale pubertății democrației noastre, d-alde Infractoarea mov, Sexy balamuc, Țîțe. A apărut și acel ziar „serios” condus de un „maestru”, în care găinile aveau trei picioare și nășteau pui vii. Ștafeta a fost ulterior preluată de televiziunile de scandal (unele fiind numite „de știri”). Cîte imagini, vorbe și cerneală nu s-au scurs pe scandaluri ca acelea dintre Irinel și Monica sau dintre Prigoană și Bahmuțeanu… S-a format fenomenul mediatic Elodia, în urma căruia a răsărit și un partid (al poporului) care a obținut în alegeri chiar locul al treilea, cu 14% din voturi. Ce s-a ales de el? Mai recent ne-a preocupat „cazul Dincă”. Sînt numai cîteva exemple. Toate nebuniile astea au fost trăite de public cu emoție și fervoare, și de regulă n-au dus nicăieri. Au fost repede uitate, de obicei pentru a face loc altora noi. Despre asta va fi vorba în Dosarul săptămînii, dar și despre lucruri care, prin contrast cu „modele” zilei, rămîn stabile, de referință, așa cum ar fi conservele pentru iarnă sau aurul. Da, aurul!

Ilustrație de Ion BARBU

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.
962 t 14 VArsene jpeg
Mîntuirea biogeografică jpeg
La dolce vita vs La deutsche vita
O recentă zicală germană evocă, plastic și concis, „relația” dintre Germania și Italia – țările care ilustrează îndeobște șablonul nord-sud la nivel european: „Italienii îi respectă pe nemți, dar nu-i iubesc; nemții îi iubesc pe italieni, dar nu-i respectă”.
Crédit Suisse Zermatt JPG
Calitatea ce-am poftit, dar și tihna ce-am tihnit
Elveția, spre exemplu, este pe primul loc în topul Numbeo, pe locul 5 în cel al US News și pe locul secund, la egalitate cu Irlanda, în indexul UNDP. Alți „suspecți de serviciu” sînt Islanda, Danemarca, Suedia, Olanda, Germania, Finlanda sau Norvegia.
Left Former Movie Theater Balkan Right Hotel Bulgaria (158046439) jpeg
Geografia relativă a bunăstării
Diferențele dintre un Nord bogat, în ultimele decenii asociat de cercetătorii științelor sociale capitalismului în expansiune, și un Sud sărac, aflat sub dominația totală (pernicioasă poate?) a celui dintîi, au intrat în limbajul profesional al reprezentanților științelor sociale.
p 10 sus jpg
Greierele sobru și furnica hedonistă, sau despre noul clivaj Nord/Sud
Autenticitatea nu presupune mari sacrificii, iar „societatea singularităților” se regăsește în noul Pămînt al Făgăduinței: diferită, dar nu brutală, accesibilă, dar nu mizeră, simplă, dar nu banală.
p 12 WC jpg
De-a lungul și de-a latul vieții
Percepem viața ca pe o datorie sau ca pe o plăcere? În ce domenii e datorie și în care e plăcere? Ce preț sîntem dispuși să plătim pentru a ne trăi viața în propriii termeni? Și cîți dintre noi au oare luxul alegerii?
p 13 sus jpg
„Incategorisibila” fericire
La urma urmei, așa cum o spunea Helliwell, „fericirea” este în bună măsură un produs de marketing, iar etichetele contează prea puțin. Iar adeseori, căutînd un lucru cu lumînarea, riscăm să uităm ceea ce căutam cu adevărat.
640px Beer optimator glass bottle jpg
Lumea văzută prin fundul sticlei: bere versus vin
Ne-am găsit voia bună în deprinderile culinaro-bahice strămoșești și am stabilit ca etaloane pentru calitatea vieții sarmalele, mititeii și pruna curată. Mai la nord sau mai la sud, gastronomic vorbind, lucrurile stau altfel.
640px Overzicht van de drukte op Mokum 700, Bestanddeelnr 928 0112 jpg
Cum măsurăm bunăstarea și de ce
Avem totuși un alt mod de a înțelege dezvoltarea și feluritele ei moduri de a contribui (sau nu) la o viață bună, împlinită, umană?

Adevarul.ro

Razboi Rusia Ucraina FOTO Shutterstock jpg
Armamentul rusesc capturat în contraofensiva din Harkov ar putea face diferența în bătăliile care vor urma
Ucraina a capturat 392 de tancuri rusești, 178 de vehicule blindate de luptă, 421 de vehicule de luptă de infanterie și 400 de camioane, vehicule și jeep-uri, potrivit proiectului de investigație open-source Oryx.
lucrari drum expres craiova pitesti foto cnair jpeg
Lucrările la șoseaua Craiova-Pitești avansează rapid. Când s-ar putea circula pe drumul-expres
Începute în 2019, lucrările la viitorul drum expres Craiova-Pitești merg într-un ritm foarte bun, iar până la acest moment mai bine de jumătate din drum este deja gata.
Romania Bosnia Hertegovina FOTO EPA EFE jpg
Liga Naţiunilor: România a învins Bosnia-Herţegovina, dar a retrogradat în Liga C
Naţionala de fotbal a României a învins echipa Bosniei-Herţegovina cu scorul de 4-1 (1-0), luni seara, pe Stadionul Rapid-Giuleşti din Bucureşti, în Grupa a 3-a a Ligii B din Liga Naţiunilor, dar a retrogradat în Liga C.

HIstoria.ro

image
Cine a fost „Îngerul de la Ploiești”?
O prinţesă furată de propriul tată și dusă la orfelinat, regăsită la 13 ani de familia din partea mamei, una dintre cele mai bogate din România – bunicul era supranumit „Nababul“.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.