Cişmigiu, tabloid de neuitat

Publicat în Dilema Veche nr. 222 din 17 Mai 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Doi centimetri înălţime a avut ultima ştire serioasă a presei sportive din România. Era 8 mai 1986 şi ziarul Sportul saluta cîştigarea de către Steaua a Cupei Campionilor Europeni. Campioana României devenea prima echipă din Europa de Est care cucerea cel mai preţios trofeu al fotbalului de club. Adversară îi fusese cea mai iubită marcă sportivă a lumii, FC Barcelona, care adună 15.000 de abonaţi plătitori de peste o jumătate de secol. O groază de superlative, nu-i aşa? Să tot dedici evenimentului o bandă pe pagina întîi, strivită de "Trăiască Partidul Comunist Român!", de poezia "Primăvara Partidului" a lui Geo Ciolcan şi de un text-bloc despre cei 65 de ani de cînd "s-a făurit PCR"! "Ori de cîte ori mi se face lehamite de televiziunea de azi mi-o amintesc pe cea de dinainte de 1989" - scria recent Andrei Pleşu. Aidoma. Cînd nu aveţi timp să citiţi analizele tactice ale lui Vochin sau articolele lui TRU, dar deţineţi certitudinea că presa sportivă de azi se ocupă doar de maşina lui Mutu sau de teleevanghelistul Becali, cînd îl săriţi pe Cosaşu, dar îl savuraţi pe ascuns pe Dragomir, ei bine, acceptaţi această terapie! Priviţi ochi în ochi prima pagină a ziarului de a doua zi de după finala de la Sevilla! Se simte atîta ordine acolo că nu poţi să n-o admiri. În general, era aşa de comod! Comentariile TV sportive de dinainte de 1989, pe care le regretă mai ales cei care nu le-au ascultat, erau, multe dintre ele, colecţii de locuri comune. Nu pentru că reporterii ar fi fost, toţi, mediocri, ci pentru că asta li se permitea să spună. În cel mai bun caz, relatau ceea ce oamenii vedeau deja. Uneori, nici atît. Acum cîteva zile, invitat în studioul Realitatea TV, Dumitru Graur rememora retragerea Stelei de pe teren în finala Cupei României din 1988, disputată în faţa lui Dinamo. "Eram la microfon, vedeam scandalul din teren, simţeam panica oficialilor şi a noastră, a televiziunii, şi am avut un moment de inspiraţie. Am tăcut momente în şir şi aşa nu au avut ce să-mi facă" - a mărturisit, după 20 de ani, comentatorul. Are dreptate. Aşa a fost. Steaua a plecat la cabine, telespectatorii n-au înţeles nimic, transmisia TV s-a terminat în coadă de peşte şi ziarele de a doua zi n-au scris nimic, de parcă finala nici nu avusese loc vreodată. Pentru un gol din ofsaid, fotbalul a intrat într-un gol ontologic. Nimeni nu ştia dacă mai existau Cupa României, Steaua şi Dinamo. În fiecare dimineaţă, în colţul microbiştilor din Cişmigiu, acest spaţiu multimedia tabloid avant la lettre, se zvonea că arbitrul a fost arestat, că Federaţia a fost dizolvată sau că Dinamo va pierde Cupa. A trecut aproape o săptămînă pînă cînd un comunicat sec, într-un colţ de pagină, tipărit cu litere filatelice, a confirmat că trofeul a fost acordat Stelei, la masa verde. Nici o declaraţie, nici o reacţie, nici o dezbatere. Treabă serioasă! Prin comparaţie, libertatea de azi a presei sportive radiază pericol. Nu mai sîntem, după cum mărturisea un analist media american, "recipienţii cu circuit închis a ceea ce vrea statul să comunice". Alegem. Ne enervăm. Suferim. Şi regretăm. Inclusiv vremurile în care cronica unui meci România-Ungaria din anii ’80 a apărut nu a doua zi, ci a treia zi după meci, pentru că oamenii de la CC al PCR s-au decis cu întîrziere dacă arbitrul greşise sau nu. Penaltiul acordat de el devenise o chestiune care putea perturba relaţia dintre partidele frăţeşti. Priviţi din nou pagina întîi din mai 1986! Imaginaţi-vă cum ar arăta astăzi ziarele, dacă performanţa s-ar repeta! Între timp, colţul microbiştilor din Cişmigiu s-a desfiinţat. Îl purtăm în noi, tabloizi şi selectivi.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Controversă Mândruță-Dan Negru despre Lumina Sfântă: „Le dai oamenilor știri care le plac, indiferent dacă sunt adevărate sau nu?”
Lucian Mândruță încinge spiritele pe Facebook, criticând jurnaliștii care relatează despre aducerea „luminii sfinte” de la Ierusalim pentru faptul că nu verifică informația. Pe lângă cei care i-au dat replica se numără și omul de televiziune Dan Negru.
image
Paștele de altădată, în amintirile artiștilor: „La biserică mergeam cu șareta și stăteam la slujbă până la ivirea zorilor“
Unele dintre cele mai frumoase amintiri, care se dau mai departe ca o moștenire de neprețuit, sunt zilele de sărbătoare când oamenii par a fi mai buni unii cu alții.
image
Șase alimente care îmbunătățesc starea de spirit: ajută la sănătatea creierului și reglează nivelul de zahăr din sânge
Oricine a găsit vreodată alinare în alimente precum înghețata sau pastele sau s-a simțit amorțit ori trist după o masă copioasă știe că mâncarea poate avea impact asupra stării de spirit, scrie Yahoo Life, care a publicat o listă cu șase alimente care îmbunătățesc dispoziția.

HIstoria.ro

image
În 1942, Armata Română a prăznuit Paștele pe Frontul de Est
Paştele din 1942 a căzut pe 5 aprilie 1942. Armata Română se afla în plină Campanie din Est. Mai erau șapte luni pînă la Dezastrul de la Stalingrad, moment de răsturnare strategică în cel de-al doilea Război mondial.
image
Atacul japonez de la Pearl Harbor, o surpriză strategică pentru SUA
Personalului SIGINT din cadrul US Navy urmărea acțiunile și deplasările flotei japoneze prin analiza traficului radio.
image
Judecarea şi condamnarea lui Iisus - reevaluare judiciară
Una dintre cele mai mari religii ale lumii, cu vocaţie universală, Creştinismul, nu s-ar fi născut dacă nu ar fi avut loc procesul judiciar soldat cu condamnarea la moarte şi crucificarea fondatorului său, Iisus din Nazaret (cca 6 î.e.n. - cel mai probabil 30 e.n.). Pentru a i se înţelege pe deplin semnificaţiile şi a-i surprinde rolul biblic conferit, este nevoie de plasarea lui în ansamblul evenimentelor legate de existenţa Mântuitorului.