Cîrlige salvatoare

Publicat în Dilema Veche nr. 623 din 28 ianuarie - 3 februarie 2016
Cîrlige salvatoare jpeg

Iubesc desenele animate pentru că iubesc poveștile pentru copii, fie ele scrise sau ecranizate. Există cîteva personaje de suflet pentru mine. Pe primul loc este Scrat din Ice Age. Dar mai am un personaj la fel de drag: rățușca cea cu frică de apă care reușește în cele din urmă să înoate, urmînd sfatul celor mari, care îi dăruiesc un băț-cîrlig fermecat cu ajutorul căruia să se agațe de cer pentru a fi în siguranță și a nu se îneca. Ei bine, mie poveștile mi-au oferit și continuă să îmi ofere asemenea cîrlige de siguranță, care îmi dau curaj să mă arunc zi de zi în lumea asta complicată, plină de neprevăzut și populată de oameni deseori crescuți excesiv de mari.

Sînt sigură că nu doar pentru mine imaginile, personajele, basmele Disney au jucat un rol important în conturarea unor repere morale, în confruntarea cu tot felul de frici (de întuneric, abandon, moarte), în înțelegerea consecințelor propriilor acțiuni sau în dezvoltarea unui spirit ludic și imaginativ de raportare la lume. Copiii, mai ales în primii ani de viață, cînd ecranul de rezistență la discursurile normative este mai redus și raportul de „forțe“ dintre ei și  socializatorii importanți din viața lor este net în defavoarea lor, folosesc din plin basmele pentru a da sens lumii din jur.

Desenele animate, alături de literatura scrisă de copii sau de personaje mitice precum Moș Crăciun, sînt sursele principale care formează cultura simbolică a copilăriei Vrejul fermecat sau spanacul-minune, sărutul din Doamna și vagabondul sau expresia „Eva…“ din Wall-E au devenit meme culturale (R. Dawkins) – recognoscibile și pline de semnificații oriunde pe planeta asta.

Sigur că acum, matură fiind, pendulez între atitudini contradictorii față de fenomenul Disney. Am pe agenda de urgențe de văzut noua versiune Disney a Micului Prinț. Dacă mă gîndesc la Mickey, Bambi, 101 dalmațieni, Albă-ca-Zăpada, Rapunzel, Brave, Alice sau la personajele din  Frozen sau Inside Out, trebuie să admit că sînt în continuare o „dependentă“ de filmele Disney. Dacă mă iau mai în serios ca sociolog, văd și industria Disney, hiperrealitatea cu efectele ei perverse, construită de imperiul Disney. Iau seama și de disneyizarea basmelor după rețete bine construite de echipe de storytellers interdisciplinari corporatiști și atunci devin mai nuanțată, mai critică la adresa fenomenului Disney, înțelegînd și demersurile obscure ale industriei de comercializare a copilăriei, de impunere a unor valori dominante ale economiei de piață cu puternice nuanțe consumeriste.

Cît despre disputa cărți pentru copii sau filme de desene animate, ea mi se pare irelevantă, dacă este formulată în termeni strict dihotomici. Cărțile cele mai citite de copii (în principiu, cele bune, desigur, și bine promovate!) vor ajunge să fie ecranizate, unele chiar de Disney. Majoritatea desenelor animate au la bază cărți bune pentru copii. Industria de desene animate are nevoie de cărți bune, așa cum autorii de literatură pentru copii au nevoie de oportunitățile de vizibilitate oferite de industria cinematografiei. E adevărat că, uneori, ecranizările modifică poveștile – adaugă sau scot personaje în funcție de climatul cultural al momentului (prințese de culoare, cupluri de aceeași orientare sexuală, inserții de tematici ecologiste etc.), modifică acțiunea (de exemplu, surorile Cenușăresei, în versiunea originală, își taie degete și își retează călcîiul pentru a le încăpea piciorul în pantoful de sticlă, iar Frumoasa din pădurea adormită este violată în versiunea originală scrisă a poveștii). Dincolo de toate astea, cartea de copii și filmul de animație fac casă bună. Împreună alimentează constant repertoriul cultural fundamental atît pentru maturizarea celor mici, cît și pentru dematurizarea celor mari!

Sînt încă multe cărți de copii pe care aș vrea să le văd ecranizate în varianta Disney: Pippi Șosețica, Momo sau Melancolica moarte a băiatului Stridie – deși în acest caz nu cred că  Tim Burton ar fi foarte încîntat de ideea mea. Încerc să îmi imaginez, de asemenea, cum ar arăta ecranizările Disney construite în prelungirea operelor unor autori contemporani  autohtoni.

Laura Grünberg este sociolog și scriitoare de cărți pentru copii. Cea mai recentă apariție: Să creștem mici, Editura Arthur (2014).

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Motivele cel mai des întâlnite pentru care se ajunge la divorț. Soluția oferită de un psiholog
Un studiu a dezvăluit motivele pentru care se ajunge cel mai des la divorț. Lipsa banilor este pe primul loc, dar și altele la care ne-am fi așteptat. Psihologul Maria Teherciu vine cu explicații
image
Cum salvezi situația dacă explodează un cauciuc al mașinii în mers. Sfaturi esențiale de la un fost polițist VIDEO
Explozia cauciucului, în timpul mersului, poate fi o experiență foarte periculoasă. Multe accidente grave s-au produs în urma acestei situații. Iar frânarea bruscă te-ar putea costa viața.
image
Orașul important din România unde nu există ambuteiaje în trafic. Cum explică situația celebrul pilot Titi Aur
Dacă la Brașov traficul era infernal încă din 2000, acum acesta este orașul din România în care se circulă cel mai bine la orele de vârf, în special în zonele centrale. Titi Aur a explicat de ce

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.