Circulaţia ideilor

Publicat în Dilema Veche nr. 436 din 21-27 iunie 2012
Unde s a dus romantismul? jpeg

Sînt o autoare care a publicat trei cărţi în România. Am avut mai multe lecturi publice în străinătate decît în ţară (unde mă pot lăuda doar cu vreo două-trei). Şi asta pentru că nici o altă instituţie publică de la noi, în afară de Institutul Cultural Român sub managementul lui Horia-Roman Patapievici şi a echipei sale, nu ştie de existenţa mea şi a altor zeci, poate sute, de artişti contemporani. Pur şi simplu, nu figurăm în scriptele lor birocratice. Şi, slavă Domnului, poate e mai bine aşa.

Dar iată că, prin neexistenţa noastră, am devenit peste noapte o ficţiune periculoasă, de care politicienii se împiedică în regim de urgenţă.

În toate ţările civilizate din lumea asta există un sistem de rezidenţe, de susţinere activă, nu asistată, şi de strategie a promovării mediului artistic contemporan. O să spun doar că în România, pentru scriitori, nici un minister şi nici o comisie de cultură nu acordă nici măcar o bursă de creaţie. Aşa că fiecare îşi finanţează demersul artistic cînd şi cum poate.

N-am cum să nu pomenesc, aşadar, că una dintre cele două luni de rezidenţă pe care le-am avut de-a lungul timpului (prima fiind dată de ProHelvetia la Tescani), în care am putut să-mi iau un răgaz doar pentru scris, mi-a fost oferită tot de Institutul Cultural Român de la Berlin.

Defazarea şi provincialismul cu miros de naftalină ni se dau acum drept exemple de politici culturale eficiente pe care ICR-ul va trebui să le urmeze pe viitor.

În cazul de faţă, tocmai excepţia ar trebui să impună regula. Nu-i pasă nimănui că în ultimii opt ani nu ne-am mai simţit exotici ca nişte urşi carpatini duşi să danseze pe sîrmă şi că am putut participa la marile tîrguri de carte din lume, că ni s-a acordat încrederea de a avea toate reflectoarele îndreptate spre noi ca ţară invitată la Salone del libro Torino 2012, de exemplu? Sau că am avut prilejul să vorbim firesc şi fără complexe despre ce s-a întîmplat în cultura română, în general, şi în literatură, în special, şi după căderea lui Ceauşescu?

Ni se părea că ţine de o normalitate europeană să discutăm despre cărţile noastre, la New York, Leipzig, Paris, Torino, Budapesta, Istanbul etc., alături de alţi autori vii din lumea întreagă. Distanţele nu mai păreau atît de mari, iar România – atît de izolată.

Traducerile din mai toţi autorii de azi şi de ieri publicate ne-au legitimat şi au făcut posibil un dialog credibil şi eficient cu editori şi jurnalişti străini dintre cei mai importanţi.

În primii ani în care ICR m-a invitat să particip la diverse tîrguri de carte din străinătate mi-aduc aminte că oamenii veneau la lecturi, ascultau, erau curioşi să afle cît mai multe despre literatura noastră contemporană, această terra incognita pentru ei, dar cînd întrebau dacă pot să citească cartea pe care le-o prezentaseşi, ridicam stînjeniţi din umeri. Nu erau traducători prea mulţi, aşa că a fost nevoie de viziune pentru asta. Seminţele sădite în timp au dat roade. S-au şcolit traducători în cadrul Programului ICR, apoi au fost sprijinite financiar sute de apariţii editoriale. Acum putem vorbi, în sfîrşit, cu cărţile pe masă.

Publicarea literaturii în alte limbi nu înseamnă snobism literar. Ci o şansă imensă a cărţii respective de a ieşi în lume, de a duce mesajul său mai departe.

Pentru o cultură, circulaţia ideilor rămîne esenţială. O ştim de la paşoptişti. Să faci parte din desenul mare şi complicat al pieţei culturale internaţionale e de nepreţuit. Exact ca-n reclama pentru un celebru produs bancar. Pur şi simplu, pe unele lucruri nu poţi lipi o etichetă cu un preţ fix, aşa cum s-au grăbit să facă politicienii noştri acum. Chiar nu se întreabă nimeni de ce oare, de cele mai multe ori, literatura, cinematografia, artele vizuale româneşti au mai mare succes şi vizibilitate în străinătate decît acasă? Unde sînt semnele de sănătate instituţională şi educaţională pe care ni le flutură pe la nas guvernanţii, fără nici un pic de simţ al ridicolului?

P.S. Ironia sorţii face ca, cu cîteva ore înainte de a scrie acest articol, să fi participat, împreună cu alţi autori români, la o discuţie cu cîţiva editori americani, aflaţi pentru prima dată la Bucureşti, ca urmare a demersurilor eficiente şi susţinute a ICR New York în promovarea mişcării noastre artistice peste Ocean. Mă uitam la ei şi la noi şi mă întrebam dacă genul acesta de întîlniri plăcute şi cu bătaie lungă nu li se vor părea cumva senatorilor din ţărişoara noastră nişte mofturi inutile de artişti postmoderni.   

Emisiunea "Punerea pe gînduri" din 21 iunie 2012, la RFI România, cu Otilia Nuţu şi Mircea Vasilescu. Prin telefon a intervenit Cristi Puiu. Au fost difuzate fragmente înregistrate cu Horia-Roman Patapievici, preşedintele ICR, şi senatorul Puiu Haşotti.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

GpBSeEDWAAA8tYH jpeg
Circumstanțele discutabile ale vizitei lui JD Vance la Vatican, înaintea morții Suveranului Pontif: „A intrat cu forța și a lăsat o lume fără Papă”
Val de acuzații pe rețelele de socializare la adresa JD Vance, după întâlnirea din Duminica Paștelui cu Papa Francisc. Internauții susțin că moartea Suveranului Pontif a survenit în urma discuției tensionate cu vicepreședintele SUA.
Adolf Hitler, fotografiat de Heinrich Hoffmann, în 1936 (© Das Bundesarchiv Bild 146-1990-048-29A)
Un fost agent CIA susține că Hitler și-a înscenat moartea. „Dacă ai vrea să-l ascunzi, acolo ai face-o”
Un fost agent CIA susține că există tot mai multe dovezi care indică faptul că Adolf Hitler nu s-a sinucis în buncărul din Berlin în 1945, ci și-a înscenat moartea și a reușit să fugă în Argentina.
baza   ciocan judecator shutterstock 2080475 2 jpeg
Motivul înspăimântător pentru care judecători din SUA primesc comenzi de pizza, pe fondul războiului cu Trump. „Știu unde locuiești”
O judecătoare a dezvăluit motivul înfiorător a livrărilor neașteptate de pizza la casele mai multor oficiali ai instanțelor din SUA, pe fondul conflictului cu Trump legat de ordinele sale executive.
papa francisc fotbal getty jpg
Românii din Serie A, afectați de decesul Papei Francisc. Decizia Federației italiene
Șapte conaționali urmau să fie implicați astăzi în etapa a 33-a.
Papa Francisc vizita in Romania, alaturi de Patriarhul Daniel  Foto Inquam Photos  Octav Ganea jpg
Patriarhul Daniel al BOR, primul mesaj după moartea lui Papa Francisc: „Împărtăşim durerea provocată de această pierdere”
Papa Francisc a fost una dintre cele mai influente personalități ale credinței contemporane, care a promovat valori esențiale precum toleranța, compasiunea și respectul reciproc, s-a stins din viață. Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române mărturisește că a primit vestea cu multă tristețe.
construction 4754310 1280 jpg
El ar putea fi cel mai detestat om din lume! Cine a inventat, de fapt, munca
Te-ai întrebat vreodată cine este „vinovatul” pentru faptul că te trezești în fiecare dimineață ca să te conectezi la un Zoom plictisitor sau să înfrunți traficul spre birou?
Matia Corvin jpg
Rămășițele regelui Matia Corvin, descoperite în Ungaria?
Rămășițele lui Matia Corvin, unul dintre cei mai emblematici regi ai Ungariei, ar fi fost descoperite la un sit memorial național din Székesfehérvár.
papa francisc papa Ioan paul II jpg
Alți Papi care au murit în preajma Paștelui sau în Săptămâna Luminată
Moartea unui papă în apropierea Paștelui sau în Săptămâna Luminată este un eveniment rar, dar cu o semnificație profundă în tradiția catolică. Iată câțiva papi care au decedat în această perioadă:
Go Qr7nXMAAtmP8 jpeg
„Am fost fericit să-l văd ieri”. JD Vance, despre decesul Papei Francisc la o zi după întâlnirea din Duminica Paștelui
Vicepreședintele american JD Vance a deplâns decesul Papei Francisc, la o zi după ce s-a întâlnit cu șeful Bisericii Catolice. „Am fost fericit să-l văd”, a transmis el.