Cioran Emil, emo din anii ’30

Publicat în Dilema Veche nr. 294 din 2 Oct 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Vara anului 2008 a fost dedicată generaţiei emo: de la tabloide la ziare serioase, forumuri, bloguri şi emisiuni de televiziune, toate anunţau, într-o simfonie a panicii, marele pericol social. O generaţie de sinucigaşi apăruse sub ochii vigilenţi şi puri ai unei societăţi minunate. Oare ce se întîmplă cu aceşti adolescenţi, de ce se joacă de-a emotivii, de ce se îmbracă aşa, de ce sînt rebeli fără cauză? Nu exista zi fără o poveste emo, au apărut şi bancuri, doar articolul de pe Wikipedia a rămas la fel de prost. Acest fapt e simptomatic: nu există o cultură, un cult sau o ideologie emo " cine să scrie articole serioase despre un fenomen umflat artificial de mass-media în căutare de subiecte fierbinţi? Emo e o etichetă cu o circulaţie largă: poţi fi un pic gothic, un pic punk sau un pic poet sensibil şi ţi-ai cîştigat ştampila. De altfel, după unele opinii, odată cu anul 2000, asistăm la al treilea val emo. Unii susţin că din tot curentul a mai rămas doar partea de fashion şi stil. Alţii vorbesc despre întoarcerea agentului emoţional în lumea socială dominată atîta vreme de agenţi raţionali care-şi maximizează profitul. Cert e că odată cu apariţia unei noi zone de discurs " criza ", generaţia emo n-a mai stîrnit interesul nimănui. Dar în laboratoarele panicii, cu siguranţă se pregăteşte ceva pentru 2010. La finalul anilor ’90 eram elev de liceu şi în jurul meu era plin de emo care nu ştiau că sînt emo. Toţi citeau Cioran. Sinuciderea era un subiect la ordinea zilei, a fi un neadaptat " un titlu de glorie, decadenţa " un stil de viaţă. Singura diferenţă faţă de 2008 era lipsa stilului vestimentar şi a conturilor de hi5 unde să-ţi pui pozele disperării. Cioranienii emo ai anilor ’90 ţineau jurnal intim offline şi se retrăgeau în singurătatea parcurilor din oraşele postindustriale. Anii ’90 au fost mai dinamici, aşa că subiect pentru panica morală erau sataniştii şi ale lor ritualuri de sînge, carne şi cimitire desfundate. Cioranienii nu puteau decît să viseze la gloria sataniştilor de conjunctură care purtau tricouri cu formaţii rock care acum nu mai există. Fenomenul panicii morale a fost studiat încă din anii ’70 ai secolului trecut. Dealerii de droguri, rockerii, punkiştii " toţi au stîrnit, la vremea lor, o reacţie de respingere şi acuzare. Avem nevoie de devianţi să putem afirma normalitatea noastră. Şi cum devianţii pot fi aleşi din spectrul larg al celor diferiţi, care nu se înregimentează stilului social dominant, e la îndemînă să găsim grupuri minoritare care pot simboliza răul, destabilizarea, pericolul social. Toată lumea e îngrijorată de emo-kids: de ce sînt aşa, ce îi nemulţumeşte, de ce au drame interioare etc.? Un caz izolat " o sinucidere " aruncă totul în aer: analişti de mare fineţe de la The Sun sau Libertatea afirmă răspicat că între noi, cei normali, şi ei, cei deviaţi, e o prăpastie de netrecut. Apoi se naşte consensul: emo-kids sînt o ameninţare pentru cultura şi societatea noastră, bazate pe ipocrizie. Consensul e şi punctul final al panicii morale. Am aflat cine sînt duşmanii, acum putem să schimbăm relaxaţi canalul. Ca întotdeauna, reacţia majorităţii e disproporţionată în raport cu faptele. În fapt, emo-kids nu sînt decît o minoritate între adolescenţi, o minoritate care afirmă vestimentar şi prea puţin ritualic predilecţia pentru explorarea negativului, pentru probleme metafizice. Nu sînt neadaptaţi, au instincte de grup, au umor şi folosesc lamele de ras pentru a-şi testa limitele. Cu ce ar fi mai periculoşi pentru societatea noastră multilateral dezvoltată decît adolescenţii care se bat pe stadioane? E cert că modelul pe care îl propun nu poate stîrni simpatie, dar e un model clasic, de la tînărul Werther încoace. Războiul împotriva drogurilor, vînătoarea de vrăjitoare, ritualurile sataniste, emo-kids " există o legătură între toate acestea: teama difuză faţă de alt stil de viaţă, teama faţă de ceea ce este diferit şi necunoscut. Consumatorii de droguri, vrăjitoarele, sataniştii sau copiii emo nu vor fi niciodată o majoritate care va răsturna valorile societale. Dar lor li se vor adăuga noi şi noi categorii de devianţi, de la perioadă la perioadă, pentru a fi siguri că normalitatea noastră e bine păzită.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Omul sfințește locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine în memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experiențe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma într-un loc detestabil. Totuși, ce înseamnă pînă la urmă spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
În arhitectură locul construirii este parte în diferite ecuații de ordine; de la căsuța din Pădurea Neagră la templu, de pildă, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei întregi direcții din arhitectura contemporană.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism ficțional
Oamenii dragi care nu mai sînt devin și ei niște personaje ficționale, ca și locurile în care i-am însoțit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsulă a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
Așadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar – de cele mai multe ori – locul nu poate fi separat de oameni, de poveștile lor, de viața lor. Se influențează reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost și opera exilaților. Iar eu de oamenii aceia mă simt legat mai mult decît de oricare alții, chiar dacă nu am fost niciodată nici în Argentina, nici în Uruguay și încă îmi caut curajul să-mi împlinesc destinul de a merge acolo chiar la căderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacanța de vară – fragmente de jurnal –
Pînă la Histria nu sîntem cruțați aproape deloc, drumul e dur, pietre mici și ascuțite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reușim să ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum să ajungi acasă
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citiți nimic!
Noua lege a Educației face cititul opțional, un prim pas înainte de a scoate cu totul educația din școală. În locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
„Porții mici și gustoase”
Oamenii vor continua să citească, dar acea lume veche a dispărut. Hîrtia – dispare. Știrile – dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adulți între BookTok și wattpad
Știm ce se citește, ce se caută, ce așteptări au și ne-am însușit și un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mulți citesc literatura străină în original, în special în limba engleză, chiar și atunci cînd au la dispoziție traducerile românești.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educăm, cum ne autoeducăm și cum ne lăsăm astăzi educați pentru a ne forma abilitățile morale de mîine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui să fie scopul acestor lecturi formatoare? Să creeze oameni care să funcționeze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambiția pare să fie una dintre cele mai dilematice și contrariante trăsături de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri şi poturi ale ambiţiei
Ambiţia devine o poftă de mărire şi faimă pe care nimic nu ar putea-o vreodată ostoi.
Silk route jpg
Ambîț strategic Made in China
Supremația Chinei este pe cît de „inevitabilă“, pe atît de „naturală“.
p 12 jpg
De-a dreapta și de-a stînga ambiției: a plăcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adevăratul creștin este un străin pentru această lume, adevărata lui țintă fiind viața cerească.
p 10 jos jpg
Scurte considerații psihologice despre ambiția la români
Ambiția nu este pozitivă (bună/funcțională) sau negativă (rea/disfuncțională).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
„Dacă eu n-am putut, măcar tu să poţi. Răzbună-mă, copile, şi o să fiu fericit. O să pot închide ochii cu inima împăcată.”
p 14 WC jpg
Ieșirea din „Machu Kitschu” / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucureşti, realizată în 1951, deşi se aseamănă izbitor ca planimetrie şi tipologie a decoraţiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joasă decît acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
Văd în Ion D. Sîrbu un fel de „ambasador” necesar acelora dintre noi care au obosit să tot empatizeze cu colaboratorii Securității.

Adevarul.ro

image
Paguba unor români care şi-au rezervat vacanţe în Grecia. „O voce răstită a spus că doar turiştii din România fac asta”
Mai mulţi români care voiau să-şi rezerve vacanţa în Grecia au fost victimele unor escroci. Acum, turiştii au pierdut sute şi chiar mii de euro pe care e posibil să nu-i mai recupereze.
image
Dispută într-o grădiniţă făcută cu banii statului ungar: „Pot veni şi copii români, dar educaţia va fi în maghiară”
Biserica Reformată a construit în Huedin (judeţul Cluj) o grădiniţă cu predare în limba maghiară. Un reprezentant al bisericii a precizat că grădiniţa a fost construită cu sprijin din partea  statului ungar, dar că va primi şi copii români.
image
Noi obligaţii pentru munca part-time: Angajaţii depun declaraţii în fiecare lună. Cât li se reţine din venit. Exemple de calcul
Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere publică un proiect de ordin prin care aprobă normele de aplicare a taxării muncii part-time la fel ca pentru munca cu normă întreagă.

HIstoria.ro

image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.