Ciocul mic, acum sîntem noi la putere

Otilia NUŢU
Publicat în Dilema Veche nr. 436 din 21-27 iunie 2012
Ciocul mic, acum sîntem noi la putere jpeg

Pentru cei care sperau ca, odată cu schimbarea de guvern, să se respecte promisiunea de renunţare la politizare (clientelizare) de la vîrf pînă la femeia de serviciu, veştile sînt proaste. În prima lună de guvernare, principala preocupare a noii puteri pare să fi fost exact asta, înlocuirea oamenilor „lor“ cu oamenii „noştri“, de la cei numiţi politic (miniştri, secretari de stat – care s-au ocupat multă vreme cu împărţeala de funcţii şi scandalurile publice) şi pînă la cei teoretic inamovibili (prefecţi, inspectori şcolari). Eu, una, cu excepţia votului uninominal, nu-mi aduc aminte de nici o altă măsură decît numiri sau subordonări de instituţii. Chiar, guvernul ăsta a mai făcut şi altceva? Nu de alta, dar tot mapamondul e în pragul crizei, guvernele îşi bat capul cum să-şi însănătoşească bugetele publice şi sistemul financiar în faţa unui colaps sistemic, numai noi plătim poliţe şi ne imaginăm că asta vrea electoratul. În politica de împrospătare a cadrelor a rămas însă complet irelevantă discuţia despre performanţa sau lipsa ei în cazul foştilor; la fel, în plin an electoral nu preocupă pe nimeni să demonstreze publicului că „ăştia noi“ ar fi mai buni şi ar avea CV-uri mai profesioniste decît cei puşi, tot politic, de cei dinainte.

Senzaţia de invazie de lăcuste, cu care publicul s-a obişnuit la fiecare schimbare de putere, e de această dată ceva mai intensă – dovadă reacţiile prompte din partea publicului la numirile total nepotrivite de miniştri, la cazul Grăjdan-ISC-Năstase sau la schimbarea Comisiei de Etică responsabilă cu plagiatul lui Mang, întru albirea la timp a acestuia. Ceea ce exasperează e aroganţa cu care se trece peste protestele publice şi viteza cu care se schimbă oameni, se restructurează agenţii, se epurează conducerile unor instituţii, performante sau nu. Mai nou, parcă nu interesează nici legalitatea acestor înlocuiri. De pildă, dacă înlocuirea prefecţilor, în lege apolitici, s-a făcut cu pretextul că şi cei dinainte erau oamenii politici ai PDL, pretextul nu ţine. Ar fi trebuit ca Guvernul Ponta să-i repună în funcţie pe cei destituiţi de Guvernul Boc, mai ales că unii au hotărîri judecătoreşti definitive şi-şi primesc în continuare vechile salarii, nu să asistăm la o nouă împărţeală a poziţiilor pe algoritmul noii majorităţi PSD-PNL. Măcar PDL a încercat să găsească o bază legală pentru politizarea prefecţilor, s-a chinuit vreun an şi a emis două Ordonanţe de Urgenţă contestate de opoziţia de atunci, tocmai pe motiv de politizare.

Că opinia publică nu contează cînd eşti sigur pe o majoritate zdrobitoare vedem şi din lipsa de reacţie a politicienilor la protestele publice, de pildă contra destituirii dlui Dobrincu de la Arhivele Naţionale. Dl Dobrincu a fost pus acolo în 2007 chiar de liberali, care încă nu-şi dau seama că PSD îi va canibaliza după alegerile din toamnă. La începutul lui 2009, PDL-Flutur a încercat să-l înlocuiască pe dl Dobrincu tot cu un „politic“, Constantin Gheorghe, arbitru de fotbal (213 meciuri în Divizia A, 14 sezoane între ’84 şi ’97). La momentul respectiv, presiunea opiniei publice şi intervenţia preşedintelui au blocat acea înlocuire; acum, nici un răspuns din partea Guvernului.

O chestiune la fel de importantă, puţin comentată însă de presă, e aceea a înlocuirii managerilor la companiile de stat. Pînă acum asta a fost regula – fiecare partid la putere îi înlocuia pe cei de dinainte cu oameni de casă noi. De data asta însă, înlocuirea directorilor generali pe acest sistem e ilegală. Anul trecut, la presiunea FMI, s-a adoptat o Ordonanţă de Urgenţă (109/2011) privind guvernanţa corporativă a companiilor de stat. Ideea fiind tocmai asta: companiile de stat sînt autonome faţă de proprietar, trebuie să răspundă doar pentru performanţă în faţa acestuia, dar sînt independente managerial, nu pot fi administrate direct, iar conducerea nu poate fi schimbată arbitrar. Iată ce scrie Ordonanţa: ministerul nu se poate băga în activitatea de conducere şi administrare a întreprinderii publice (Art. 4); iar pentru companiile de stat mari, directorii şi membrii CA se selectează numai competitiv şi transparent, cu anunţ în ziare, cu criterii clare, folosindu-se un headhunter independent (Art. 29 şi 35). Legea e în vigoare. Aşa că se pun două întrebări. Prima: cum au fost înlocuiţi directorii Romgaz, Transgaz, Hidroelectrica etc. şi unii membri ai Consiliilor de Administraţie, săptămînile trecute, dacă legea interzice asta în mod explicit? Şi doi: oamenii aceştia au un contract de mandat, cu indicatori de performanţă, încă din 2009. Dacă înlocuirea lor s-a făcut pentru că n-au fost performanţi, de ce nu s-a scos pe masă tabelul cu indicatorii de performanţă pentru fiecare, să vedem ce au făcut şi ce n-au făcut?

Pînă cînd nu vorbim de performanţa oamenilor dinainte în funcţie, pînă cînd nu vom compara CV-urile lor cu ale celor pe care îi punem în loc, orice discuţie despre „depolitizare prin îndepărtarea politrucilor sau a propagandiştilor“ e pură ipocrizie. Asta cînd nu e de-a dreptul ilegală. 

Otilia Nuţu este analist pe zona energie, infrastructură şi reglementare la think tank-ul Expert Forum (www.expertforum.ro).

Emisiunea "Punerea pe gînduri" din 21 iunie 2012, la RFI România, cu Otilia Nuţu şi Mircea Vasilescu. Prin telefon a intervenit Cristi Puiu. Au fost difuzate fragmente înregistrate cu Horia-Roman Patapievici, preşedintele ICR, şi senatorul Puiu Haşotti.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citiți nimic!
Noua lege a Educației face cititul opțional, un prim pas înainte de a scoate cu totul educația din școală. În locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
„Porții mici și gustoase”
Oamenii vor continua să citească, dar acea lume veche a dispărut. Hîrtia – dispare. Știrile – dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adulți între BookTok și wattpad
Știm ce se citește, ce se caută, ce așteptări au și ne-am însușit și un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mulți citesc literatura străină în original, în special în limba engleză, chiar și atunci cînd au la dispoziție traducerile românești.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educăm, cum ne autoeducăm și cum ne lăsăm astăzi educați pentru a ne forma abilitățile morale de mîine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui să fie scopul acestor lecturi formatoare? Să creeze oameni care să funcționeze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambiția pare să fie una dintre cele mai dilematice și contrariante trăsături de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri şi poturi ale ambiţiei
Ambiţia devine o poftă de mărire şi faimă pe care nimic nu ar putea-o vreodată ostoi.
Silk route jpg
Ambîț strategic Made in China
Supremația Chinei este pe cît de „inevitabilă“, pe atît de „naturală“.
p 12 jpg
De-a dreapta și de-a stînga ambiției: a plăcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adevăratul creștin este un străin pentru această lume, adevărata lui țintă fiind viața cerească.
p 10 jos jpg
Scurte considerații psihologice despre ambiția la români
Ambiția nu este pozitivă (bună/funcțională) sau negativă (rea/disfuncțională).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
„Dacă eu n-am putut, măcar tu să poţi. Răzbună-mă, copile, şi o să fiu fericit. O să pot închide ochii cu inima împăcată.”
p 14 WC jpg
Ieșirea din „Machu Kitschu” / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucureşti, realizată în 1951, deşi se aseamănă izbitor ca planimetrie şi tipologie a decoraţiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joasă decît acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
Văd în Ion D. Sîrbu un fel de „ambasador” necesar acelora dintre noi care au obosit să tot empatizeze cu colaboratorii Securității.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educațional cu îmbogățirea limbajului specializat este imposibilă.
p 12 sus WC jpg
Turma minților independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia și cultura ei (neo)imperială sau despre cum se autoîndeplinesc profețiile politice
În realitate, nimeni nu-i pune la colț pe clasicii ruși, fie ei scriitori, compozitori sau poeți.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi să vadă cum gîndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, stîrniți de revista noastră, trei intelectuali români majori: Ștefan Augustin Doinaș, Livius Ciocârlie și Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de conștiință
MeToo poate însemna mai mult decît mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de conștiință.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea hărțuirii sexuale nu a început cu mișcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce stîrnește abuzul sexual atîtea reacții contradictorii?
Reacția la trauma sexuală este una socială, cu rădăcini și ramificații profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Accesul turiştilor, interzis în Thassos. Pe ce plaje nu se mai poate ajunge
Mai multe restricţii sunt în vigoare pentru turiştii care ajung în Grecia, începând cu data de luni, 8 august. Autorităţile au interzis accesul din cauza riscului de incendiu.
image
Bătaie în tren între un controlor şi un călător fără bilet. Agresorul este căutat de oamenii legii VIDEO
Un controlor de bilete a fost lovit de un pasager fără bilet care a devenit nervos în momentul în care a fost depistat. Totul s-a petrecut într-un tren care circula pe ruta Mangalia - Sibiu.
image
Primele imagini cu muniţia românească  primită de soldaţii ucraineni VIDEO
Site-ul specializat Ukraine Weapons Tracker au prezentat imagini cu ceea ce par a fi obuze de calibrul 122 milimetri fabricate în România de Romarm în 2022.

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.
image
Şiretlicurile lui Vlad Țepeș: Începutul războiului cu otomanii
În 1460, câțiva dintre boierii nemulțumiți de Vlad Țepeș au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea și i-au prezentat situația din Valahia și probabil unele povești exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul și 500 de băieți, Vlad a trimis vorbă sultanului...
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.