Cinema-ul românesc: stare de fapt

Publicat în Dilema Veche nr. 353 din 18 - 24 noiembrie 2010
Unde s a dus romantismul? jpeg

- argument -

De c├«┼úiva ani ├«ncoace, la toate festivalurile de literatur─â sau la lecturile publice din str─âin─âtate la care am fost invitat─â, s-a ajuns invariabil ┼či la discu┼úia despre filmele rom├óne┼čti recente. Cei cu care m─â ├«nt├«lneam nu ┼čtiau foarte multe lucruri despre literatura rom├ón─â, dar auziser─â de 4 luni, 3 s─âpt─âm├«ni ┼či 2 zile, de Moartea domnului L─âz─ârescu sau de A fost sau n-a fost?. Capitalul de imagine adus de premiile ob┼úinute la cele mai prestigioase festivaluri de film din lume ┼či cronicile str─âine elogioase au f─âcut ca filmul rom├ónesc s─â circule ┼či s─â fie cel mai puternic brand artistic de ┼úar─â. 

Numai c─â lucrurile nu s├«nt deloc at├«t de simple precum par, iar succesul de care s-au bucurat regizorii ÔÇ×noului valÔÇť nu a rezolvat problemele ÔÇ×interneÔÇť, de fond, din cinematografia na┼úional─â. 

Dac─â ├«n anul 2000 nu a avut loc nici o premier─â a unui film rom├ónesc, ├«n 2010 s-au lansat 16 filme rom├óne┼čti. Situa┼úia s─âlilor de cinema este ├«nc─â precar─â. Statisticile arat─â c─â ├«n acela┼či an, 2000, existau un singur multiplex ┼či 293 de ecrane. Dup─â zece ani avem 16 multiplexuri, 182 de ecrane ┼či 2,3% din totalul spectatorilor s├«nt cei care au vizionat ├«n 2009 filme rom├óne┼čti. 

Compara┼úia cu alte ┼ú─âri ÔÇô cum ar fi Cehia, Polonia sau Ungaria ÔÇô ├«n privin┼úa facilit─â┼úilor fiscale pentru produc─âtorii str─âini care aleg s─â filmeze ├«n Rom├ónia, a strategiilor de modernizare a s─âlilor de cinema sau cele de conservare a arhivei de filme nu ne avantajeaz─â deloc. 

De aceea, acest dosar nu ┼či-a propus s─â numere premiile ob┼úinute de regizorii rom├óni ├«n ultimii ani, ci s─â fac─â pu┼úin─â lumin─â ├«n sistemul de finan┼úare, mecanismele de promovare (fie c─â e vorba de management, afi┼če, c─âr┼úi despre fenomenul cinematografic ap─ârute ├«n ultima perioad─â, emisiuni TV), cinema de public sau de autor, muzica din filmele rom├óne┼čti, starea actual─â a documentarului. Altfel spus, s─â vorbeasc─â despre roti┼úele care trebuie puse ├«n mi┼čcare pentru ca industria cinematografic─â s─â func┼úioneze cu adev─ârat. 

Pentru c─â ÔÇô trebuie s─â recunoa┼čtem ÔÇô situa┼úia actual─â nu e deloc roz, ci mai degrab─â ÔÇ×albastr─âÔÇť, a┼ča cum observ─â Alex. Leo ┼×erban, ├«n dialogul s─âu cu Mihai Chirilov, c├«nd spune: ÔÇ×V─âd filmul rom├ónesc ca pe un absolvent de Harvard sau Sorbona care, ├«n ┼úar─â, nu-┼či g─âse┼čte de lucru: paradoxal, taman diplomele ob┼úinute acolo constituie, aici, un handicapÔÇť. 

Dup─â principiul c─â ochiul str─âinului vede mai mult ┼či mai bine ┼či c─â pu┼úin─â distan┼ú─â nu stric─â, l-am invitat pe Jay Weissberg, critic de film american la revista Variety, s─â fac─â un tablou de ansamblu al noului cinema rom├ónesc. Fin cunosc─âtor ┼či mare admirator al filmelor rom├óne┼čti, Weissberg a┼čaz─â lucrurile ├«ntr-un context istoric ┼či estetic mai larg ┼či explic─â lipsa de popularitate a cinema-ului rom├ónesc ├«n interiorul ┼ú─ârii prin faptul c─â ÔÇ×noul cinema rom├ónesc nu se sfie┼čte s─â fie cinema de art─â ┼či nu se adapteaz─â la mi┼čc─ârile populisteÔÇť. V─â invit s─â citi┼úi despre starea de fapt din cinema-ul nostru ┼či despre schimb─ârile care l-ar ajuta s─â func┼úioneze mai bine.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.