Cine ┼či de ce mai ascult─â radio?

Oltea ┼×ERBAN-P├éR├éU
Publicat în Dilema Veche nr. 422 din 15-21 martie 2012
Cine ┼či de ce mai ascult─â radio? jpeg

S├«nt fel ┼či fel de radiouri cele pe care le putem auzi pe teritoriul Rom├óniei. ┼×i m─â refer acum doar la FM, nu la puzderia de radiouri online. Oricum, se pare c─â la imagina┼úia privind oferta radiofonic─â am dep─â┼čit de mult ┼ú─âri cu o civiliza┼úie sonor─â de tradi┼úie.

Radioul se apropie de ├«mplinirea a 100 de ani de existen┼ú─â la nivel popular. Peisajul sonor pe care ├«l definea pe atunci ├«n ├«ntreaga lume s-a schimbat semnificativ de la ├«nceputurile radioului, din anii 1920, continu├«nd s─â evolueze ├«n paralel cu progresele tehnologice. Odat─â cu descentralizarea controlului guvernamental asupra r─âsp├«ndirii informa┼úiei, petrecut─â ├«n anii ÔÇÖ70, ├«n vestul Europei, monopolurile radiourilor publice au disp─ârut ┼či s-au emis licen┼úe pentru radiouri private locale, regionale ┼či na┼úionale. Deschiderea Europei Centrale ┼či de Est ├«n anii ÔÇÖ90 ┼či cea a pie┼úei mondiale de radio au dus la o concuren┼ú─â foarte str├«ns─â ┼či au determinat o specializare tot mai strict─â, cu o concentrare clar─â asupra atragerii audien┼úelor.

Evolu┼úia tehnologic─â spectaculoas─â petrecut─â de-a lungul acestui secol a condus c─âtre o realitate: aparatul de radio, p├«n─â de cur├ónd un obiect standard al gospod─âriei ┼či ├«n continuare un obiect standard al ma┼činii, va disp─ârea treptat, transform├«ndu-se ├«n altceva, pe m─âsur─â ce epoca informa┼úional─â ├«nainteaz─â.

├Än 2012, radioul este, ├«n cele mai multe cazuri, coloana sonor─â care te ├«nso┼úe┼čte c├«nd faci (┼či) alte activit─â┼úi. Poate fi ascultat ├«n mi┼čcare, poate fi ascultat chiar atunci c├«nd privirea ├«┼úi este concentrat─â asupra unei cu totul alte probleme, poate fi ascultat c├«nd ├«nve┼úi sau lucrezi, poate fi ascultat ├«mpreun─â cu al┼úii sau singur, ├«n spa┼úii publice, ├«n ma┼čina ori casa personal─â. P├«n─â la urm─â, ├«┼úi ofer─â o mare libertate de op┼úiune. Dar mai ┼čtim noi oare s─â apreciem aceast─â libertate?

├Än general radioului nu-i acorzi aten┼úie, de aici ┼či dezvoltarea cople┼čitoare ├«n ultimul timp a radiourilor muzicale, respectiv a celor cu muzic─â de tip comercial ┼či, mai precis, cu playlist repetitiv ┼či previzibil, conform re┼úetei, adres├«ndu-se foarte exact unei anumite grupe de v├«rst─â sau educa┼úie. ├Än fond, despre asta este vorba ├«n textura sonor─â radiofonic─â a primului deceniu de secol XXI, ├«ntr-un procent semnificativ majoritar. Complet├«nd discretul procent care duce p├«n─â la sut─â la sut─â, ├«n peisajul radiourilor muzicale de la noi exist─â ┼či altfel de posturi, care difuzeaz─â muzic─â clasic─â, care uneori au programe de jazz (mai mult noaptea), cu muzic─â alternativ─âÔÇŽ

Un experiment amuzant poate fi, vara, s─â ├«ncerci s─â ascul┼úi ├«n ma┼čin─â un astfel de post de radio ┼či s─â deschizi geamurile la semafor l─âs├«nd coloana sonor─â care te ├«nso┼úe┼čte s─â se reverse c─âtre exterior. Vei remarca priviri uimite din multe direc┼úii, num─ârul acestora fiind propor┼úional cu locul ├«n care te afli ├«n ora┼č.

Educa┼úia muzical─â ├«n ┼čcoal─â care s─â deschid─â apetitul publicului c─âtre o muzic─â mai elaborat─â dec├«t cea oferit─â de hit-urile zilei exista, ├«ntre anumite limite, p├«n─â ├«n 1990, dar ea era canalizat─â exclusiv c─âtre muzica clasic─â. P├«n─â la urm─â, ┼úinea tot de familie dac─â aveai parte de o deschidere c─âtre o muzic─â mai facil─â sau ┼úi se trezea interesul fa┼ú─â de o muzic─â mai complex─â, fie ea clasic─â, pop sau rock. ├Än zilele noastre, educa┼úia muzical─â ├«n ┼čcoal─â practic nu mai exist─â, ├«nt├«mpl├«ndu-se frecvent s─â consta┼úi c─â prima or─â la care se renun┼ú─â ├«n clasele primare, dac─â trebuie sacrificat ceva, este muzica. O alt─â constatare trist─â ÔÇô auzit─â de la o persoan─â care urm─âre┼čte educa┼úia muzical─â a copiilor ┼či modul ├«n care c├«nt─â ace┼čtia ÔÇô este c─â Rom├ónia e una dintre ┼ú─ârile ├«n care se c├«nt─â cel mai fals ÔÇ×Mul┼úi ani tr─âiasc─âÔÇť. ┼×i ce e mai trist, este c─â prea pu┼úini par s─â-┼či dea seama de asta. Pute┼úi ├«ncerca s─â vede┼úi dac─â am dreptate la prima aniversare la care merge┼úi. ├Än final, ├«ntotdeauna educa┼úia muzical─â, educa┼úia c├«ntatului vocal ÔÇô ├«n familie, la ┼čcoal─â, ├«n colectivit─â┼úi ÔÇô va avea leg─âtur─â cu tipul de muzic─â pe care ├«┼či dore┼čte s─â-l asculte cineva, la radio sau ├«n alte contexte.

Revenind la radio, dac─â ai alte gusturi dec├«t cele medii, cele orientate c─âtre postul de radio la care auzi hit-uri ┼či ┼čtiri, la ora actual─â fie ├«┼úi po┼úi crea propriul radio online, fie te po┼úi refugia ├«n cele c├«teva oferte altfel (dar relativ pu┼úine) ├«n FM. De multe ori, aceste persoane cu gusturi mai aparte s├«nt greu de mul┼úumit ┼či p─âr─âsesc destul de repede posturile care li se adreseaz─â, pentru a-┼či alege propria muzic─â. Radioul r─âm├«ne ├«ns─â ceva comod. Dar odat─â cu apari┼úia telecomenzii ┼či a aparatelor moderne, la fel de comod este s─â-l ┼či p─âr─âse┼čti.

Mai exist─â ┼či acei ascult─âtori care prefer─â radiourile la care se vorbe┼čte mai mult. Dar aici intr─âm ├«n alt teritoriu, cel al radioului pe care e┼čti obligat s─â-l ascul┼úi ┼či nu po┼úi doar s─â-l auzi. Fie c─â vorbim despre cei mul┼úi care ascult─â posturi de ┼čtiri sau de sport, ori de cei pu┼úini, care se las─â cuceri┼úi de acel at├«t de aparte radio cultural, de documentar, de teatru radiofonic...

M─â g├«ndesc uneori dac─â ├«ntr-adev─âr muzica de la radio ┼či, prin extensie, cultura de la radio poate cultiva un ascult─âtor obi┼čnuit, dac─â ├«l poate educa? Probabil c─â da. ├Äns─â trebuie s─â recunoa┼čtem c─â un ascult─âtor, odat─â ajuns pe frecven┼úa ta, dac─â nu este mul┼úumit de ceea ce i se ofer─â, sau dac─â este deranjat de ceva, pleac─â mult mai repede de pe post dec├«t iese dintr-o sal─â de spectacol sau concert, sau dintr-o sal─â de clas─â. A┼ča c─â obliga┼úia de a ┼čti s─â te faci pl─âcut ┼či ascultat este esen┼úial─â ┼či vine ├«naintea celei de a educa. Pentru c─â niciodat─â nu vei reu┼či s─â educi un public absent. Aici apare provocarea pentru cei care fac radio cu veleit─â┼úi culturale sau educative. Un radio care trebui ascultat ┼či nu auzit. 

Oltea ┼×erban-P├ór├óu este redactor-┼čef la Radio Rom├ónia Cultural.

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Dmitri Nabokov's garden in Montreux jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

Adevarul.ro

image
Cu c├ót vor cre┼čte salariile bugetarilor. OUG cu major─âri ┼či sporuri a fost retras─â, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, ├«n dezbatere public─â un nou proiect de ordonan┼ú─â de urgen┼ú─â, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, ├«ncep├ónd din luna august, cu un sfert din diferen┼úa dintre salariul prev─âzut pentru anul 2022 ├«n legea salariz─ârii bugetare ┼či cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, ÔÇ×un om de extrem─â rigiditate moral─â, ├«n timp ce partidul s-a ar─âtat dispus la tranzac┼úiiÔÇť
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.