Cine face legea pe trotuar?

Publicat în Dilema Veche nr. 655 din 8-14 septembrie 2016
Cine face legea pe trotuar? jpeg

Pe alei, printre blocuri – numai maşini. Trotuarele s-au transformat în parcări. Potrivit legii, parcarea pe trotuare e interzisă cu excepţia locurilor în care este permisă explicit, prin panouri de semnalizare. Ce face Poliţia pentru a preveni ocuparea trotuarelor de către maşini? Ce face Poliţia pentru a menţine siguranţa pietonilor care ar trebui să se deplaseze pe trotuar? Am lansat această întrebare celor îndreptăţiţi să aplice amenzi, la Bucureşti, în oraşul românesc cu cea mai mare densitate de autovehicule personale.

O primă constatare: rata de răspunsuri la solicitări de informaţii publice în baza legii 544 este, în general, bună. Şi Poliţia Locală, şi Poliţia Rutieră şi-au organizat departamente pentru relaţii publice şi şi-au pus la punct proceduri pentru comunicarea informaţiilor. A doua constatare: nu există o metodă unitară de procesare a informaţiilor. Dacă unele birouri contorizează separat contravenţiile acordate pentru oprire neregulamentară, staţionare neregulamentară şi parcare neregulamentară, altele calculează toate cele trei infracţiuni rutiere împreună, însumat – ceea ce viciază rezultatele acestei anchete care urmăreşte doar vigilenţa Poliţiei în ceea ce priveşte penalizarea parcării ilegale. În fine, în al treilea rînd, din datele primite pare că există discrepanţe importante la aplicarea de contravenţii: deşi problema parcărilor în Bucureşti e generalizată, deşi numărul de maşini şi de parcări amenajate e relativ omogen împărţit, există un interval uriaş între numărul de amenzi emise de Poliţia Locală a sectorului 6 (5519) şi cel acordat de Poliţia Locală a sectorului 5 (19). Una peste alta, Poliţia Rutieră, Poliţia Locală a Municipiului Bucureşti şi poliţiile locale de sector au aplicat anul trecut, împreună, aproximativ 36.000 de contravenţii pentru staţionări, opriri şi parcări neregulamentare. Asta înseamnă ceva mai mult de 100 de amenzi pe zi.

Într-un oraş tranzitat zilnic de aproape două milioane de autovehicule şi care dispune doar de vreo 450.000 de locuri de parcare amenajate, cifra sancţiunilor spune multe. Cele opt poliţii din Capitală care ar trebui să aplice amenzi pentru parcare neregulamentară nu-şi fac treaba. E aproape o competiţie în a împinge responsabilitatea către altul: Poliţia Rutieră către cea municipală, cea municipală către cele de sector şi tot aşa. În plus, e o mare înţelegere (dacă nu chiar o solidaritate) a agenţilor pentru bieţii şoferi care, săracii, nu au unde parca. În plus, agenţii invocă procedurile greoaie: n-au cum să sancţioneze în absenţa şoferului. În fine, se mai adaugă aici şi lipsa personalului. Agenţii rutieri de-abia reuşesc să acopere urgenţele (intersecţii majore, intervenţii, coloane oficiale), poliţiştii rutieri se ocupă de siguranţa unor obiective. Trotuarul a rămas al nimănui – adică al automobiliştilor. Parcările mari din centrul Capitalei (Intercontinental, Universitate, Cocor, Unirea) au avut anul trecut un grad zilnic de ocupare de aproximativ 65%. Asta în vreme ce mai toţi şoferii se plîng că în centru e criză de locuri de parcare. E un paradox. Iată că, chiar şi atunci cînd există locuri amenajate, ele nu sînt ocupate. Să fie o problemă tariful? Nicăieri parcarea nu e gratuită. Şi nicăieri în Europa nu e mai ieftină ca în Bucureşti. E, pur şi simplu, o chestiune de adaptare. Din cauza reglementărilor absurde în ceea ce priveşte locurile de parcare de suprafaţă, dar şi pentru că parcarea pe trotuar rămîne, de cele mai multe ori, nesancţionată, şoferii nu înţeleg de ce ar trebui să plătească o taxă pentru a parca, legal şi în siguranţă, într-un spaţiu special amenajat. Pentru orice investitor privat, e un semnal. E prea riscant să investeşti într-o afacere atît de fragilă precum parcările publice. Soluţia, cel puţin pentru zona centrală, unde există locuri amenajate, e, deci, una singură: sancţiuni sistematice. Ca să avem mai multe parcări e necesar să aplicăm mai multe sancţiuni pentru parcare neregulamentară.

dv655web 19 copy jpg jpeg
image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Jucăria Labubu FOTO Shutterstock
Jucăria Labubu și efectul „cute-creepy”. De ce fascinează o figurină cu dinți ascuțiți
Labubu, jucăria cu design atipic creată de artistul Kasing Lung, a devenit un fenomen global. Unele ediții limitate se vând cu zeci de mii de dolari, iar interesul uriaș e alimentat de raritate, blind-box-uri și o comunitate digitală avidă de „unboxing-uri”.
Peisaj Umbria, Italia, foto Shutterstock jpg
Cea mai discretă destinație de lux din Europa: „Perfectă pentru oricine își dorește să se bucure de «la dolce vita» în intimitate deplină”
Destinațiile de top se confruntă frecvent cu problema supraturismului, însă un oraș din Europa, văzut ca o destinație exclusivistă, face excepție de la regulă. Monte Carlo, Marbella sau St. Barth? Nici vorbă! Acest oraș ocupă locul 1 în topul celor mai discrete destinații de lux.
Chisinau  Sursa Primaria Chisinau (3) jpg
Propaganda rusă în România. Cum sunt influențați moldovenii de mesaje anti-UE
Cetățenii moldoveni din România, ale căror voturi pot fi decisive la viitoarele alegeri parlamentare din Republica Moldova, ar putea deveni ținte ale propagandei pro-ruse și eurosceptice. Istoricul Cosmin Popa explică ce teme ar putea fi folosite pentru a-i influența.
scumpiri aşlimente bani supermarket hipermarket
Calitatea vieții în România: locul 44 în lume, după Bulgaria și Kuwait. Unde se trăiește cel mai bine
La nivel global, doi din trei oameni trăiesc în țări în care calitatea vieții și bunăstarea socială au stagnat ori s-au degradat în 2024, arată cea mai recentă ediție a Indicelui de Progres Social, măsurat în 170 de state ale lumii.
virgiliu stroescu webp
Ce trebuie să mâncăm prima dată dimineață. Medicul Virgiliu Stroescu: „Neapărat! Au multă apă”
Diminețile pot influența întreaga zi, mai ales atunci când vine vorba de alimentație. Potrivit medicului nutriționist Virgiliu Stroescu, una dintre cele mai bune decizii pe care le putem lua pentru sănătatea noastră este să începem ziua cu fructe, în special cu mere.
Drapelele SUA și Iranului  fundal de război FOTO Shutterstock jpg
Cum profețiile despre Apocalipsă modelează viziunea Americii despre Israel și Iran
În timp ce majoritatea analiștilor cautau indicii cu privire la viitorul confruntării dintre Statele Unite și Iran în imagini din satelit, declarațiile oficiale sau postările belicoase ale președintelui american Donald Trump, o altă perspectivă, prindea contur:profețiile despre Apocalipsă.
Carte carti literatura citit biblioteca FOTO Shutterstock
TVA mai mare, vânzări mai mici: ce riscă industria cărții după creșterea impozitării
De la 1 august, TVA-ul pentru cărți urcă de la 5% la 11%. Măsura, gândită pentru a aduce mai mulți bani la buget, riscă să lovească o piață fragilă și să scadă accesul la lectură pentru publicul cu venituri medii.
spalat pe maini jpeg
Ce uită să facă 9 din 10 oameni când se spală pe mâini. Trucul isteț care te ajută să elimini mai mulți germeni decât crezi
Ce uită 9 din 10 oameni când se spală pe mâini? Descoperă trucul esențial care elimină mai mulți germeni și îți protejează sănătatea. Află cum să te speli corect, de ce uscarea completă contează și ce greșeli comune trebuie evitate.
image png
Celebra cântăreață de muzică populară care a renunțat la meseria de învățătoare pentru a-și urma visul: „Chemarea mea era alta”
Cunoscuta cântăreață de muzică populară care a urmat o carieră scurtă în învățământ înainte de a deveni o artistă desăvârșită are o carieră de succes și este iubită de un număr mare de români care au plâns și s-au distrat pe cântecele sale. Cum a fost perioada în care a predat copiilor, și cum a reu