Cine face legea pe trotuar?

Publicat în Dilema Veche nr. 655 din 8-14 septembrie 2016
Cine face legea pe trotuar? jpeg

Pe alei, printre blocuri – numai maşini. Trotuarele s-au transformat în parcări. Potrivit legii, parcarea pe trotuare e interzisă cu excepţia locurilor în care este permisă explicit, prin panouri de semnalizare. Ce face Poliţia pentru a preveni ocuparea trotuarelor de către maşini? Ce face Poliţia pentru a menţine siguranţa pietonilor care ar trebui să se deplaseze pe trotuar? Am lansat această întrebare celor îndreptăţiţi să aplice amenzi, la Bucureşti, în oraşul românesc cu cea mai mare densitate de autovehicule personale.

O primă constatare: rata de răspunsuri la solicitări de informaţii publice în baza legii 544 este, în general, bună. Şi Poliţia Locală, şi Poliţia Rutieră şi-au organizat departamente pentru relaţii publice şi şi-au pus la punct proceduri pentru comunicarea informaţiilor. A doua constatare: nu există o metodă unitară de procesare a informaţiilor. Dacă unele birouri contorizează separat contravenţiile acordate pentru oprire neregulamentară, staţionare neregulamentară şi parcare neregulamentară, altele calculează toate cele trei infracţiuni rutiere împreună, însumat – ceea ce viciază rezultatele acestei anchete care urmăreşte doar vigilenţa Poliţiei în ceea ce priveşte penalizarea parcării ilegale. În fine, în al treilea rînd, din datele primite pare că există discrepanţe importante la aplicarea de contravenţii: deşi problema parcărilor în Bucureşti e generalizată, deşi numărul de maşini şi de parcări amenajate e relativ omogen împărţit, există un interval uriaş între numărul de amenzi emise de Poliţia Locală a sectorului 6 (5519) şi cel acordat de Poliţia Locală a sectorului 5 (19). Una peste alta, Poliţia Rutieră, Poliţia Locală a Municipiului Bucureşti şi poliţiile locale de sector au aplicat anul trecut, împreună, aproximativ 36.000 de contravenţii pentru staţionări, opriri şi parcări neregulamentare. Asta înseamnă ceva mai mult de 100 de amenzi pe zi.

Într-un oraş tranzitat zilnic de aproape două milioane de autovehicule şi care dispune doar de vreo 450.000 de locuri de parcare amenajate, cifra sancţiunilor spune multe. Cele opt poliţii din Capitală care ar trebui să aplice amenzi pentru parcare neregulamentară nu-şi fac treaba. E aproape o competiţie în a împinge responsabilitatea către altul: Poliţia Rutieră către cea municipală, cea municipală către cele de sector şi tot aşa. În plus, e o mare înţelegere (dacă nu chiar o solidaritate) a agenţilor pentru bieţii şoferi care, săracii, nu au unde parca. În plus, agenţii invocă procedurile greoaie: n-au cum să sancţioneze în absenţa şoferului. În fine, se mai adaugă aici şi lipsa personalului. Agenţii rutieri de-abia reuşesc să acopere urgenţele (intersecţii majore, intervenţii, coloane oficiale), poliţiştii rutieri se ocupă de siguranţa unor obiective. Trotuarul a rămas al nimănui – adică al automobiliştilor. Parcările mari din centrul Capitalei (Intercontinental, Universitate, Cocor, Unirea) au avut anul trecut un grad zilnic de ocupare de aproximativ 65%. Asta în vreme ce mai toţi şoferii se plîng că în centru e criză de locuri de parcare. E un paradox. Iată că, chiar şi atunci cînd există locuri amenajate, ele nu sînt ocupate. Să fie o problemă tariful? Nicăieri parcarea nu e gratuită. Şi nicăieri în Europa nu e mai ieftină ca în Bucureşti. E, pur şi simplu, o chestiune de adaptare. Din cauza reglementărilor absurde în ceea ce priveşte locurile de parcare de suprafaţă, dar şi pentru că parcarea pe trotuar rămîne, de cele mai multe ori, nesancţionată, şoferii nu înţeleg de ce ar trebui să plătească o taxă pentru a parca, legal şi în siguranţă, într-un spaţiu special amenajat. Pentru orice investitor privat, e un semnal. E prea riscant să investeşti într-o afacere atît de fragilă precum parcările publice. Soluţia, cel puţin pentru zona centrală, unde există locuri amenajate, e, deci, una singură: sancţiuni sistematice. Ca să avem mai multe parcări e necesar să aplicăm mai multe sancţiuni pentru parcare neregulamentară.

dv655web 19 copy jpg jpeg
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Dar dacă ești tînăr, sărac și bolnav?
Salvează tinerețea – vîrsta la care se spune că poți orice – chiar orice nenoroc sau chiar orice nefericire?
p 10 jpg
Povara tinereții
Copilăria se încheie, adesea, abrupt, după o vacanță de vară – tinerețea se consumă lent, se îngemănează cu bătrînețea firesc, insesizabil.
16781709398 92dac8f6bb c jpg
Primăvară în decembrie
„Femeile au devenit mai puțin interesate de machiaj și mai mult de frumusețea în ansamblu, cea care radiază din interior spre exterior, spre ideea de wellness.”
p 11 jpg
Note despre „încă”
De-ar fi să trebuiască să cred totuși în ceva și tot n-aș (putea) crede în Dumnezeu! Intuiție, vanitate, consolare – ține aceasta de vîrstă?
p 12 jpg
Tinerețea are coloană sonoră
Sînt părți de suflet în legătură cu care vom fi mereu subiectivi.
640px Pierre Auguste Renoir The Boating Party Lunch jpg
Simțire și nepăsare
Se spune că tinerețea, la fel ca și copilăria, nu e conștientă de ea însăși, că abia mai tîrziu ajungi să ți le amintești cu nostalgie și să le apreciezi adevărata valoare.
p 13 jpg
Oase ușoare ca ale păsărilor
Îi privesc atentă pe oamenii foarte tineri.
2722374996 d24e7fdf0e c jpg
Tinerii bătrîni și bătrînii tineri Cum mai măsurăm tinerețea?
Cred că merită să pledăm și, mai mult, e destul de limpede faptul că nu există o compartimentare netă a tinereții și a bătrîneții dată de vîrste și condiții, ci ele există simultan, în orice moment al vieții.
50294010101 132de799e7 c jpg
Anii ’90
Anii ’90 s-au încheiat pe 31 decembrie în Piaţa Revoluţiei, cînd deasupra noastră şi sub egida PRO TV-ului s-a înălţat un înger kitsch.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.

Adevarul.ro

image
Andreea Antonescu, supărare mare înainte de naștere. Totul are legătură cu fiica sa: „E foarte greu pentru mine“ | adevarul.ro
Deși așteaptă cu nerăbdarea aducerea pe lume a celui de-al doilea copil, Andreea Antonescu are o amărăciune în suflet. Fiica ei a ales să locuiască în SUA, alături de tatăl său, după ce s-a pronuntat divorțul dintre părinții săi.
image
Halep jubilează: Victorie mare în cazul de dopaj. Explicațiile venite pe filiera TAS | adevarul.ro
Simona Halep (31 de ani) poate răsufla ușurată după mult timp.

HIstoria.ro

image
Katiușa, „orga lui Stalin“: O revoluție în materie de artilerie autopropulsată
Adevărata revoluție în materie de artilerie autopropulsată a venit de la ruși: teribilele lansatoare multiple de rachete Katiușa.
image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.