Cine este cel mai bun doctor, pentru mine?

Publicat în Dilema Veche nr. 687 din 20-26 aprilie 2017
Cine este cel mai bun doctor, pentru mine? jpeg

Meseria de doctor este cea mai respectat─â profesiune ├«n Rom├ónia, conform tuturor studiilor de opinie public─â din ultimele decenii, ├«n schimb spitalele s├«nt institu╚Ťiile care ne provoac─â cele mai multe resentimente. Aceste dou─â observa╚Ťii nu se contrazic: arogan╚Ťa institu╚Ťional─â a sistemului medical de azi o ├«ntrece cu mult pe cea proverbial─â a medicilor. Oriunde ├«n lume.

Domnul L─âz─ârescu, pacientul rom├ón model, a experimentat autosuficien╚Ťa acestui sistem. Pentru mul╚Ťi bolnavi, asemenea celor imagina╚Ťi ├«n parodiile serialului TV Little Britain, computerul spune nu, ÔÇ×computer says noÔÇť. Un pacient ÔÇô domnul L─âz─ârescu? ÔÇô, infectat concomitent cu virusurile hepatice B ╚Öi C, cu o reactivare a suferin╚Ťei ficatului, are nevoie de o interven╚Ťie chirurgical─â. Angrenajul medical porne╚Öte. Pentru ÔÇ×BÔÇť se pot face toate analizele, pentru ÔÇ×CÔÇť nu, trebuie alt bilet, alt─â internare de zi, conform contractelor cu Casa de Asigur─âri. Opera╚Ťia nu se programeaz─â f─âr─â consultul hepatologului ╚Öi al cardiologului, hepatologul are nevoie de toate analizele, cardiologul de opinia pneumologului ╚Öi de o baterie de teste, conform algoritmilor medicali ├«n vigoare, care, ├«ns─â, nu se pot face nici cu bilet de ÔÇ×BÔÇť , nici cu bilet de ÔÇ×CÔÇť. ╚śi, oricum, pentru protec╚Ťia juridic─â a medicului ╚Öi a spitalului, ├«naintea opera╚Ťiei trebuie semnat noul consim╚Ť─âm├«nt informat, care este, ├«ns─â, impropriu elaborat, dup─â p─ârerea unor exper╚Ťi ├«n drept. ÔÇ×├Än╚Ťelege╚Ťi acest lucru, domnule L─âz─ârescu?ÔÇť Pleac─â nemul╚Ťumit, i se pare c─â renumele acestui spital e nejustificat, l-au privit de sus ╚Öi nu i-au rezolvat problema. Nu poate repro╚Öa nimic unui anume medic, dar computerul i-a spus de prea multe ori nu, f─âr─â s─â ├«n╚Ťeleag─â de ce.

Nu e vina nim─ânui. Medicina a devenit o industrie, spitalele s├«nt numite furnizori de servicii medicale, pacien╚Ťii s├«nt consumatori de s─ân─âtate, iar ├«ngrijirea bolnavilor e un ÔÇ×jobÔÇť. Companiile de asigur─âri stabilesc limite medicilor, iar conducerile spitalelor ├«i oblig─â s─â urmeze ghiduri de diagnostic ╚Öi tratament. Controalele financiare ╚Öi procesele de malpraxis s├«nt comune. ├Än acest h─â╚Ťi╚Ö de reglement─âri ╚Öi constr├«ngeri, medicii nu pot oferi adesea bolnavilor tot ce ace╚Ötia doresc, iar o rela╚Ťie cu pacientul la nivel personal este greu de stabilit. Aceste lucruri pot crea percep╚Ťia de arogan╚Ť─â ╚Öi suficien╚Ť─â a institu╚Ťiei sanitare.

Avantajele acestei practici medicale s├«nt evidente. Dac─â suferi un politraumatism prin accident de ma╚Öin─â sau un infarct miocardic, preferi s─â intri ├«ntr-un mare spital, ├«n care e╚Öti imediat ├«nconjurat de mai mul╚Ťi oameni, care nu se prezint─â, te privesc cu suficien╚Ťa rutinei ╚Öi aplic─â pe corpul t─âu un algoritm de manopere, lipsi╚Ťi de empatie, dar ├«n cele din urm─â te salveaz─â. Progresele terapeutice ale ╚Ötiin╚Ťei medicale, ├«n numeroase boli, s├«nt uria╚Öe.

Dezavantajele s├«nt mai greu de v─âzut. Se estimeaz─â c─â 80% din toate si┬ştua╚Ťiile medicale pentru care oamenii solicit─â ajutor s├«nt fie autolimitate, adic─â se amelioreaz─â semnificativ sau se vindec─â repede, f─âr─â nici o interven╚Ťie, fie dincolo de posibilit─â╚Ťile medicinei. Totu╚Öi, ╚Öi ace╚Öti pacien╚Ťi, majoritari, se simt mai bine, mai u╚Öura╚Ťi, dup─â vizita la medic ╚Öi respectarea prescrip╚Ťiilor lui. Conversa╚Ťia, diversele medicamente ╚Öi alte manopere terapeutice u╚Öureaz─â suferin╚Ťele pacien╚Ťilor, dincolo de dovezile ╚Ötiin╚Ťifice. Ace╚Öti patru din cinci bolnavi simt cel mai mult autosuficien╚Ťa ╚Öi arogan╚Ťa sistemului medical, care le etaleaz─â ├«n fa╚Ť─â legile ╚Ötiin╚Ťei, ale economiei sau ale jurispruden╚Ťei, ce guverneaz─â industria s─ân─ât─â╚Ťii, dar care nu le folosesc nicidecum pentru alinarea durerii lor.

Pe de alt─â parte, imaginea medicului arogant ╚Öi suficient este tot mai estompat─â azi. Asaltul ├«mpotriva doctorilor, condus de Moli├Ęre, ╚Öi-a pierdut din vigoare. Figura medicului pedant ╚Öi stupid, bolborosind ├«n latin─â o erudi╚Ťie vast─â ╚Öi irelevant─â, pre╚Ťios ╚Öi inabil, ╚Öi-a pierdut popularitatea. A disp─ârut p├«n─â ╚Öi inofensiva pre╚Ťiozitate a marilor vizite din vremea studen╚Ťiei mele, cu parada pe coridoarele clinicii a alaiului condus de profesorul-general, urmat de conferen╚Ťiarii-maiori ╚Öi, tot a╚Öa, p├«n─â la trupa de studen╚Ťi.

Arogan╚Ťa medicilor poate fi distructiv─â, dar ╚Öi benefic─â, vindec─âtoare.

Del─âsarea, insolen╚Ťa, b─âd─âr─ânia s├«nt adesea comportamente ├«nsu╚Öite ├«naintea medicinei, dar o decizie de a le considera criterii de eliminare la admiterea ├«n facultate ar arunca, probabil, ├«n haos ├«nv─â╚Ť─âm├«ntul medical. Aceste defecte, din p─âcate, se pot deprinde ╚Öi mai t├«rziu. Autosuficien╚Ťa medicilor, infatuarea ╚Öi indiferen╚Ťa s├«nt transmisibile. Exist─â sec╚Ťii sau clinici ├«n care comportamentele proaste se ├«nva╚Ť─â de la o genera╚Ťie la alta, ele fiind norma locului. Dimpotriv─â, s├«nt unit─â╚Ťi medicale ├«n care bunul-sim╚Ť profesional ╚Öi atitudinea onest─â ╚Öi empatic─â a medicilor s├«nt generalizate. ├Än medicin─â, efectul cursurilor ╚Öi seminariilor din timpul faculta╚Ťii este efemer, iar exemplul doctorilor reputa╚Ťi din jurul t─âu, ├«n primii ani de practic─â, determinant.

Dou─â fiice ├«╚Öi ├«ngrijesc de mai multe s─âpt─âm├«ni mama, ├«n spitalul unde lucrez. Are o boal─â grav─â, un cancer ├«ntr-un stadiu foarte avansat. Mai multe consulturi ale unor medici experimenta╚Ťi, oncologi, chirurgi ╚Öi interni╚Öti, care au verificat ╚Öi au interpretat ╚Ötiin╚Ťific toate informa╚Ťiile, au hot─âr├«t c─â nu se mai poate face nimic curativ ╚Öi au recomandat ├«ngrijire paliativ─â. Familia, ag─â╚Ť├«ndu-se de orice speran╚Ť─â, a cerut ╚Öi sfatul unui alt chirurg, din alt spital. ÔÇ×Dac─â a╚Ťi fi venit la mine de la ├«nceput, era salvat─â. Eu a╚Ö face ╚Öi acum opera╚Ťia ╚Öi poate scap─â cu via╚Ť─â.ÔÇť S-au ├«ntors ├«n serviciul nostru dezorienta╚Ťi, anxio╚Öi, ├«ndoi╚Ťi de deciziile lor, telefon├«nd ├«n dreapta ╚Öi ├«n st├«nga. ├Äncrederea acestui medic ├«n posibilit─â╚Ťile lui terapeutice este ne├«ntemeiat─â, iar vanitatea cu care ╚Öi-a prezentat oferta a creat o confuzie dureroas─â ├«n mijlocul acestei familii, ├«n ultimele zile al─âturi de mama lor. Autosuficien╚Ťa acestui medic se afl─â ├«n convingerea lui c─â e omnipotent, c├«nd, de fapt, are doar ceva putere. ├Än medicin─â, incompeten╚Ťa este imoral─â.

Arogan╚Ťa benefic─â, vindec─âtoare, este reprezentat─â uneori de ceea ce bolnavii descriu ca autoritarism, atitudine paternal─â, dominatoare a doctorului. Pacien╚Ťii s├«nt tot mai informa╚Ťi, solicit─â cele mai avansate servicii ╚Öi pun tot mai multe ├«ntreb─âri. (Privindu-i pe unii bolnavi ai zilelor noastre, Sf├«ntul Anselmo ar spune: Internetul ÔÇô cartea ÔÇô ├«n m├«na unui ignorant e la fel de periculos ca ╚Öi o sabie ├«n m├«na unui copil.) Medicii explic─â tot mai mult toate op╚Ťiunile de diagnostic ╚Öi tratament, toate avantajele ╚Öi riscurile. Bolnavii aleg cu dificultate, cople╚Öi╚Ťi de informa╚Ťii pe care nu le ├«n╚Ťeleg. Doctorul nu este un v├«nz─âtor, nu etaleaz─â pe tarab─â op╚Ťiunile ╚Öi spune: ÔÇ×Lua╚Ťi ce v─â place!ÔÇť El recomand─â, propune un drum, pe care ├«l consider─â, dup─â zeci de ani de carte ╚Öi practic─â, bun. Desigur, pacientul accept─â sau nu. Arogan╚Ťa benefic─â a medicului st─â ├«n puterea de a alege pentru tine. Aceasta poate p─ârea o ├«nfumurare pentru unii, dar vindec─â pe mul╚Ťi.

Doctorii s├«nt acuza╚Ťi frecvent, mai ales de adep╚Ťii diverselor forme de medicin─â alternativ─â, c─â fac recomand─âri, cu o ├«ncredere ne├«ntemeiat─â, ├«n boli despre care ╚Ötiin╚Ťa nu ╚Ötie mai nimic. Ca ╚Öi ├«n alte activit─â╚Ťi umane, ╚Öi ├«n medicin─â se ac╚Ťioneaz─â uneori f─âr─â dovezi, mai ales ├«n situa╚Ťii de urgen╚Ť─â. Suficien╚Ťa nu st─â ├«n aceast─â atitudine, ea apare doar dac─â nu recuno╚Öti limitele procedurii tale. Doctorii buni s├«nt totdeauna cu ochii deschi╚Öi, con╚Ötien╚Ťi de c├«t de pu╚Ťin ╚Ötiu despre multe dintre suferin╚Ťele pacien╚Ťilor lor.

├Än urm─â cu aproape o mie de ani, medicul Ibn Jumay era chemat de sultanul s─âu, faimosul Saladin, s─â explice de ce, ├«n ├«ntreg califatul, oamenii se pl├«ng at├«t de mult de doctori. R─âspunsul este ├«ntins ├«ntre coper╚Ťile unei c─âr╚Ťi (Tratat pentru Saladin privind rena╚Öterea artei medicale). Identific─â mai multe defecte ale medicilor, c─â nu citesc destul ╚Öi ├«nlocuiesc cuno╚Ötin╚Ťele cu haine scumpe, parfum ╚Öi vorbe complicate sau c─â nu-╚Öi asum─â riscuri. Dar principalul motiv pentru care se pl├«ng oamenii, crede Ibn Jumay, este urm─âtorul: bolnavii nu ╚Ötiu cum s─â aleag─â un doctor bun. E greu ╚Öi azi. Spitalele moderne asigur─â c─â s├«nt dotate cu ultimele tehnologii ╚Öi ofer─â servicii medicale aprobate de ╚Ötiin╚Ť─â, legale ╚Öi cost-eficiente, dar toate acestea par o auto├«ncredere nejustificat─â ├«n puterea lor, c├«t─â vreme nu r─âspund acestei permanente ├«ntreb─âri: cine este cel mai bun doctor, pentru mine?

(Un secret: remediul homeopat pentru arogan╚Ť─â este Platina. Nici un medic nu ╚Öi-l poate permite!) 

Nicolae Rednic este medic.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.