Cine are inventarul?

Publicat în Dilema Veche nr. 137 din 8 Sep 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Aceste forumuri au marele avantaj că aduc împreună oameni cu idei şi perspective diferite, din medii diferite, care nu sînt puşi prea des în situaţia de a comunica unii cu alţii. Cred că aceasta este principala problemă: comunicarea între medii, între cei care au proiecte şi cei dispuşi să le finanţeze. S-a spus mai devreme că o soluţie ar fi ONG-urile; şi eu cred că astfel de structuri flexibile şi eficiente pot să asigure o anume coerenţă în construirea şi realizarea unor proiecte pe care companiile le pot finanţa. Dar ele nu pot face totul. Administraţia centrală şi (mai ales) locală ar trebui să fie în măsură să furnizeze măcar un inventar al problemelor şi al necesităţilor, astfel încît să se poată face, ulterior, şi o estimare a resurselor. Nu ştiu dacă vreo entitate din România poate să pună pe masă o asemenea listă a tipurilor de probleme în care ar fi nevoie de resurse financiare provenite din mediul privat, de know-how-ul şi de managementul pe care îl poate oferi experienţa întreprinzătorilor, astfel încît să le dea "material de lucru" companiilor dornice să-şi asume o anume responsabilitate socială. Deocamdată, companiile îşi manifestă responsabilitatea socială (din interese legitime, cu bună-credinţă, din pură generozitate, dintr-o viziune etică proprie sau din alte motive) mai mult sau mai puţin aleatoriu, dar predomină dimensiunea afectivă: unii patroni sînt impresionaţi de bolnavi sau de copiii orfani şi îi ajută material, alţii iubesc arta şi sponsorizează expoziţii sau oferă burse tinerilor artişti, alţii sînt buni creştini şi construiesc o biserică în satul natal ş.am.d. Toate acestea sînt lucruri bune, necesare şi întru totul respectabile. Dar e nevoie şi de un alt tip de demers, ceva mai sistematic, pornind de la o cunoaştere de ansamblu a problemelor, de la un inventar al situaţiilor în care Statul nu intervine, astfel încît e necesară o intervenţie a mediului de afaceri. Întrebarea mea este cine poate furniza o astfel de listă de probleme? Şi apoi, este mediul de afaceri în măsură să comunice societăţii, pe ansamblu, de ce resurse dispune pentru activităţi din sfera responsabilităţii sociale? Ca să se întîmple aşa ceva, ar fi nevoie de un anume spirit comunitar. Or, mi se pare că, din vremea satului tradiţional, care funcţiona după regulile sale, România nu mai are viaţă comunitară - sau în orice caz nu o are în sensul modern al termenului. De aceea, astfel de întîlniri între elitele culturale şi cele din afaceri mi se par necesare şi pentru că pot relansa, prin identificarea unor interese şi unor proiecte comune, spiritul comunitar.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citiți nimic!
Noua lege a Educației face cititul opțional, un prim pas înainte de a scoate cu totul educația din școală. În locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
„Porții mici și gustoase”
Oamenii vor continua să citească, dar acea lume veche a dispărut. Hîrtia – dispare. Știrile – dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adulți între BookTok și wattpad
Știm ce se citește, ce se caută, ce așteptări au și ne-am însușit și un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mulți citesc literatura străină în original, în special în limba engleză, chiar și atunci cînd au la dispoziție traducerile românești.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educăm, cum ne autoeducăm și cum ne lăsăm astăzi educați pentru a ne forma abilitățile morale de mîine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui să fie scopul acestor lecturi formatoare? Să creeze oameni care să funcționeze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambiția pare să fie una dintre cele mai dilematice și contrariante trăsături de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri şi poturi ale ambiţiei
Ambiţia devine o poftă de mărire şi faimă pe care nimic nu ar putea-o vreodată ostoi.
Silk route jpg
Ambîț strategic Made in China
Supremația Chinei este pe cît de „inevitabilă“, pe atît de „naturală“.
p 12 jpg
De-a dreapta și de-a stînga ambiției: a plăcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adevăratul creștin este un străin pentru această lume, adevărata lui țintă fiind viața cerească.
p 10 jos jpg
Scurte considerații psihologice despre ambiția la români
Ambiția nu este pozitivă (bună/funcțională) sau negativă (rea/disfuncțională).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
„Dacă eu n-am putut, măcar tu să poţi. Răzbună-mă, copile, şi o să fiu fericit. O să pot închide ochii cu inima împăcată.”
p 14 WC jpg
Ieșirea din „Machu Kitschu” / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucureşti, realizată în 1951, deşi se aseamănă izbitor ca planimetrie şi tipologie a decoraţiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joasă decît acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
Văd în Ion D. Sîrbu un fel de „ambasador” necesar acelora dintre noi care au obosit să tot empatizeze cu colaboratorii Securității.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educațional cu îmbogățirea limbajului specializat este imposibilă.
p 12 sus WC jpg
Turma minților independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia și cultura ei (neo)imperială sau despre cum se autoîndeplinesc profețiile politice
În realitate, nimeni nu-i pune la colț pe clasicii ruși, fie ei scriitori, compozitori sau poeți.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi să vadă cum gîndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, stîrniți de revista noastră, trei intelectuali români majori: Ștefan Augustin Doinaș, Livius Ciocârlie și Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de conștiință
MeToo poate însemna mai mult decît mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de conștiință.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea hărțuirii sexuale nu a început cu mișcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce stîrnește abuzul sexual atîtea reacții contradictorii?
Reacția la trauma sexuală este una socială, cu rădăcini și ramificații profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.
image
Şiretlicurile lui Vlad Țepeș: Începutul războiului cu otomanii
În 1460, câțiva dintre boierii nemulțumiți de Vlad Țepeș au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea și i-au prezentat situația din Valahia și probabil unele povești exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul și 500 de băieți, Vlad a trimis vorbă sultanului...
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.