Cinci răspunsuri la o întrebare

Publicat în Dilema Veche nr. 89 din 29 Sep 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

S─â facem abstrac┼úie de realitatea politic─â de dup─â 1989. ├Äntr-o lume a┼čezat─â, dvs. a┼úi fi mai aproape de valorile de st├«nga sau de cele de dreapta? Cristian P├ÄRVULESCU S├«nt mai aproape de valorile de st├«nga pentru c─â plec de la premisa c─â oamenii s├«nt egali, iar diferen┼úele s├«nt doar rezultatul evolu┼úiei sociale. Pentru c─â plec de la premisa c─â exist─â libertate ┼či c─â diferen┼úele dintre oameni nu pot ├«n nici un fel s─â se transforme ├«ntr-o limitare a libert─â┼úii lor. Aceste dou─â valori s├«nt mai aproape de st├«nga dec├«t de dreapta, ├«n sensul occidental al termenilor. Cu toate astea, s├«nt un liberal - dac─â ar fi s─â m─â definesc ├«n func┼úie de partidele politice, m-a┼č defini ca un liberal social. Asta pentru c─â s├«nt ata┼čat valorilor individualiste. Cred ├«n rolul individului ┼či mai pu┼úin ├«n grupurile mari sociale. Alin TEODORESCU S├«nt mai apropiat de valorile de st├«nga. Nu pot s─â spun de ce. Asta o ai sau nu o ai. E┼čti de dreapta ┼či nu te intereseaz─â ce se ├«nt├«mpl─â ├«n jurul t─âu, e┼čti pentru valori individuale, e┼čti pentru o politic─â dur─â. Sau e┼čti de st├«nga, adic─â crezi ├«n solidaritate, crezi c─â po┼úi s─â ├«mpar┼úi cu ceilal┼úi m─âcar o c├«time din ce ai. Toate lucrurile astea le sim┼úi. E vorba de educa┼úie, de modul ├«n care te-ai format, nu ┼čtiu exact. Bogdan TEODORESCU Practic, ├«n orice lume, a┼č fi mai apropiat de valori de dreapta dec├«t de cele de st├«nga. Valorile de dreapta mi se par superioare din perspectiva preeminen┼úei individului asupra masei ┼či din perspectiva preeminen┼úei liberului arbitru asupra necesit─â┼úii. Fac parte dintre oamenii care s├«nt de acord c─â a nu te prezenta la vot nu este un act incriminabil civic, ci un act de maxim─â libertate a individului. Lipsa de interes fa┼ú─â de destinul masei ├«n ansamblu are justific─âri prin interesul fa┼ú─â de dezvoltarea ┼či ├«mplinirea fiin┼úei umane. De asemenea, un alt motiv pentru care cred c─â individul este superior masei este c─â masa, ├«n forma ei manifest─â, nu este o sum─â de indivizi, ci doar suma obsesiilor acelor oameni, ├«n timp ce individul ├«n sine cumuleaz─â toate valorile pe care noi, ca fiin┼úe umane, le celebr─âm. Toate performan┼úele societ─â┼úii, chiar dac─â au fost f─âcute prin presiunea masei, s-au f─âcut datorit─â geniului individual, indiferent despre ce ┼úar─â sau civiliza┼úie vorbim. Mircea TOMA Eu cred c─â ace┼čti doi termeni s├«nt folosi┼úi imprecis. Ei ating trei variabile independente ┼či care se refer─â la dimensiunea economic─â, raporturile cet─â┼úean-Putere ┼či rela┼úia cu lumea - na┼úionalism versus interna┼úionalism. A┼ča c─â r─âspunsul meu ar fi urm─âtorul: s├«nt interna┼úionalist, pro-democrat ┼či cred ├«n distribuirea echilibrat─â a resurselor ├«n a┼ča fel ├«nc├«t securitatea social─â s─â fie garantat─â, dar motoarele capitaliste s─â func┼úioneze bine. Sorin VIERU ├Äntrebarea pus─â de Dilema veche ├«mi cere s─â fac abstrac┼úie de realitatea ├«nconjur─âtoare ┼či s─â vorbesc despre realitatea mea interioar─â, de opinii ┼či preferin┼úe personale proiectate ├«ntr-o lume normal─â. Voi ├«ncerca s─â m─â conformez. Mai greu este ├«ns─â s─â fac abstrac┼úie de faptul c─â ├«ns─â┼či ├«ntrebarea pus─â este "abstract─â", ├«n m─âsura ├«n care nu precizeaz─â despre ce fel de valori de st├«nga sau de dreapta este vorba, despre ce ┼úar─â ┼či societate normal─â, alta dec├«t cea din cronotopul ├«n care m─â g─âsesc aruncat. ├Ämi asum riscul s─â r─âm├«n ┼či eu la aceast─â caren┼ú─â a specifica┼úiilor necesare, ├«n r─âspunsul pe care ├«l dau. R─âspund deci strict ├«n cadrul ├«ntreb─ârii, prin urm─âtorul autodenun┼ú: dac─â ar fi s─â tr─âiesc ├«ntr-o Rom├ónie realmente mai a┼čezat─â dec├«t eterna ┼či fascinanta Rom├ónie de ast─âzi (┼úar─â mai cur├«nd eternizat─â ├«ntr-un prezent continuu dec├«t etern─â, ┼či mai cur├«nd fascinat─â, de mai ┼čtiu eu cine, dec├«t fascinant─â), eu a┼č fi mai apropiat de valorile de st├«nga dec├«t de cele de dreapta. Sau, ca s─â fiu ceva mai precis, ┼či ┼úin├«nd seama c─â multe valori de st├«nga au aceea┼či denomina┼úie (s├«nt omonime) cu valori de dreapta, eu m-a┼č sim┼úi mai atras de interpret─ârile de st├«nga ale valorilor respective. Aceasta este valabil ├«n mod deosebit pentru felul ├«n care ├«n┼úelege st├«nga - o anumit─â st├«ng─â, moderat─â ┼či ├«n┼úelep┼úit─â de pe urma ├«nfr├«ngerilor sale istorice, dar, trebuie recunoscut, ├«nc─â nu de tot desmeticit─â pentru a medita mai temeinic la erorile ┼či crimele sale ┼či a privi spre viitor - valori precum justi┼úia social─â, democra┼úia, libertatea, drepturile individuale ┼či colective ale omului ┼či na┼úiunilor... Fapt este ├«ns─â c─â tr─âiesc ├«ntr-o Rom├ónie nea┼čezat─â. (┼×i - dac─â mi se permite - ├«ntr-o lume ├«n ├«ntregul ei nea┼čezat─â. ├Äntreaga lume, realitatea global─â, este nea┼čezat─â.) ├Än situa┼úia real─â, adic─â ├«n irealitatea imediat─â apropiat─â de ast─âzi, de trei ori mai mult vreau s─â m─â declar apropiat de valorile ┼či idealurile st├«ngii, pronun┼ú├«ndu-m─â totodat─â pentru un dialog efectiv ├«ntre dreapta ┼či st├«nga. Ele, o anumit─â dreapt─â ┼či o anumit─â st├«ng─â, au ce-┼či spune, au ce ├«nv─â┼úa una de la alta, din momentele lor de succes ┼či din e┼čecurile lor colosale, din felul ├«n care ├«┼či reinterpreteaz─â (sau nu) valorile ┼či scopurile, trecutul ┼či viitorul. Ie┼čind pu┼úin din cadrul strict al ├«ntreb─ârii, mai vreau s─â adaug ceva. Cred c─â un intelectual de st├«nga nu poate nici ├«n somn face abstrac┼úie de realitatea politic─â de la noi. O realitate local─â caracterizat─â, printre altele, prin distan┼úarea clasei politice de stalinism, dar ┼či prin reapropierea tot mai pronun┼úat─â a aceleia┼či clase de un caragealism de care niciodat─â nu s-a desp─âr┼úit de tot. ┼×i mai cred c─â un intelectual de st├«nga nu poate ┼či nu are dreptul s─â fac─â abstrac┼úie de ├«ntreaga mizerie material─â, politic─â ┼či moral─â a societ─â┼úii ├«n care tr─âie┼čte. Altminteri, presupusul intelectual ar putea s─â r─âm├«n─â intelectual, dar nu unul de st├«nga; ar fi unul de dreapta, din t─âlpi p├«n─â-n cre┼čtet. A┼ča st├«nd lucrurile, ├«mi continuu autodenun┼úul, spun├«nd c─â, ├«n condi┼úiile reale date, eu cu at├«t mai mult m─â simt apropiat de st├«nga. De o anumit─â st├«ng─â. Una ne├«nregimentat─â. Una slab─â. Condamnat─â la utopie, izolare ┼či ineficien┼ú─â ├«n viitorul apropiat - ca orice diagnosticare neurmat─â de o terapie - dar practic├«nd o necesar─â critic─â social─â. Privesc cu scepticism tabloul pe care ni-l ofer─â societatea noastr─â, spectacolul lamentabil oferit de partidele noastre ┼či, nu ├«n ultimul r├«nd, oferit de c─âtre principalele dou─â partide zise de st├«nga. Unul dintre ele, dirijat din penumbr─â de o important─â persoan─â politic─â, este ├«n curs de a-┼či realiza voca┼úia lui autentic─â, care este de dreapta; intitul├«ndu-se p├«n─â nu de mult partid de centru-st├«nga, el ├«┼či schimb─â acum mobilierul ideologic ┼či "brand-ul", ca partid de centru-dreapta, cum de fapt a ┼či fost de mai mult─â vreme. Lucru l─âudabil, aceast─â schimbare de decor, aceast─â punere ├«n concordan┼ú─â a blanei cu n─âravul ideologic, acest pragmatic viraj la dreapta, ca st├«nd sub semnul unei autenticit─â┼úi reg─âsite. Dar ┼či regretabil, ├«n m─âsura ├«n care las─â complet liber culoarul pe care va putea s─â alerge nestingherit un alt partid care pretinde c─â este de centru-st├«nga, pretinde f─âr─â s─â fie (┼či nu se ┼čtie c├«nd va fi); e vorba de cel─âlalt principal partid rival, zis de st├«nga, ├«n fapt mai cur├«nd populist dec├«t de st├«nga, servind mai cur├«nd interese de grup dec├«t ale ansamblului social, un partid cu care primul partid la care m─â refeream mai sus ├«mp─ârt─â┼če┼čte o ├«ntreag─â istorie ┼či preistorie, o ├«ntreag─â halim

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos ÔÇ×ambalatÔÇť care ├«i transform─â pe tineri ├«n victime. ÔÇ×Inima lor ajunge ca la 80-90 de aniÔÇť
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi ├«ncearc─â cu disperare s─â salveze o balen─â┬ábeluga blocat─â ├«n r├óul Sena, cu o injec┼úie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ┼čtiin┼úifici spun c─â balena pare s─â fie vizibil subnutrit─â, iar salvatorii sper─â totu┼či s─â o ajute s─â-┼či recapete apetitul ┼či energia necesar─â pentru a se ├«ntoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×R─âceala diplomatic─âÔÇŁ dintre Bulgaria ╚Öi Rom├ónia
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sf├ór╚Öit de secol XIX poate fi definit ca fiind ÔÇ×destinsÔÇŁ. O dovad─â o constituie ╚Öi vizita lui Carol I, ├«nso╚Ťit de frunta╚Öul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alian╚Ťe), la Sankt Petersburg, ├«n iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bun─â primire.
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
├Ängrijorat de ├«naintarea germanilor ╚Öi de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a ├«ntrebat pe Jukov dac─â va putea men╚Ťine Moscova. Jukov a r─âspuns afirmativ, cu condi╚Ťia trimiterii a ├«nc─â dou─â armate ╚Öi furniz─ârii a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat c─â nu mai existau tancuri.