Chinurile dintre ani

Publicat în Dilema Veche nr. 725 din 11-17 ianuarie 2018
Chinurile dintre ani jpeg

Pe calendarul meu multianual, între zilele de 31 decembrie și 2 ianuarie se întinde o pată neagră. Sînt zile fără de scăpare, pe care societatea a hotărît în cvasiunanimitate să le dedice distracției, mîncatului și nedormitului și în care tentativele de evadare către viața normală îmi sînt sortite eșecului. Mă neliniștesc cumpărăturile, rezervările, locurile străine și stranii, companiile ivite de nicăieri, ritualurile și pupăturile, mă sperie timpul mort de după și spațiile de odihnă în care mă simt prins ca în lanțuri.

În cele ce urmează, încerc să desprind cîteva tipuri de Revelioane care mi s-au întîmplat în ultimii ani, adică mai multe tipuri de eșec.

Într-un an m-am nimerit într-un șir de trenuri, microbuze și taxiuri către un hotel din Covasna, acolo unde urma să petrec de Anul Nou alături de sute de tineri, membri ai unor organizații studențești. Ajuns la locul faptei, am cotizat alături de ceilalți o sumă măricică pentru achiziționarea de mîncare și băuturi, ca să constat apoi că nu erau de nici unele: eram întîmpinați cu niște sărățele și cu cîteva bidoane de vin prost. Mai erau cîteva sticle de whisky, dar acelea circulau în grupuri restrînse, cu acces la informație: aleșii studenților păreau să fi inițiat un experiment cu privire la colectarea și alocarea resurselor, ca antrenament pentru viitoarele lor cariere politice. La un moment dat, cînd poșirca a început să-și facă efectul asupra restului participanților, o parte dintre aceștia au hotărît să intoneze „Noi sîntem români“, cît să le-audă jumătate de Covasna tresărirea patriotică. Eu am tresărit nepatriotic afară, în cel mai cumplit ger pe care l-am simțit vreodată.

La îndemnul conducerii unei redacții din care-am făcut parte, mi-am petrecut o bună bucată din Revelionul aderării la Uniunea Europeană în Aeroportul Otopeni, împreună cu alte sute de amărîți derutați prinși între lumi. Ideea era să prindem prima cursă aeriană spre Occident și să călătorim pe bază de buletin, ca să vedem dacă o să fim europeni pe bune. Fusesem înainte de asta la Piața Universității, să văd steluțele galbene ale Uniunii proiectate pe Teatrul Național și să beau fix o gură de șampanie alături de alte cîteva mii de noi cetățeni europeni. După cum aveam să constat la poartă, călătorii români nu se simțeau încă de-ai casei în Europa, așa că scoteau tot pașapoartele. La Frankfurt – destinația primului avion către UE din 2007 – am găsit un centru plin de rămășițe ale petrecerii de peste noapte, unul dintre cele mai triste peisaje pe care mi-a fost dat să le văd.

Însă cel mai nereușit Revelion de care-am avut parte a fost unul filmat în avans pentru TVR. Am vrut să văd cum e să fii figurant la un maraton cu artiști expirați și cu sclipici, așa că am pornit de dimineață spre poarta televiziunii, echipat – așa cum se ceruse de sus – la costum și pantofi. Trebuia să fie o noapte de epocă, așa că se impuneau niște standarde și pentru public. La intrare aveam să găsesc însă încolonați aplaudaci profesioniști, cu zeci sau sute de filmări în spate, în tricouri de fotbaliști sau în treninguri albe. Mai întîi, doamnele de la garderobă au oftat, apoi au început să le-mpartă cămăși și papioane, pantaloni de stofă și pantofi de lac, cu rugămintea „să le lăsați la cabine“. Eu am fost completat doar cu un melon și-un fular alb. Am fost așezați apoi la niște mese rotunde, în fața unei scene împodobite cu măști de bal, pe lîngă care se scurgea un fum gros. I-am ascultat pe Gabriel Dorobanțu, Dida Drăgan, Ovidiu Komornyik și pe cei doi prezentatori care își începeau frazele cu timpul care „trece implacabil pentru fiecare dintre noi“, cu nisipul din clepsidră, cu „emoţii strînse în buchetul timpului“; am văzut cabaret, am dansat printre mese cu a mea colegă de masă, o tipă cu un șal din pene verzi aruncat pe după gît. Am mîncat bucățile de parizer și am sorbit vinul prost de pe masă, care trebuia să ne țină dornici de distracție pînă spre seară. La sfîrșit am asistat la o simulare de numărătoare inversă pînă la miezul nopții, la fel de inutilă ca una reală. 

Vlad Odobescu este jurnalist. Îl puteți citi și pe www.scena9.ro.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

baile tusnad shutterstock jpeg
Băile Tușnad, sprijinite de orașe din Ungaria după vijelia care a distrus spațiile verzi: „Noi mai avem o groază de treburi, și cu urșii...”
O furtună puternică a făcut prăpăd în Băile Tușnad, unde aproximativ 30% dintre parcuri și spațiile verzi au fost distruse.
Forțe armate ruse pe frontul din Pokrovsk FOTO Profimedia
Mărturii ale dezertorilor ruși despre condițiile brutale de pe front și hărțile măsluite: „E ca o formă de sclavie modernă”
Cazurile soldaților ruși care aleg să dezerteze se înmulțesc cu fiecare an, potrivit organizației Go Through the Forest, un grup de exilați ruși care ajută bărbații ruși să evite serviciul militar, relatează The Times, care publică mărturii ale dezertorilor.
crima otopeni jpg
Crimă șocantă în fața blocului la Galați. Tată a trei copii, înjunghiat mortal de un bărbat de 70 de ani
O crimă a zguduit comunitatea din cartierul Micro 40, din Galați. Un bărbat de 42 de ani, tată a trei copii, a fost ucis chiar în fața blocului în care locuia. Martorii care au surprins conflictul au sunt îngroziți la 112 și au cerut ajutor pentru omul aflat într-o baltă de sânge.
tiara webp
Kate Middleton surprinde cu o tiară purtată în premieră. Ce mister ascunde bijuteria Reginei Victoria
Kate Middleton a uimit lumea cu o apariție spectaculoasă la banchetul de stat german de la Castelul Windsor, pe 3 decembrie 2025. Prințesa de Wales a purtat pentru prima dată Tiara Orientală cu Cercuri a Reginei Victoria, o bijuterie istorică ce nu mai fusese văzută în public de două decenii.
femeie pe scari talpa shutterstock 753613000 jpg
Poți urca 4 etaje în 60 de scunde? Fă „testul scărilor” și afli starea inimii tale!
Urcatul scărilor poate dezvălui informații surprinzătoare despre sănătatea inimii tale, gratuit.
fidelis jpg
Statul se împrumută din nou de la populație: Ce dobânzi oferă la ultima ediție FIDELIS din 2025
Ministerul Finanțelor dă startul subscrierilor în ultima ediție a Programului de titluri de stat FIDELIS din acest an, începând de astăzi, 5 decembrie și până vineri, 12 decembrie 2025.
harta cu cele mai sigure tari foto captura vision of humanity png
Topul celor mai pașnice țări în 2025: România coboară două poziții. Pe ce locuri se află Bulgaria și Ungaria
Într-un nou studiu realizat de Institutul pentru Economie și Pace (IEP), România se află pe locul 38 în topul celor mai pașnice țări. Pe primele locuri se află țări precum Islanda, Irlanda sau Noua Zeelandă.
Maria Zaharova FOTO Profimedia jpg
Zaharova îl acuză pe Nicușor Dan că a premiat „participarea la Holocaust”, după ce l-a decorat pe veteranul de război Ion Vasile Banu
Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, l-a acuzat pe Nicușor Dan că „a înmânat un premiu pentru participarea la Holocaust, la genocidul poporului sovietic și alte crime de război”.
cadouri jpeg
Ce cadouri sunt interzise de Sfântul Nicolae și care este semnificația lor în tradiția românească
Ziua de 6 decembrie este dedicată Sfântului Nicolae, ocrotitorul copiilor, marinarilor și al celor nevoiași. În întreaga țară, credincioșii marchează această sărbătoare prin pelerinaje, rugăciuni și respectarea unor tradiții vechi care au supraviețuit generațiilor.