Ceva dulce, în comunism

Publicat în Dilema Veche nr. 259 din 31 Ian 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

"Pentru aluat: 500 g făină, 2 ouă, 1 pachet de margarină, 1 linguriţă de bicarbonat, stins cu oţet, puţină sare. Pentru umplutură: 200 g nuci măcinate, 200 g zahăr, un borcan cu gem de caise. Pentru glazură: 3 linguri cacao, 3 linguri ulei, 200 g zahăr, 4 linguri apă clocotită." Aceasta este inegalabila Greta Garbo, aşa cum apare ea într-un mai vechi caiet de reţete, cu coperţi cartonate, cu pagini pătate de ulei şi de unt, pe care scrie simplu: "Prăjituri". De ce se numeşte aşa, habar n-am. Poate pentru că era o prăjitură "vedetă" (nucile se găseau greu, iar un gem bun de caise nu era decît cel făcut în casă!), printre alte dulciuri mai puţin pretenţioase, cum ar fi checurile sau cornuleţele cu rahat sau clasicele fursecuri cu stafide pe care le găseşti astăzi la toate cofetăriile şi nu le cumpără nimeni. O altă prăjitură domnească era Rigo, iar Albă ca Zăpada purta acest nume din cauza faptului că nu avea nici un strop de cacao. În privinţa prăjiturii Televizor, lucrurile erau ceva mai complexe: cele două foi "negre" şi cea albă, de la mijloc, te duceau cu gîndul la televizoarele alb-negru care existau pe vremea aceea. Prăjitura Fanta a fost inventată imediat după Revoluţie şi avea într-adevăr o glazură cu Fanta ("dar se poate folosi orice alt suc de culoare portocalie"). În general însă, prăjiturile căpătau numele doamnelor şi domnişoarelor de la care primeai reţeta. Astfel, tortul Viorica, checul Mara sau cornuleţele fragede Gina puteau fi găsite în alte caiete similare, sub alte nume, cum ar fi Ileana, Doina sau Corina. A boteza o prăjitură, în momentul în care îţi treceai reţeta în caiet, cu numele prietenei, colegei de serviciu sau al vecinei care te-a îmbiat să-i testezi talentele de gospodină era mai mult decît o convenţie, era o dovadă de respect. Astfel, femeile obişnuite - soţii şi mame care trăiau în comunism şi care pierdeau nopţile aşteptînd să vină gazele şi stăteau la coadă pentru pachetul de margarină ce o va transforma pe Greta Garbo, dintr-un miraj occidental, în realitate - aveau o şansă unică de a intra în posteritate, chiar dacă uneori doar cu numele de familie (atunci cînd nu ţi-l aminteai pe cel mic) şi astfel se năşteau reţete cu nume fabuloase, cum ar fi tortul Cocor. Pentru copiii din acele vremuri, mai ales pentru fetiţe, caietele cu reţete ale mamelor şi bunicilor reprezentau o fascinaţie constantă. Cînd le deschideai, intrai în intimitatea unei viitoare femei pe care încă nu îndrăzneai să ţi-o închipui. Pe de altă parte, vitrinele magazinelor erau goale, în cofetării erau doar 3-4 tipuri de prăjituri, printre care nelipsitele amandine, la televizor nu erau reclame la ciocolata Milka sau la iaurturi cu fructe. De aceea, citind reţete din caietul cu coperte cartonate existau multe şanse să salivezi, imaginîndu-ţi toate acele dulciuri care se făceau doar la ocazii speciale, de Crăciun sau de Paşti (dulcele de zi cu zi erau clătitele sau, vara, banala prăjitură cu vişine). În caietul despre care vă vorbesc, cele patru ouă sau 200 g de zahăr sînt înconjurate de inimioare sau desene, iar unele reţete, "preferatele", sînt recopiate pe alte pagini, cu acele carioci în 24 de culori. Însă în momentul în care mama sau bunica îşi lua dintr-un sertar catastiful ca să-l studieze în bucătărie, ştiai că urmează să se întîmple mai multe lucruri plăcute. Primul dintre ele era operaţiunea de frămîntare la care puteai să asişti, ba chiar să primeşti şi tu un boţ de aluat cu care să-ţi faci de lucru. Apoi erau coacerea şi mirosul care se răspîndea în toată casa. Degustarea cremelor. Momentul în care prăjitura propriu-zisă prindea viaţă sub ochii tăi, apoi stătea pînă a doua zi, presată cu DEX-ul sau cu Istoria literaturii... a lui Călinescu. În sfîrşit, interdicţia de a te atinge de ea, "pînă nu vin musafirii", însă, dacă ştiai cum să insişti, te alegeai cu marginile, atunci cînd se tăia în romburi sau pătrate, cu un cuţit fierbinte. Toate aceste etape transformau prăjitura într-un eveniment de care foarte puţini copii din ziua de astăzi mai au parte.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citiți nimic!
Noua lege a Educației face cititul opțional, un prim pas înainte de a scoate cu totul educația din școală. În locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
„Porții mici și gustoase”
Oamenii vor continua să citească, dar acea lume veche a dispărut. Hîrtia – dispare. Știrile – dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adulți între BookTok și wattpad
Știm ce se citește, ce se caută, ce așteptări au și ne-am însușit și un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mulți citesc literatura străină în original, în special în limba engleză, chiar și atunci cînd au la dispoziție traducerile românești.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educăm, cum ne autoeducăm și cum ne lăsăm astăzi educați pentru a ne forma abilitățile morale de mîine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui să fie scopul acestor lecturi formatoare? Să creeze oameni care să funcționeze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambiția pare să fie una dintre cele mai dilematice și contrariante trăsături de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri şi poturi ale ambiţiei
Ambiţia devine o poftă de mărire şi faimă pe care nimic nu ar putea-o vreodată ostoi.
Silk route jpg
Ambîț strategic Made in China
Supremația Chinei este pe cît de „inevitabilă“, pe atît de „naturală“.
p 12 jpg
De-a dreapta și de-a stînga ambiției: a plăcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adevăratul creștin este un străin pentru această lume, adevărata lui țintă fiind viața cerească.
p 10 jos jpg
Scurte considerații psihologice despre ambiția la români
Ambiția nu este pozitivă (bună/funcțională) sau negativă (rea/disfuncțională).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
„Dacă eu n-am putut, măcar tu să poţi. Răzbună-mă, copile, şi o să fiu fericit. O să pot închide ochii cu inima împăcată.”
p 14 WC jpg
Ieșirea din „Machu Kitschu” / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucureşti, realizată în 1951, deşi se aseamănă izbitor ca planimetrie şi tipologie a decoraţiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joasă decît acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
Văd în Ion D. Sîrbu un fel de „ambasador” necesar acelora dintre noi care au obosit să tot empatizeze cu colaboratorii Securității.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educațional cu îmbogățirea limbajului specializat este imposibilă.
p 12 sus WC jpg
Turma minților independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia și cultura ei (neo)imperială sau despre cum se autoîndeplinesc profețiile politice
În realitate, nimeni nu-i pune la colț pe clasicii ruși, fie ei scriitori, compozitori sau poeți.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi să vadă cum gîndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, stîrniți de revista noastră, trei intelectuali români majori: Ștefan Augustin Doinaș, Livius Ciocârlie și Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de conștiință
MeToo poate însemna mai mult decît mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de conștiință.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea hărțuirii sexuale nu a început cu mișcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce stîrnește abuzul sexual atîtea reacții contradictorii?
Reacția la trauma sexuală este una socială, cu rădăcini și ramificații profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Accesul turiştilor, interzis în Thassos. Pe ce plaje nu se mai poate ajunge
Mai multe restricţii sunt în vigoare pentru turiştii care ajung în Grecia, începând cu data de luni, 8 august. Autorităţile au interzis accesul din cauza riscului de incendiu.
image
Bătaie în tren între un controlor şi un călător fără bilet. Agresorul este căutat de oamenii legii VIDEO
Un controlor de bilete a fost lovit de un pasager fără bilet care a devenit nervos în momentul în care a fost depistat. Totul s-a petrecut într-un tren care circula pe ruta Mangalia - Sibiu.
image
Primele imagini cu muniţia românească  primită de soldaţii ucraineni VIDEO
Site-ul specializat Ukraine Weapons Tracker au prezentat imagini cu ceea ce par a fi obuze de calibrul 122 milimetri fabricate în România de Romarm în 2022.

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.
image
Şiretlicurile lui Vlad Țepeș: Începutul războiului cu otomanii
În 1460, câțiva dintre boierii nemulțumiți de Vlad Țepeș au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea și i-au prezentat situația din Valahia și probabil unele povești exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul și 500 de băieți, Vlad a trimis vorbă sultanului...
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.