Ceva bun, cînd ne e tot mai rău

Publicat în Dilema Veche nr. 397 din 22-28 septembrie 2011
Ceva bun, cînd ne e tot mai rău jpeg

- cazul filozofiei analitice românești -

Nu aş fi scris acest articol dacă nu s-ar fi întîmplat recent ceva memorabil în spaţiul filozofiei româneşti. “Ştirea” sună cam aşa: “În perioada 1-6 septembrie s-a desfăşurat la Milano al 7-lea Congres European de Filozofie Analitică (ECAP7) şi profesorul Mircea Dumitru a fost ales preşedintele Societăţii Europene de Filozofie Analitică (ESAP). Următorul congres ECAP8 al societăţii se va desfăşura în 2014 la Bucureşti”.

Aici nu e nimic „sexy“ 

E o ştire destul de seacă, specifică unui flux de ştiri academice, una dintre multele ştiri care apar pe site-urile facultăţilor şi universităţilor româneşti. Semnificaţia ei este poate mai greu de prins de către cei ce nu sînt în breaslă, ca să nu mai vorbim de publicul larg care cu siguranţă nu găseşte aici nimic „sexy“ sau incitant, nimic care să fie prilej de bîrfă şi care să ţină prima pagină a tabloidelor româneşti. Dar hai să „bîrfim“ un pic, academic, se înţelege, pe baza acestui eveniment, să disecăm puţin analitic ştirea. Cum bine zicea un coleg de-al meu, lucrul acesta înseamnă de fapt ceva de tipul unei organizări la noi în ţară a campionatului european de fotbal. Vă daţi seama cum ar fi vuit ziarele şi televiziunile româneşti, şi nu vorbesc doar de partea sportivă a mass-mediei din România, nu, de tot ce înseamnă discuţie publică în acest spaţiu. Toţi „Miticii“ şi „Gigii“ fotbalului românesc ar fi ieşit în faţă şi ar fi strigat plenar, din toţi rărunchii şi în toate direcţiile, mare victorie mare, trăiască naţiunea noastră dimpreună cu stadioanele ei agricole şi genialii noştri jucători mioritici. Şi s-ar fi discutat despre acest eveniment mult şi bine, foarte colorat şi foarte apăsat. Din păcate, nu e cazul. Dar este vorba despre organizarea unui campionat european de filozofie analitică, care se va desfăşura în 2014 la Bucureşti. 

Campionatul european de filozofie analitică 

Cum s-a ajuns aici şi ce semnificaţie are acest lucru? Dincolo de o anumită conjunctură bine speculată, totuşi această decizie este bazată pe o serie de fapte care s-au petrecut în ultimele două decenii, în special la Bucureşti. E vorba, în primul rînd, de o mînă de oameni care, făcîndu-şi treaba bine şi coerent, au putut ajunge la această integrare de facto în spaţiul academic european, căci semnificaţia majoră a acestei decizii este în primul rînd recunoaşterea unei apartenenţe la un spaţiu ideatic internaţional. Ultimul mare congres de acest tip organizat în spaţiul filozofiei româneşti, cînd s-au reunit la Bucureşti multe sute de specialişti veniţi din toate colţurile lumii, a fost, după ştirea mea, Congresul de logică, metodologie, filozofie şi istoria ştiinţei din 1971. Acela însă a avut loc sub presiunea unei dorinţe politice a lui Nicolae Ceauşescu de a arăta lumii ce putem noi face în comunism. Aici nu este cazul de aşa ceva, căci, din fericire acum, politica nu are nimic de-a face cu acest congres. Aici e vorba de decizia unei societăţi specializate, de recunoaşterea de către o comunitate academică a meritelor unui specialist şi a comunităţii româneşti de filozofie analitică pe care acesta o reprezintă. Cum s-a ajuns aici? Factorii sînt multipli, dar nu e locul aici de a face o analiză detaliată a acestui fapt. Pe scurt însă, se pot menţiona anumite fapte ce au convers către un astfel de deznodămînt fericit. În primul rînd a fost, poate, activitatea de pionierat a profesorilor Mircea Flonta şi Ilie Pârvu, care au constituit un nucleu de filozofi analitici care a dus la închegarea unei şcoli de filozofie analitică la Bucureşti. Un rol important l-a jucat şi ieşirea în străinătate, adică plecarea la studii a multor absolvenţi de filozofie de la Bucureşti. Dintre aceştia, unii s-au şi întors şi s-au implicat activ în viaţa facultăţii, cum a fost şi cazul profesorului Mircea Dumitru care, după un al doilea doctorat în filozofie făcut în SUA, s-a reîntors în ţară fiind şi decan al Facultăţii de Filozofie din Universitatea Bucureşti, timp de opt ani. În al doilea rînd, a jucat poate un rol crucial organizarea sistematică, an de an, a unor colocvii şi conferinţe de filozofie analitică. Aici, un rol crucial l-au jucat doi filozofi de origine română – Gabriel Sandu şi Radu Bogdan – care, bucurîndu-se de o reputaţie solidă internaţional, au reuşit să aducă la Facultatea de Filozofie şi alţi specialişti în domeniu. Toate aceste forţe conjugate au făcut ca în ultimii ani să vină la Bucureşti multe dintre figurile cele mai reprezentative ale filozofiei analitice contemporane, precum Saul Kripke, Kit Fine, Jaakko Hintikka, Thomas Nagel sau Daniel Dennett. Pe lîngă ei au mai fost alţi zeci de filozofi de prim rang care ne-au vizitat şi şi-au prezentat ideile. Important este şi faptul că, în fiecare an, cel puţin 4-5 absolvenţi pleacă în continuare să studieze în centre importante ale filozofiei mondiale, reprezentînd astfel filozofia analitică de la Bucureşti. Un alt fapt pozitiv în acest sens este că anul acesta Facultatea de Filozofie lansează un masterat de filozofie analitică în limba engleză, unic în ţară. 

Ce am uitat să precizez este că filozofia analitică în România este o filozofie „minoritară“, dominanta culturală şi academică fiind o abordare filozofică bazată pe o perspectivă istorică şi/sau fenomenologică, fiind astfel cu atît mai notabilă această reuşită internaţională a unei minorităţi. Filozofia analitică este dată de o abordare filozofică bazată pe o argumentaţie logică închegată şi clară, cu o sensibilitate mai mare pentru rezultate şi metodologii ştiinţifice. Mai merită poate precizat că, pentru mulţi, Bucureştiul este încă un loc exotic pe harta academică internaţională, unde nu ştii prea bine la ce să te aştepţi. Acest lucru ne dă încă un avantaj, în sensul în care orizontul de aşteptare al celui care vine pentru prima dată în România este minim, o interacţiune normală şi profesională avînd un impact mult mai mare decît într-un alt loc cu tradiţie în acest sens. Important este să ne privim puţin prin ochii lor şi să înţelegem ce vor ei să vadă. Ei vor să vadă că lucrurile funcţionează normal din punct de vedere academic şi că există o comunitate locală receptivă la circuitul mare al ideilor. 

Aici a fost importantă o schimbare de mentalitate în sensul în care, de exemplu, chiar dacă străinii sînt încă impresionaţi de abundenţa şi gustul mîncării din România, românii tind să se profesionalizeze şi să nu mai creadă că totul se rezolvă printr-un chiolhan „pantagruelic“.

Sorin Costreie este lector la Facultatea de Filozofie, Universitatea Bucureşti.

Foto: L. Muntean

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Să ne alăturăm mulțimii!
Ai acasă la tine de toate – televizor, YouTube, platforme de streaming, poți urmări orice, de la filme la spectacole de operă.
index jpeg 12 webp
Ce mai înseamnă azi „publicul tînăr”?
Tinerii de azi sînt mai preocupați de a construi o societate echitabilă, un mediu de apreciere al artelor la adevărata lor valoare.
index jpeg 11 webp
Spectator
A merge la teatru ar trebui să fie un exercițiu de generozitate: nu doar cu aplauzele, la final de spectacol, ci și cu cei de lîngă tine.
index jpeg 10 webp
„Să-și închidă telefoanele, să vină la fix...” Trei întrebări pentru Tudor CHIRILĂ
La teatru, să-și închidă telefoanele. Să nu filmeze în timpul spectacolului, e o practică din ce în ce mai agasantă. Să vină la fix.
index jpeg 9 webp
O întoarcere în timp
Au apărut televiziuni private, care au fost atente la public și așa au depășit în viteză Televiziunea Română.
p 12 jpg
Gînduri răzlețe despre publicul de teatru
E publicul care vrea să uite de greutăți, de rate, de facturi, de eșecuri…
index jpeg 8 webp
Că dacă n-ar fi, nu s-ar povesti
Fix pe 9 martie, virusul a plecat pe șest de la noi din țară, așa, ca și cum nu ar fi fost, și bunicii voștri au rămas cu întrebarea dacă nu cumva totul a fost doar un vis.
MV5BZWU1YWQyZmYtMDNhYS00NDdhLWExZDUtMjc1M2JjOTI0MzAzXkEyXkFqcGdeQXVyMzg3NDY5Mzk@  V1  jpg
Cazul Teambuilding - Ce ne mai scoate din „bulă” și din casă?
Un film românesc lansat în septembrie anul trecut a depășit pragul psihologic de un milion de bilete vîndute în cinematografele românești.
index jpeg 7 webp
(Tele)spectator de cinema de pe canapeaua din provincie
recut. Cîndva prin 2002, mergeam pentru ultima dată la Cinematograful Central din Cîmpina, la comercialul Men in Black II.
index jpeg 6 webp
Publicul-loterie
Educație, cultură, solidaritate, dialog și spectacol par a fi cuvintele-cheie. Poate că abia de aici putem construi.
index jpeg 5 webp
Despre spiritul FILIT și publicul său
Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT), înființat în 2013 prin efortul a trei scriitori curajoși, Dan Lungu, Lucian Dan Teodorovici și Florin Lăzărescu
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Singura specie care...
Ca în faimoasa metaforă a lui Walter Benjamin, în care angelus novus, împins de forțele progresului, zboară înainte cu spatele, privind înapoi...
p 10 YouYube jpg
p 12 WC jpg
În căutarea omului grec
Cine este „omul grec”, acela aflat la originea civilizaţiei europene?
p 13 WC jpg
Omul medieval în ipostaza îndrăgostitului
Putem privi și noi prin lentilele omului medieval? Cred că nu. Dar privirea noastră poate fi îmbogățită de acest om, născut la întîlnirea dintre realitate și ficțiune.
p 14 Hans Holbein, Ambasadorii WC jpg
Savantul umanist al Renașterii
Departe de a fi o ruptură cu tradiția și cultura Renașterii, putem vedea cum revoluția științifică se hrănește din ele.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Dulciuri, seriale, rugăciuni
În același timp, „discursul consolator” are, pentru omul zilelor noastre, o problemă de plauzibilitate.
p 10 jpg
Vechea artă a consolării
În timpurile moderne, la finalul secolului al XVIII-lea, treptata secularizare a dus la dispariția literaturii consolatorii, dar nevoia de consolare nu a pierit.
index jpeg 2 webp
Cea mai frumoasă consolare din lume
Și atunci, ce îi rămîne jurnalistului ca alinare? Ce îl ține pe el în mișcare? În existența sa profesională?
Saint Ambrose MET DT3022 jpg
Pretenția alinării universale
Există, desigur, unii creștini care, în fața pierderilor suferite, „dansează“ datorită bucuriei învierii.
index jpeg webp
Cînd consolarea are șanse să devină reală
Pentru a ne redobîndi viața, El nu s-a sfiit să urce pe cruce și să-l trimită la noi pe Mîngîietorul, Duhul (Spiritul) Adevărului.
Consolation of Ariadne MET ap18 42 jpg
Cu c de la căldură și nu doar pentru elefanți și delfini
S-ar putea spune că acceptarea suferinței și înțelegerea faptului că orice trăiește moare aduc consolare în cele mai multe situații.
p 13 jpg
Rețelele consolării. Scurtă incursiune în modul de existență în-durere
Acțiunea de a consola nu înseamnă doar a oferi sprijin emoțional, ci și a conlucra în a crea sau re-crea noi legături.
640px Sorrento buidings jpg
Il Grande Premio di Consolamento…
„Gogu a plecat în lume și a luat cu el și salariile voastre pe cinci luni. Doar știți prin ce a trecut, trebuia să se consoleze și el cu ceva”.

Adevarul.ro

image
14 ani fără uriașul Marian Cozma: Povestea crimei și ce s-a întâmplat cu ucigașii de etnie rromă
Un handbalist uriaș, la propriu și la figurat, s-a stins, la Veszprém (Ungaria) după un incident șocant.
image
Jurnalist Pro TV reținut pentru 24 de ore. Marius Buga este acuzat că a violat un minor dintr-un centru de plasament
Jurnalistul Marius Buga (42 de ani), corespondentul Pro TV în Dâmbovița și unul dintre cei mai vechi colaboratori ai televiziunii, a fost reținut de procurori într-un dosar ce vizează acte sexuale cu un minor.
image
La ce trebuie să fim atenți când cumpărăm o locuință ca să nu cadă la primul cutremur
Dr. Ing. Lucian Melinceanu, preşedintele Asociaţiei Inginerilor Constructori Proiectanţi de Structuri din România a explicat pentru „Adevărul” la ce trebuie să fim atenți atunci când cumpărăm o locuință.

HIstoria.ro

image
Care este cea mai valoroasă pictură din România?
Muzeul Național Brukenthal prezintă, pe pagina de Facebook, cea mai importantă lucrare a colecției de pictură a instituției sibiene, achiziționată de baronul Samuel von Brukenthal, colecție care a stat la fondarea primului muzeu deschis publicului din România (1817).
image
Aventurile Reginei Maria, o traumă pentru tânărul prinț Carol
Nașterea lui Carol, primul copil al cuplului princiar Ferdinand-Maria, pe 15 octombrie 1893, a fost un prilej de mare bucurie pentru țară, familia regală și Regele Carol I, dar mai puțin pentru tânăra mamă.
image
Consecințele bătăliei de la Stalingrad
După capitularea Corpului XI Armată, timp de câteva zile, avioane de recunoaștere germane au continuat să efectueze zboruri deasupra Stalingradului pentru a descoperi eventualele grupuri de militari germani care încercau să scape și de a le parașuta provizii.