Ceva bun, cînd ne e tot mai rău

Publicat în Dilema Veche nr. 397 din 22-28 septembrie 2011
Ceva bun, cînd ne e tot mai rău jpeg

- cazul filozofiei analitice românești -

Nu aş fi scris acest articol dacă nu s-ar fi întîmplat recent ceva memorabil în spaţiul filozofiei româneşti. “Ştirea” sună cam aşa: “În perioada 1-6 septembrie s-a desfăşurat la Milano al 7-lea Congres European de Filozofie Analitică (ECAP7) şi profesorul Mircea Dumitru a fost ales preşedintele Societăţii Europene de Filozofie Analitică (ESAP). Următorul congres ECAP8 al societăţii se va desfăşura în 2014 la Bucureşti”.

Aici nu e nimic „sexy“ 

E o ştire destul de seacă, specifică unui flux de ştiri academice, una dintre multele ştiri care apar pe site-urile facultăţilor şi universităţilor româneşti. Semnificaţia ei este poate mai greu de prins de către cei ce nu sînt în breaslă, ca să nu mai vorbim de publicul larg care cu siguranţă nu găseşte aici nimic „sexy“ sau incitant, nimic care să fie prilej de bîrfă şi care să ţină prima pagină a tabloidelor româneşti. Dar hai să „bîrfim“ un pic, academic, se înţelege, pe baza acestui eveniment, să disecăm puţin analitic ştirea. Cum bine zicea un coleg de-al meu, lucrul acesta înseamnă de fapt ceva de tipul unei organizări la noi în ţară a campionatului european de fotbal. Vă daţi seama cum ar fi vuit ziarele şi televiziunile româneşti, şi nu vorbesc doar de partea sportivă a mass-mediei din România, nu, de tot ce înseamnă discuţie publică în acest spaţiu. Toţi „Miticii“ şi „Gigii“ fotbalului românesc ar fi ieşit în faţă şi ar fi strigat plenar, din toţi rărunchii şi în toate direcţiile, mare victorie mare, trăiască naţiunea noastră dimpreună cu stadioanele ei agricole şi genialii noştri jucători mioritici. Şi s-ar fi discutat despre acest eveniment mult şi bine, foarte colorat şi foarte apăsat. Din păcate, nu e cazul. Dar este vorba despre organizarea unui campionat european de filozofie analitică, care se va desfăşura în 2014 la Bucureşti. 

Campionatul european de filozofie analitică 

Cum s-a ajuns aici şi ce semnificaţie are acest lucru? Dincolo de o anumită conjunctură bine speculată, totuşi această decizie este bazată pe o serie de fapte care s-au petrecut în ultimele două decenii, în special la Bucureşti. E vorba, în primul rînd, de o mînă de oameni care, făcîndu-şi treaba bine şi coerent, au putut ajunge la această integrare de facto în spaţiul academic european, căci semnificaţia majoră a acestei decizii este în primul rînd recunoaşterea unei apartenenţe la un spaţiu ideatic internaţional. Ultimul mare congres de acest tip organizat în spaţiul filozofiei româneşti, cînd s-au reunit la Bucureşti multe sute de specialişti veniţi din toate colţurile lumii, a fost, după ştirea mea, Congresul de logică, metodologie, filozofie şi istoria ştiinţei din 1971. Acela însă a avut loc sub presiunea unei dorinţe politice a lui Nicolae Ceauşescu de a arăta lumii ce putem noi face în comunism. Aici nu este cazul de aşa ceva, căci, din fericire acum, politica nu are nimic de-a face cu acest congres. Aici e vorba de decizia unei societăţi specializate, de recunoaşterea de către o comunitate academică a meritelor unui specialist şi a comunităţii româneşti de filozofie analitică pe care acesta o reprezintă. Cum s-a ajuns aici? Factorii sînt multipli, dar nu e locul aici de a face o analiză detaliată a acestui fapt. Pe scurt însă, se pot menţiona anumite fapte ce au convers către un astfel de deznodămînt fericit. În primul rînd a fost, poate, activitatea de pionierat a profesorilor Mircea Flonta şi Ilie Pârvu, care au constituit un nucleu de filozofi analitici care a dus la închegarea unei şcoli de filozofie analitică la Bucureşti. Un rol important l-a jucat şi ieşirea în străinătate, adică plecarea la studii a multor absolvenţi de filozofie de la Bucureşti. Dintre aceştia, unii s-au şi întors şi s-au implicat activ în viaţa facultăţii, cum a fost şi cazul profesorului Mircea Dumitru care, după un al doilea doctorat în filozofie făcut în SUA, s-a reîntors în ţară fiind şi decan al Facultăţii de Filozofie din Universitatea Bucureşti, timp de opt ani. În al doilea rînd, a jucat poate un rol crucial organizarea sistematică, an de an, a unor colocvii şi conferinţe de filozofie analitică. Aici, un rol crucial l-au jucat doi filozofi de origine română – Gabriel Sandu şi Radu Bogdan – care, bucurîndu-se de o reputaţie solidă internaţional, au reuşit să aducă la Facultatea de Filozofie şi alţi specialişti în domeniu. Toate aceste forţe conjugate au făcut ca în ultimii ani să vină la Bucureşti multe dintre figurile cele mai reprezentative ale filozofiei analitice contemporane, precum Saul Kripke, Kit Fine, Jaakko Hintikka, Thomas Nagel sau Daniel Dennett. Pe lîngă ei au mai fost alţi zeci de filozofi de prim rang care ne-au vizitat şi şi-au prezentat ideile. Important este şi faptul că, în fiecare an, cel puţin 4-5 absolvenţi pleacă în continuare să studieze în centre importante ale filozofiei mondiale, reprezentînd astfel filozofia analitică de la Bucureşti. Un alt fapt pozitiv în acest sens este că anul acesta Facultatea de Filozofie lansează un masterat de filozofie analitică în limba engleză, unic în ţară. 

Ce am uitat să precizez este că filozofia analitică în România este o filozofie „minoritară“, dominanta culturală şi academică fiind o abordare filozofică bazată pe o perspectivă istorică şi/sau fenomenologică, fiind astfel cu atît mai notabilă această reuşită internaţională a unei minorităţi. Filozofia analitică este dată de o abordare filozofică bazată pe o argumentaţie logică închegată şi clară, cu o sensibilitate mai mare pentru rezultate şi metodologii ştiinţifice. Mai merită poate precizat că, pentru mulţi, Bucureştiul este încă un loc exotic pe harta academică internaţională, unde nu ştii prea bine la ce să te aştepţi. Acest lucru ne dă încă un avantaj, în sensul în care orizontul de aşteptare al celui care vine pentru prima dată în România este minim, o interacţiune normală şi profesională avînd un impact mult mai mare decît într-un alt loc cu tradiţie în acest sens. Important este să ne privim puţin prin ochii lor şi să înţelegem ce vor ei să vadă. Ei vor să vadă că lucrurile funcţionează normal din punct de vedere academic şi că există o comunitate locală receptivă la circuitul mare al ideilor. 

Aici a fost importantă o schimbare de mentalitate în sensul în care, de exemplu, chiar dacă străinii sînt încă impresionaţi de abundenţa şi gustul mîncării din România, românii tind să se profesionalizeze şi să nu mai creadă că totul se rezolvă printr-un chiolhan „pantagruelic“.

Sorin Costreie este lector la Facultatea de Filozofie, Universitatea Bucureşti.

Foto: L. Muntean

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

copii covid jpg
Cât de gravă este noua tulpină COVID-19 „Stratus” și cum afectează copiii. Specialiștii atrag atenția asupra unui simptom, adesea neglijat
O nouă tulpină de COVID-19, denumită Stratus (XFG), se răspândește accelerat la nivel global, stârnind îngrijorare în rândul populației și al specialiștilor. În România, medicii atrag atenția că noua variantă poate ataca fatal categoriile de populație vulnerabile.
zodii, foto shutterstock jpg
Zodia care astăzi, 19 august, va avea parte de o imensă bucurie. Fericirea își face loc în viața acestui nativ
În viața fiecăruia dintre noi există momente în care norocul și fericirea se întâlnesc în cele mai neașteptate moduri. Astăzi, 19 august, astrele aduc vești extrem de bune pentru un anumit nativ, care se va trezi învăluit într-o energie pozitivă și plină de surprize plăcute.
Tancuri israeliene  Fâșia Gaza FOTO EPA EFE jpg
Opoziția din Fâșia Gaza se revoltă împotriva Hamas
Tot mai mulți palestinieni cer Hamas să plece de la putere și să pună capăt războiului cu Israelul, după aproape doi ani de lupte. În schimb, gruparea islamistă palestiniană răspunde cu violență extremă, executându-i pe opozanții din Fâșia Gaza, potrivit unor grupuri activiste.
Inspectorii Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială au depistat 5 persoane bogate care au cerut ajutor social
Ajutoarele sociale, dincolo de clișee: România rămâne țara inegalităților profunde
România, țara inegalităților. Peste 45% dintre locuitorii de la sat sunt expuși riscului de sărăcie, iar unul din cinci copii adoarme nemâncat, arată un studiu al World Vision. În comuna Râmnicelu din Buzău, 20% dintre oameni depind de ajutorul minim de incluziune.
MINI CARS  jpg
Mini-autoturismele legendare care au făcut istorie pe tot globul. Românii ar fi putut să o aibă pe Rodica, dar s-au ales cu Lăstun
După al Doilea Război Mondial mașinile de mici dimensiuni, cu un consum scăzut de combustibil, au devenit o modă în toată Europa. Câteva dintre acestea au ajuns modele iconice, adevărate staruri ale industriei automobilistice.
image png
Motivul pentru care trebuie să fierbi apa înainte de a face cuburi de gheață
Ai observat vreodată că gheața făcută acasă este opacă și plină de bule? Un gest simplu poate transforma complet calitatea cuburilor de gheață și poate îmbunătăți băuturile pe care le servești.
Soldați  război FOTO Shutterstock jpg
Europenii relansează planul unei forțe multinaționale de asigurare a păcii, după ce SUA au promis garanții de securitate
După consultări cu președintele Volodimir Zelenski, Coaliția de voință și-a reiterat disponibilitatea de a oferi garanții de securitate Ucrainei, inclusiv prin desfășurarea unui contingent militar multinațional pe teritoriul ucrainean, relatează Euromaidan Press.
Cea mai mare fermă de porci din Vâlcea - Porcellino Grasso din Băbeni Foto porcellinograsso ro
Industria cărnii de porc se confruntă cu boli și incertitudini la nivel mondial. România nu-și poate asigura nici jumătate din necesar
Industria globală a cărnii de porc este afectată de boli și incertitudini, iar noile tendințe de consum riscă să agraveze situația. În România, producția internă acoperă mai puțin de jumătate din necesarul de consum.
image png
Culoarea anului 2026 a fost anunțată. Pregătește-te să-ți inunzi casa și garderoba
În lumea tendințelor și a modei, în fiecare an vine un moment în care o singură culoare captează atenția tuturor – de la podiumuri la decorul caselor noastre.