Cererea pentru ora de religie - o revolu┼úie t─âcut─â ┼či apolitic─â

Radu CARP
Publicat în Dilema Veche nr. 579 din 19-25 martie 2015
Cererea pentru ora de religie   o revolu┼úie t─âcut─â ┼či apolitic─â jpeg

├Än Rom├ónia a avut loc o revolu┼úie t─âcut─â, ├«ncheiat─â pe data de 6 martie. Peste dou─â milioane de p─ârin┼úi, reprezent├«nd ├«n jur de 90% din total, au depus cereri pentru ora de religie. Efectul Klaus Iohannis: nimeni nu a anticipat aceast─â masiv─â ie┼čire din cas─â pentru exprimarea opiniei. Am avut parte de un veritabil referendum ad-hoc, cu dezbateri publice, cu interven┼úii la televiziuni din ambele tabere ┼či cu multe erori de ├«n┼úelegere a felului ├«n care func┼úioneaz─â sistemul educa┼úional.

Disciplina Religie a intrat ├«n ┼čcolile rom├óne┼čti imediat dup─â Revolu┼úia din decembrie 1989: Constitu┼úia din 1991 a prev─âzut, la art. 29, alin. 6, c─â ÔÇ×P─ârin┼úii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educa┼úia copiilor minori a c─âror r─âspundere le revineÔÇť. Ulterior, Legea ├«nv─â┼ú─âm├«ntului nr. 84/1995 prevedea c─â religia este parte a trunchiului comun, iar la solicitarea p─ârin┼úilor elevul poate s─â nu frecventeze orele de religie. Legea nr. 1/2011 a p─âstrat aceast─â formulare. Religia a c─âp─âtat astfel statutul de disciplin─â obligatorie (parte a trunchiului comun), cu posibilitatea transform─ârii ├«n disciplin─â op┼úional─â pentru cei care nu vor s─â urmeze orele de religie. 

Modelul rom├ónesc este unul din cele ┼čase modele de studiu al religiei practicate ├«n Europa: confesional cu statut obligatoriu, dar cu posibilitatea retragerii pe temeiuri de con┼čtiin┼ú─â; non-confesional cu statut obligatoriu; non-confesional cu statut op┼úional; confesional sau non-confesional cu statut obligatoriu sau op┼úional; non-confesional, ├«n cadrul altor discipline. Modelul practicat ├«n Rom├ónia mai este folosit ├«n alte ┼čapte state: Austria, Cipru, Finlanda, Germania, Grecia, Irlanda, Malta. A se observa suprapunerea ├«ntre modelul practicat ├«n aceste ┼ú─âri referitor la rela┼úia Stat-Biseric─â ┼či statutul disciplinei religie. Acele state care au un regim de recunoa┼čtere a cultelor ├«n trei trepte (asocia┼úii, culte, Biserici tradi┼úionale) au ├«n comun ┼či modul de a reglementa statutul disciplinei Religie. Germania este singurul stat din cele enumerate f─âr─â o religie majoritar─â, dar cu dou─â astfel de religii care au un num─âr aproape identic de credincio┼či. ┼ó─ârile cu diversitate religioas─â mai mare sau mai secularizate au instituit ┼či modele mai flexibile de predare a religiei, ├«n special prin oferirea unor discipline alternative. 

Curtea Constitu┼úional─â a avut ocazia s─â se pronun┼úe de trei ori asupra statutului disciplinei Religie. Prima dat─â, prin Decizia nr. 72/1995, a constatat c─â prevederile Legii nr. 84/1995 s├«nt conforme cu felul ├«n care Constitu┼úia asigur─â dreptul p─ârin┼úilor sau tutorilor de a asigura educa┼úia copiilor potrivit propriilor convingeri. A doua oar─â, prin Decizia nr. 306/2012, a fost chemat─â s─â se pronun┼úe asupra acelora┼či prevederi ┼či asupra celor din Legea nr. 1/2011, cu un con┼úinut identic ÔÇô ┼či de aceast─â dat─â verdictul a fost acela┼či. P─ârea c─â problema este rezolvat─â p├«n─â la o nou─â modificare a Constitu┼úiei. 

Iat─â ├«ns─â c─â, ├«n 2014, Curtea Constitu┼úional─â a fost chemat─â s─â se pronun┼úe din nou asupra prevederilor Legii nr. 1/2011. ├Än mod normal, Curtea ar fi apelat la propria sa jurispruden┼ú─â ┼či ar fi dat un verdict asem─ân─âtor, mai ales c─â motivarea reclamantului era identic─â. Avocatul Poporului a trimis un punct de vedere potrivit c─âruia prevederile respective s├«nt constitu┼úionale, cele dou─â Camere nu au mai trimis nici un punct de vedere, cunosc├«ndu-se jurispruden┼úa Cur┼úii. 

Curtea a oferit argumente extrem de bizare. ├Än primul r├«nd, a afirmat c─â, de fapt, ÔÇ×caracterul obligatoriu al Religiei, ca disciplin─â ┼čcolar─â, parte a trunchiului comun, nu poate fi opus elevilorÔÇť ┼či, astfel, ÔÇ×obligativitatea disciplinei Religie este opozabil─â numai statului care este ┼úinut de necesitatea organiz─ârii ├«nv─â┼ú─âm├«ntului religiosÔÇť. Dac─â materia Religie face parte din trunchiul comun, ├«nseamn─â c─â aceast─â realitate este opozabil─â tuturor p─âr┼úilor implicate: p─ârin┼úilor, elevilor ┼či statului. Este imposibil ca o disciplin─â s─â fie op┼úional─â pentru unii ┼či obligatorie pentru al┼úii. Curtea nu a ├«n┼úeles de aceast─â dat─â ce ├«nseamn─â obligativitate cu posibilitate de

Religia nu este nici 100% obligatorie (din moment ce se poate opta pentru a nu face aceast─â materie), nici 100% op┼úional─â (din moment ce face parte din trunchiul comun). Curtea a f─âcut gre┼čeala s─â considere c─â ├«n ├«nv─â┼ú─âm├«ntul rom├ónesc exist─â doar discipline obligatorii ┼či op┼úionale, c├«nd de fapt exist─â trei categorii, materia Religie fiind singurul element dintr-o categorie aparte. ├Än al doilea r├«nd, Curtea a considerat c─â ÔÇ×acest drept de educare nu apar┼úine exclusiv p─ârin┼úilor, statul, c─âruia i s-a ├«ncredin┼úat controlul asupra ├«ntregului sistem ┼čcolar, asum├«ndu-┼či ├«n mod autonom ┼či concurent o misiune proprie de educare, corelativ─â cu cea a p─ârin┼úilorÔÇť. Afirma┼úia este, ├«n sine, scandaloas─â. Statul nu are drepturi ├«n sistemul educa┼úional, este doar un administrator al banilor pe care p─ârin┼úii ├«i investesc, prin taxe ┼či impozite, ├«n ├«nv─â┼ú─âm├«nt. A spune c─â statul are menirea s─â educe copiii este o afirma┼úie cu iz totalitar. Statul nu are o ÔÇ×misiune de educareÔÇť, ci trebuie doar s─â asigure c─â standardele de calitate s├«nt respectate ├«n ┼čcoli. Nici ├«n perioada comunist─â nu s-a mers at├«t de departe ├«n a acorda statului puterea de a decide ├«n materie de educa┼úie a copiilor. Dac─â am accepta ra┼úionamentul Cur┼úii Constitu┼úionale, ar ├«nsemna c─â un ministru sau un inspector ┼čcolar ar putea s─â apostrofeze public un anumit profesor pentru con┼úinutul orelor predate, ceea ce nu este deloc ├«n tiparele democratice uzuale. Curtea avea ├«ns─â nevoie de teoria statului care are o ÔÇ×misiune de educareÔÇť pentru a concluziona c─â art. 18, alin. 2, teza ├«nt├«i din Legea nr. 1/2011, este neconstitu┼úional. A afirma c─â doar un alineat din cele dou─â ale art. 18 este neconstitu┼úional reprezint─â o contradic┼úie ├«n sine. Dac─â doar alineatul 2 este neconstitu┼úional, ├«nseamn─â c─â procedura de ├«nscriere la aceast─â disciplin─â trebuie modificat─â. R─âm├«ne ├«ns─â constitu┼úional alin. 1 care spune c─â Religia face parte din trunchiul comun. Cum s─â se organizeze ├«n acest caz op┼úiunea pentru o disciplin─â care face parte din trunchiul comun?! ├Änseamn─â c─â se produce o discriminare ├«ntre materiile din trunchiul comun: pentru unele nu este nevoie de nici o op┼úiune, ├«ns─â pentru o singur─â materie, Religia, este nevoie de a face o op┼úiune! 

Parlamentul ar fi trebuit s─â adopte o lege ├«n 45 de zile de la data public─ârii deciziei Cur┼úii care s─â pun─â ├«n acord Legea nr. 1/2011 cu Decizia nr. 669/2014. Nu a f─âcut-o, ├«ns─â a agreat un text de lege la nivelul comisiilor. Ministerul Educa┼úiei s-a gr─âbit ┼či a solicitat completarea unei cereri de c─âtre p─ârin┼úi p├«n─â pe data de 6 martie. Rezultatele s├«nt cele cunoscute. 

Problema statutului religiei ├«n ┼čcolile publice este una din cele mai grele op┼úiuni cu care se confrunt─â o democra┼úie. Este o tem─â susceptibil─â de cele mai clare clivaje ideologice. Democra┼úia cre┼čtin─â s-a n─âscut ├«n Austro-Ungaria, Germania, Italia, Olanda, Belgia, Luxemburg ┼či Fran┼úa pe baza clivajului ├«ntre cei care agreau religia ├«n ┼čcoal─â ┼či cei care aveau o perspectiv─â contrar─â. Guvernele liberale ajunse la putere ├«n a doua jum─âtate a secolului al XIX-lea au impus transformarea Religiei ├«ntr-o disciplin─â op┼úional─â sau eliminarea ei, ├«n timp ce partidele conservatoare s-au opus, dar ├«n unele cazuri au avut nevoie de sprijinul laicatului organizat mai mult sau mai pu┼úin ├«n asocia┼úii reprezentative. ├Än Rom├ónia, aceast─â b─ât─âlie ideologic─â nu a avut loc ├«n acea perioad─â, datorit─â unui consens la nivelul partidelor ├«n privin┼úa religiei, unei slabe organiz─âri a laicatului ┼či unei puternice tradi┼úii a ├«nv─â┼ú─âm├«ntului confesional. Este, printre altele, motivul pentru care partidele care se revendic─â de la democra┼úia cre┼čtin─â nu au putut s─â apar─â dec├«t dup─â 1989.

Ar fi fost firesc ca, din momentul apari┼úiei unor partide care se revendic─â de la aceast─â tradi┼úie politic─â, disputa pe marginea statutului disciplinei Religie s─â apar─â ┼či s─â fie marcat─â ideologic, pentru a recupera o tem─â important─â prin care partidele se pot diferen┼úia ┼či atrage aten┼úia electoratului pe care ├«l consider─â propriu. Partidul de st├«nga, de la FSN la PSD, nu a considerat important─â aceast─â tem─â. Faptul c─â prevederile din Constitu┼úie dateaz─â din 1991, iar cele din prima lege a educa┼úiei din 1995, ├«n timpul unor guvern─âri de st├«nga, nu are prea mare importan┼ú─â: este suficient s─â analiz─âm ofertele electorale ale FSN/PDSR ┼či se va constata c─â tema religiei ├«n ┼čcoli nu exist─â. Nici partidele de dreapta nu au excelat ├«n a ap─âra statutul disciplinei Religie. Forma actual─â a Legii nr. 1/2011 se datoreaz─â ministrului Funeriu, care exprimase ini┼úial rezerve fa┼ú─â de forma Legii nr. 84/1995, dar a realizat c─â orice modificare a legii ar atrage un val de contest─âri ┼či controverse ┼či a renun┼úat ├«n cele din urm─â la opiniile sale personale. 

├Än 2014, decizia Cur┼úii Constitu┼úionale nu a generat pozi┼úion─âri ideologice. PSD nu a salutat-o, PNL nu a comentat-o. Reac┼úia a venit din partea societ─â┼úii civile: profesorul Moise ┼či deputatul Cernea, c─ârora li s-au al─âturat mai multe voci din pres─â ┼či din mediul academic, pe de o parte, respectiv Asocia┼úia P─ârin┼úilor pentru Ora de Religie ┼či al┼úi lideri de opinie, de cealalt─â parte. Astfel, partidele au pierdut ┼čansa s─â observe revolu┼úia t─âcut─â care a adunat la ┼čcoli peste dou─â milioane de p─ârin┼úi, poten┼úiali aleg─âtoriÔÇŽ La fel ca ┼či pe 16 noiembrie 2014, c├«┼čtig─âtor a fost aleg─âtorul anonim, dotat cu arme letale: ┼čtampila ┼či formularul completat. 

Religie, politic─â ┼či statul de drept. Secven┼úele unei acomod─âri

Foto: V. Dorolţi

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea ÔÇô mai ambi╚Ťio╚Öi ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi ├«n╚Ťelese ╚Öi nici respectate dac─â uit─âm c─â tragedia merge de bra╚Ť cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate s─â aib─â umor
├Än ┼ú─ârile cu colectivism puternic ┼či concentrare a puterii, cum este ╚Ťara noastr─â, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
S─â r├«zi? S─â pl├«ngi? Despre r├«suÔÇÖ-pl├«nsuÔÇÖ lumii noastre
R├«sul poate fi socotit drept un fel de solu┼úie terapeutic─â pentru a ie┼či din marile ┼či micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creang─â cel afectuos
Dup─â spectacole, pe scena frumosului Teatru ÔÇ×Regina MariaÔÇť din Oradea au urcat dnii George Banu ╚Öi Marcel Iure╚Ö pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisic─â
ÔÇ×Toate pisicile s├«nt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisic─âÔÇŁ.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?