Cel ce nu moare niciodată

Publicat în Dilema Veche nr. 890 din 29 aprilie - 5 mai 2021
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg

Din cîte am citit, totul a început de la alăturarea a două fragmente din Evanghelia după Ioan care vorbesc despre două momente fără legătură aparentă unul cu celălalt. Primul, povestește că, la întrebarea arhiereului Anna referitoare la învățătura Sa și la ucenicii Săi, Iisus a răspuns că nu a predicat pe ascuns, tot ce a avut de spus a spus public și că ucenicii sînt cei știuți – ei trebuie, mai degrabă, întrebați despre învățătura pe care au primit-o. Atunci, zice evanghelistul (Ioan 18, 22), unul dintre slujitorii lui Anna l-a pălmuit pe Mîntuitor, socotind că răspunsul Său a fost insolent. Al doilea pasaj este o afirmație pe care Iisus a făcut-o ucenicilor săi, cînd li s-a arătat după Înviere: „Dacă voiesc ca acesta să rămînă pînă voi veni, ce ai tu?” (Ioan 21, 22). Cum de au fost scoase din contextul lor cele două momente și puse împreună, nu se știe. Dar se știe că așa s-a născut legenda zisă a „evreului rătăcitor”, una dintre cele mai vechi, mai răspîndite și mai fecunde legende creștine: slujitorul lui Anna, cel care L-a pălmuit, a primit pedeapsa de a nu muri pînă la a doua Lui venire. Și, de atunci, umblă prin lume.

Evident, cu timpul au apărut variațiunile. Cel căruia Iisus i-a luat moartea, lăsîndu-i viața pînă la reîntoarcerea Sa, nu era un slujitor al lui Anna, ci, după unii, cizmar, după alții, negustor sau portar de la curtea lui Ponțiu Pilat. Apoi, zic unele variante că nu L-a pălmuit cînd a fost înfățișat arhiereului, ci L-ar fi împins disprețuitor cînd L-a văzut ducîndu-și crucea spre Golgota, sau ar fi refuzat să-i dea un pahar cu apă cînd Mîntuitorul, în suferință pe Via Dolorosa, i l-a cerut. Iar vorbele cu care Fiul lui Dumnezeu i-a pus nemurirea pe umeri diferă și ele de la o sursă la alta. În orice caz, ideea e aceeași: omul i-a greșit lui Iisus și pedeapsa a fost nemurirea la propriu. Să umble prin istorie pînă cînd istoria se va sfîrși.  

Legenda a prins puternic în toate colțurile creștinătății. Din Armenia secolului al XII-lea și pînă în Anglia secolului al XIX-lea s-au raportat mii de apariții ale personajului. Rătăcitorul nemuritor era cunoscut cu multe nume – dintre ele, Ahasverus e cel mai răspîndit, dar l-a chemat și Matatias, Butadeus, Isac Laquedem etc. Clerici de toate rangurile, oameni credincioși sau călători pasionați l-au văzut sub diverse chipuri în Italia, în orașele germane, la Bruxelles și în Spania, ba chiar și în Bucovina. Pînă și Ostap Bender l-ar fi reperat trecînd granița românească pentru ca, imediat după aceea, să petreacă un timp prin Chișinău și, în cele din urmă, să fie înșfăcat de un războinic antisemit pe malul Niprului. Reamintesc pentru acuratețe că, totuși, Ostap Bender nu e chiar o sursă de încredere.

În orice caz, legendarul personaj intersectează narațiuni ale unor autori pe cît de diverși, pe atît de importanți precum Voltaire, Balzac, Rimbaud, H.G. Wells, Mircea Eliade, Simone de Beauvoir, Gabriel García Márquez.

Din cîte cunosc, cred că cea mai bună carte direct legată de legendă este cea a lui Jean d’Ormesson, intitulată Histoire du Juif errant (tradusă la noi sub titlul Povestea jidovului rătăcitor). Rătăcitorul, numit aici Simon Fussganger, întîlnește în anii 1980, la Veneția, un cuplu de tineri îndrăgostiți veniți ca turiști în splendidul oraș și le povestește istoria lumii așa cum a văzut-o el, cel blestemat de Iisus să nu moară pînă la revenirea Sa. Simon este un personaj modest, erudit, cu un farmec discret, înțelepțit. A bătut lumea în lung și-n lat, de la Lisabona pînă în China, a străbătut istoria alături de Ponțiu Pilat, de Nero, de vizigotul Alaric care a cucerit Roma, de Frederic al II-lea al Sfîntului Imperiu (“Anticristul însuși” după expresia Papei Grigorie al IX-lea), de Marele Han, de Sf. Francisc, de Cristofor Columb și tot așa. La tinerețe fusese îndrăgostit de Maria, fecioara care nu a răspuns iubirii sale pentru că avea de îndeplinit cea mai mare misiune omenească posibilă: să-L nască pe Fiul lui Dumnezeu, dar s-a iubit cu Popeea și cu Pauline Bonaparte. Felul în care și-a putut îndulci cumplita pedeapsă a fost acela de a încerca să se bucure aflînd cît mai multe despre lumea oamenilor. Cartea lui d’Ormesson mi s-a părut întotdeauna una de prim raft, nu doar pentru că e o bijuterie literară, ci pentru că dă sens omenesc ideii supraomenești care subîntinde legenda. Știm că este imposibil pentru un om să mărturisească istoria întreagă. Dar dacă ar fi cineva pus în situația să o facă, ar trebui să citească întîi această carte ca să știe cum. Omenească și supraomenească deopotrivă, istoria privită în direct te închide. Privită fapt cu fapt sau chiar epocă cu epocă, ai senzația că istoria îți deschide ochii și inima, căci întotdeauna vor exista un trecut și un prezent, dar și aparent infinite concomitențe. Relatată însă, pe măsură ce se întîmplă, fără oprire, istoria te cuprinde, te închide, te sufocă.

De cînd am citit cartea lui d’Ormesson, merg noaptea la slujba de Înviere căutînd printre semenii mei cu fețele luminate de lumînări una anume. Nu știu de ce, în fiecare an la slujba de Înviere, simt că Simon Fussganger e aproape de mine. Sînt așa de sigur că l-aș recunoaște pe loc...

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Bolojan (1) jpg
Viitorul politic al lui Ilie Bolojan rămâne o întrebare deschisă
În fruntea Statului se află acum, pentru trei luni, un om care a construit, a livrat rezultate și a câștigat respectul atât al colegilor săi de partid, cât și al cetățenilor.
Taison facebook webp
evrei mancare jpg
De ce nu mănâncă evreii carne şi lactate la aceeaşi masă?
În tradiţia religioasă iudaică există anumite reguli alimentare, cunoscute sub numele de kosher sau cuşer.
Raul Astrolog
shutterstock 2171819097 jpg
De ce Europa nu are un plan în fața schimbării de paradigmă a lui Trump
În ultimele 48 de ore, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a avut un discurs descura speranțelor Ucrainei pentru un acord de pace favorabil și a sugerat că SUA și-ar putea reduce prezența militară în Europa, în timp ce Trump însuși a avut o discuție cu liderul rus Vladimir Putin despre
jelena ostapenko getty jpeg
Jelena Ostapenko a râs de Iga Swiatek, chiar în timp ce o umilea pe poloneză
Letona, e în finală la Doha, după un parcurs fabulos.
Djokovici
La 37 de ani, Novak Djokovici patentează o nouă metodă de pregătire. Cu ce antrenor va lucra la turneul următor
Sârbul și-a revenit după accidentarea de la Australian Open și va juca la Doha.
3 semne dragoste cuplu jpg
7 semne care dezvăluie că un bărbat este îndrăgostit. Dacă spune aceste lucruri, ești cu adevărat importantă pentru el
Te-ai întrebat vreodată dacă partenerul tău are sentimente sincere pentru tine? Uneori, dragostea nu este exprimată prin cuvinte mari, ci prin mici gesturi și fraze care dezvăluie adevărata lui afecțiune.
sfantul (2) jpg
Sfântul Cuvios Serafim „cel Răbdător” de la Sâmbăta de Sus. A fost monah la Sfântul Munte Athos, împreună cu Arsenie Boca
Din Ardealul cel plin de credință vine și părintele arhimandrit Serafim Popescu, starețul Mănăstirii Sâmbăta de Sus care a fost canonizat și el pe 4 februarie cu titulatura Sfântul Cuvios Serafim „cel Răbdător” de la Sâmbăta de Sus.