Cea dintîi scriere a unui ochelarist

Publicat în Dilema Veche nr. 875 din 14 - 20 ianuarie 2021
Cea dintîi scriere a unui ochelarist jpeg

Cu trei zile înainte de sfîrșitul anului, mi-am dat seama că nu mai văd deloc bine de aproape. Brusc, la distanță de cîteva minute, literele de pe ecranul mobilului sau din cartea pe care tocmai o terminasem de citit deveniseră duble, în ceață. Mi-am făcut rapid un control de specialitate și am aflat un lucru banal: ochii mei au început să îmbătrînească și trebuie să port ochelari. Am fost surprins pe moment și am acceptat cît de cît situația.

Nu-i dramă, nu-s nici primul, nici ultimul ochelarist, foarte mulți oameni sînt așa din copilărie – m-am consolat. Mi-am luat ochelarii, mi-am făcut niște selfie-uri, am rîs de cum arăt, de cum văd 3D ecranul laptop-ului, de cît de mare e fontul tuturor cărților și părea că am trecut imediat peste.

Șocul a venit cînd m-am apucat să scriu articolul pentru Dilema veche pe care îl promisesem. Am vrut întîi să pun în pagină concluziile mele de tată recent, așa cum aveam de gînd inițial, cînd m-am angajat să particip la Dosarul despre schimbare. N-am putut trece de cîteva rînduri.

Am renunțat la poveștile despre Mira și am încercat să scriu orice cu cap și coadă.

Mi-am scos și mi-am șters de zeci de ori ochelarii, i-am împins spre frunte cu arătătorul stîng și cu cel drept, am pus brațele lor pe rînd în gură, așa cum am văzut că fac persoanele cu experiență. Nu s-a legat nimic ore întregi, pînă acum, pînă cînd a devenit limpede că nu sufăr de vreun writer’s block, ci că înșiși ochelarii sînt problema. Bref, nu că nu-s încă obișnuit, nu pot aproape deloc să gîndesc și să mă exprim coerent cu ei la ochi. Simpla lor prezență pe față mă sufocă, mă isterizează. Parcă un străin enervant insistă să-și bage nasul în ceea ce scriu. 

„Păi, vezi, dragă? Deja se leagă. Ține firul!”, zice străinul.

„Care fir, tataie?”, îl întreb.

„Filozofează despre esența schimbării.”

„Mă tem că pentru asta trebuie să-mi las și barbă.”

„Vezi, așa sînteți voi toți ăștia, tinerii. N-aveți nimic sfînt. Luați totul la mișto!”

„Hai, nu te supăra. De curiozitate, dacă tot m-ai stîrnit: zi-mi care-i esența schimbării.”

„Modul în care negociază omul cu aceasta atunci cînd se întîmplă...”

„Aoleu! Deja casc!”

„...și consecințele acceptării sau respingerii schimbării asupra puterii de a merge mai departe.”

„’Ai de viața mea!”

„Atunci spune tu, deșteptule, opinia ta despre schimbare!”

„Mi s-a acrit de opinii. Am citit atîtea opinii în ultimul an încît, dacă doar simt că începe cineva să-și exprime o opinie, nu contează despre ce, îmi vine să mă urc pe pereți! Mă uit mai cu drag și interes la pozele lui cu mîțe, vacanțe și copii de pe Facebook. Opinii și iar opinii, unu’ n-ar spune că n-are nici o opinie!”

„Adică vrei să-mi zici că tu nu mai ai nici o opinie despre politică, economie, fotbal, pandemie, cultură, munca de acasă, bugetari și privați, bicicliști și șoferi, despre purtatul măștii, vacccinare și schimbare, în general?”

„Ba chiar am prea multe. Dar m-am săturat și de ale mele ca de mere pădurețe!”

„Și cum vrei să trăiești tu, nenicule, fără opinii?”

„Simplu: cred că o să le păstrez pentru mine măcar pentru o vreme.”

„Toată viața ai vorbit încontinuu, ba te-ai băgat și peste alții cu părerile tale. Să nu-mi spui c-o să taci de-acum înainte!”

„Evident că nu. Dar acum nici nu-mi vine măcar să înșirui pe scurt schimbările din ultima vreme. Doar vreau să fug de laptop.”

„Sincer, crezi că te scoți de un articol inventînd un dialog cu mine?”

„No way. Sînt conștient că-i penibil. Dar altceva n-am putut scrie cu cap și coadă purtînd ochelari.”

Îmi scot ochelarii și mă opresc. Îi șterg meticulos cu laveta și îi pun în tocul special primit la pachet. Sper să mă obișnuiesc cumva. Și că nu mi-au pus ăștia – cum pare – un cip în ei.

Și fug.

Florin Lăzărescu este scriitor și scenarist. Cea mai recentă carte a sa este Întîmplări și personaje, Editura Polirom, 2015.

Foto: flickr

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citiți nimic!
Noua lege a Educației face cititul opțional, un prim pas înainte de a scoate cu totul educația din școală. În locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
„Porții mici și gustoase”
Oamenii vor continua să citească, dar acea lume veche a dispărut. Hîrtia – dispare. Știrile – dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adulți între BookTok și wattpad
Știm ce se citește, ce se caută, ce așteptări au și ne-am însușit și un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mulți citesc literatura străină în original, în special în limba engleză, chiar și atunci cînd au la dispoziție traducerile românești.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educăm, cum ne autoeducăm și cum ne lăsăm astăzi educați pentru a ne forma abilitățile morale de mîine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui să fie scopul acestor lecturi formatoare? Să creeze oameni care să funcționeze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambiția pare să fie una dintre cele mai dilematice și contrariante trăsături de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri şi poturi ale ambiţiei
Ambiţia devine o poftă de mărire şi faimă pe care nimic nu ar putea-o vreodată ostoi.
Silk route jpg
Ambîț strategic Made in China
Supremația Chinei este pe cît de „inevitabilă“, pe atît de „naturală“.
p 12 jpg
De-a dreapta și de-a stînga ambiției: a plăcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adevăratul creștin este un străin pentru această lume, adevărata lui țintă fiind viața cerească.
p 10 jos jpg
Scurte considerații psihologice despre ambiția la români
Ambiția nu este pozitivă (bună/funcțională) sau negativă (rea/disfuncțională).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
„Dacă eu n-am putut, măcar tu să poţi. Răzbună-mă, copile, şi o să fiu fericit. O să pot închide ochii cu inima împăcată.”
p 14 WC jpg
Ieșirea din „Machu Kitschu” / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucureşti, realizată în 1951, deşi se aseamănă izbitor ca planimetrie şi tipologie a decoraţiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joasă decît acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
Văd în Ion D. Sîrbu un fel de „ambasador” necesar acelora dintre noi care au obosit să tot empatizeze cu colaboratorii Securității.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educațional cu îmbogățirea limbajului specializat este imposibilă.
p 12 sus WC jpg
Turma minților independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia și cultura ei (neo)imperială sau despre cum se autoîndeplinesc profețiile politice
În realitate, nimeni nu-i pune la colț pe clasicii ruși, fie ei scriitori, compozitori sau poeți.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi să vadă cum gîndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, stîrniți de revista noastră, trei intelectuali români majori: Ștefan Augustin Doinaș, Livius Ciocârlie și Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de conștiință
MeToo poate însemna mai mult decît mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de conștiință.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea hărțuirii sexuale nu a început cu mișcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce stîrnește abuzul sexual atîtea reacții contradictorii?
Reacția la trauma sexuală este una socială, cu rădăcini și ramificații profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos „ambalat“ care îi transformă pe tineri în victime. „Inima lor ajunge ca la 80-90 de ani“
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi încearcă cu disperare să salveze o balenă beluga blocată în râul Sena, cu o injecţie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ştiinţifici spun că balena pare să fie vizibil subnutrită, iar salvatorii speră totuşi să o ajute să-şi recapete apetitul şi energia necesară pentru a se întoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
„Răceala diplomatică” dintre Bulgaria și România
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sfârșit de secol XIX poate fi definit ca fiind „destins”. O dovadă o constituie și vizita lui Carol I, însoțit de fruntașul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alianțe), la Sankt Petersburg, în iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bună primire.
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
Îngrijorat de înaintarea germanilor și de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a întrebat pe Jukov dacă va putea menține Moscova. Jukov a răspuns afirmativ, cu condiția trimiterii a încă două armate și furnizării a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat că nu mai existau tancuri.