Ce uităm adesea în discuțiile despre amenajarea teritoriului

Doina Elena CRISTEA
Publicat în Dilema Veche nr. 365 din 10 - 16 februarie 2011
Ce uităm adesea în discuțiile despre amenajarea teritoriului jpeg

Tema propusă m-a provocat să rememorez acele momente în care am recurs în mod neconvenţional la unele argumente, mai vechi sau mai noi, trecute în general cu vederea sau chiar uitate, dar care s-au dovedit utile în studiile şi planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului, la care am participat în ultimele două decenii. Motivele adoptării acestui tip de demers au fost diferite, de la inconfortul profesional creat de neincluderea României printre participanţii la studiile europene care priveau şi teritoriul ţării noastre, pînă la dorinţa de a găsi cît mai multe argumente viabile pentru interpretarea în termeni spaţiali a unei conjuncturi naţionale extrem de complicate şi a unei atitudini comunitare în continuă şi rapidă schimbare. Aflate sub semnul multor incertitudini în interpretare, unele dintre aceste „noi argumente“, provenite dintr-o arie problematică uitată, m-au ajutat să înţeleg mai bine locul ţării noastre în Uniunea Europeană şi să refac mereu, desigur subiectiv şi lacunar, propria mea legătură dintre memorie şi speranţă. Iată cîteva exemple.  

Timpul nostru este decalat faţă de cel al Uniunii Europene din cauza clivajului, de aproape cinci decenii, la care se adaugă încă două de ezitări şi întîrzieri, totul soldat cu lacune în ceea ce înseamnă baza de documentare, construcţia/reconstrucţia teoretică a domeniului şi afirmarea propriei identităţi. Dar, totodată, şi Uniunea Europeană a evoluat, abia în anul 2007, prin Agenda Teritorială fiind adăugată şi coeziunea teritorială la conceptele structurante de coeziune economică şi socială, iar, ca o consecinţă a crizei, au fost introduse noi concepte precum economia de aglomeraţie ori reurbanizarea industriilor performante. Conectarea noastră la actualele principii şi metodologii ale Uniunii Europene de amenajare a teritoriului ar trebui să ia însă în considerare nu numai situaţia defazărilor actuale, ci şi acele experienţe şi schimbări de traiectorie, uitate deja, prin care au trecut ţările membre atunci cînd se aflau într-un stadiu apropiat de cel actual din ţara noastră şi aveau cu totul alte principii, uneori chiar contrare celor actuale. De exemplu, dacă în anii ’60 se analizau transformările teritoriale datorate procesului de urbanizare prin antiteza urban-rural, astăzi, la ponderi de peste 70% populaţie urbană, subiectul nu mai este de actualitate, iar termenul de urbanizare se utilizează pentru extinderea cadrului construit al oricărei localităţi, sub semnul corelaţiei şi cooperării între urban şi rural – un alt rural însă decît cel dominat de o economie de subzistenţă. 

Problema accesibilităţii 

Spaţiul în care se situează România la scara continentului este astăzi, desigur, diferit faţă de cel din perioada interbelică – atunci cînd principalele linii de forţă ale căilor terestre de transport transcontinental constituiau rezultatul natural al unei îndelungate evoluţii istorice şi al unei permanente reechilibrări a relaţiilor dintre nord-sud şi est-vest, într-o Europă nedivizată şi aflată integral în cadrul economiei de piaţă. Şi aceasta, să ne reamintim, pentru că, imediat după anul 1990, trasarea noilor linii de forţă ale transporturilor paneuropene a fost fascinată de deschiderea spre est (cu excepţia coridorului 9 de la Helsinki prin Moscova pînă la Atena, legînd Marea Baltică de Mediterana), dar a ignorat relaţiile multicentenare care existaseră între nord şi sud, pe cel mai scurt traseu dintre Marea Baltică şi Marea Neagră. S-a mai uitat, pe de o parte, faptul că, încă din anul 1934, pe acest traseu era propusă completarea reţelei europene cu o autostradă între Gdansk şi Constanţa iar, pe de altă parte, că pe această relaţie fluxul intens de persoane şi mărfuri condusese la crearea, la Galaţi (port maritim), a 20 de consulate, iar la Constanţa – a 16 consulate între care şapte şi respectiv şase ale ţărilor din bazinul Mării Baltice. Şi totuşi iată că, în anul 2004, în cadrul unui program european, apare o propunere poloneză de creare a unui nou „coridor interporturi“ între Gdansk şi Constanţa. Tot în legătură cu spaţiul Uniunii Europene trebuie reamintit faptul că obiectivele regionalizării au fost conturate după ce amenajarea teritoriului statelor membre fusese stabilită pe termen lung, pe baza unor succesive reactualizări. Or, regionalizarea ţării noastre a precedat orice strategie a dezvoltării spaţiale a României, incluzînd un plan de amenajare a teritoriului naţional. La scara ţării noastre se mai uită şi faptul că perioada interbelică a fost prea scurtă pentru ca unificarea legislaţiilor din provinciile istorice, împlinită în 1938, să poată fi urmată şi de o întărire a legăturilor de transport dintre acestea, mai ales a celor transcarpatice. Astăzi, accesibilitatea redusă rămîne una dintre cauzele lipsei de atractivitate pentru investiţii a Regiunii de Dezvoltare NE. Unele studii au evidenţiat, de exemplu, că distanţa corelată cu timpul de deplasare pe cale ferată dintre această regiune şi Budapesta este mai mare decît cea dintre Marea Mediterană şi Marea Nordului; sau că, pe o distanţă aproape egală cu lungimea Carpaţilor Orientali, Alpii sînt străbătuţi de patru principale artere de transport care leagă Elveţia de Italia. 

Superurbanismul  lui Cincinat Sfinţescu 

Cu privire la cunoaşterea domeniului, se uită, în primul rînd, că România a inovat în mod esenţial în amenajarea teritoriului, prin lansarea şi devoltarea, pentru prima dată a conceptului de amenajare integrată a teritoriului la scara unei ţări întregi sub numele de Superurbanism, la Congresul Internaţional de Urbanism de la Roma din 1929, cu reluări la Congresele de la Berlin – 1931 şi Paris – 1937. Anterior existaseră doar studii la scară regională care cuprindeau teritorii de cîteva mii sau zeci de mii de km2 dar, ulterior dezvoltării conceptului, au apărut acţiuni concrete, sectoriale sau integrate, legate de amenajarea teritoriului la scara unui întreg stat în SUA (1933/1934), Germania (1935 – utilizarea spaţiului, economie), Franţa (1935 – primele iniţiative de abordare integrală la scară naţională), Italia (1941 – redactarea unei legi generale urbanistice pentru întreg teritoriul), Elveţia (1941 – moţiunea pentru legiferarea planului la scară naţională). Ar trebui reamintit şi faptul că, în Superurbanism, autorul – inginer Cincinat Sfinţescu, profesor de urbanism între 1923-1949 la Academia de Arhitectură din Bucureşti – a dat atenţie problemelor de ordin estetic, prin programele propuse pentru „protecţia peisajului natural“, care au intrat în atenţia generală abia odată cu semnarea Convenţiei Europene a Peisajului la Florenţa în anul 2000. Astăzi, toate ţările Uniunii Europene au planuri directoare/strategice de amenajare a teritoriului naţional, cu excepţia României. Se mai impune o menţiune, şi anume că principalele motive ale autorului pentru iniţierea şi susţinerea Superurbanismului se pare că au fost dorinţa de ridicare a nivelului de trai, de cultură şi de civilizaţiei al locuitorilor, certitudinea importanţei rolului amenajării teritoriului în diminuarea decalajelor de dezvoltare a României faţă de alte ţări şi convingerea că, pentru dezvoltare, este necesară creşterea coeziunii provinciilor istorice. Toate cele trei motive pot fi recunoscute ca valabile şi acum.

Dr. arh. Doina Elena Cristea este profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“, participantă la Planurile Urbanistice Generale pentru Iaşi – 1997, Cluj – 1998 şi Bucureşti – 2000, colaboratoare la Conceptul Naţional de  Dezvoltare Spaţială – 2006, membră a Comisiei Naţionale de Dezvoltare Teritorială a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

adrian vornicu png
Care este cea mai sănătoasă apă din comerț, recomandată pentru consum: „Asta recomand, din ce am studiat”
Apa este ingredientul crucial pentru apariția vieții, iar deja știm cu toții că trebuie să bem îndeajuns de multă apă în fiecare zi, pentru a ne menține sănătatea. Expertul în domeniul bioelectronicii și micro-nutriției, Adrian Vornicu, ne spune care tip de apă este cel mai bun pentru noi.
aeroport foto pixabay jpg
Întâmplarea de care a avut parte o româncă care și-a cumpărat bilete de avion de la o companie aeriană rusească
O româncă care şi-a achiziționat bilete de avion de la Aeroflot, compania aeriană națională a Rusiei, s-a trezit prinsă între restricțiile economice impuse Federației Ruse.
Tehnologie Uniunea Europeana FOTO Shutterstock
„Cumpără European”: Marile companii cer un fond suveran pentru tehnologia din Europa
Airbus și alte 90 de companii și organizații europene cer Comisiei Europene să creeze un fond suveran pentru investiții în infrastructură și tehnologie.
Vasile Rodideal cu catuse jpg (1) webp
Interlop român periculos, capturat în Rusia după 16 ani de fugă. Pentru ce era urmărit „capul racheților din Moldova”
Un lider al lumii interlope din România, aflat de mai bine de un deceniu pe lista Most Wanted a Interpolului, a fost arestat la Moscova și urmează să fie extrădat în România.
image png
Proiectul „Geția”. Ce i-ar fi așteptat pe români dacă proiectul ar fi fost demarat: „Se va confisca tot. Va fi jihad”
Un proiect radical, denumit "Geția", era pregătit să schimbe fundamental structura statului român. Conform stenogramelor şi interceptărilor prezentate de Antena 3 CNN, gruparea paramilitară "Comandamentul Vlad Țepeș" intenționa să implementeze o schimbare totală a sistemului politic, economic și soc
casa de marcat supermarket pexels jpg
Diferența dintre prețurile din Anglia și cele din România. Cât au plătit 2 vloggeri români pentru mâncarea pe o săptămână
Din păcate, cu toții am fost nevoiți să ne confruntăm cu prețurile tot mai mari din România. Iar în ciuda faptului că problemele economice afectează mai toate țările de pe glob, în alte locuri, situația nu este chiar atât de gravă.
angela similea
Angela Similea, apariție ravisantă la concertul lui Ovidiu Komornyk. A impresionat cu o ținută rafinată, accesorizată cu o pălărie albă și bijuterii delicate
Angela Similea a impresionat din nou prin eleganță și rafinament la concertul prietenului său, Ovidiu Komornyik, organizat în cinstea femeilor. Artista, care de-a lungul timpului a devenit un simbol al grației și feminității, a fost o prezență de neuitat, atrăgând toate privirile
Hartă Taiwan China FOTO Shutterstock
Taiwanul, în alertă. Ministerul Apărării a detectat 59 de avioane chineze în jurul insulei în 24 de ore
Taiwanul a anunțat că a detectat 59 de avioane militare chineze în 24 de ore în jurul insulei, un record din octombrie 2024, la câteva zile după ce preşedintele Lai Ching-te a numit China o „forţă străină ostilă”.
horoscop saptamana 16 23 ianuarie jpg
3 zodii vor înflori și vor avea mare succes după echinocțiul de primăvară, din 20 martie. O să urmeze o perioadă spectaculoasă
Echinocțiul de primăvară din 20 martie marchează un moment de renaștere, echilibru și noi oportunități. Soarele intră în semnul Berbecului, dând startul unui nou ciclu astrologic, iar energia sa aduce transformări pozitive pentru multe zodii.