Ce căuta românul în...

Liviu CHELCEA
Publicat în Dilema Veche nr. 349 din 21 octombrie - 27 octombrie 2010
Ce căuta românul în    jpeg

- Bulgaria, Ucraina, Turcia, Egipt, Rusia, Cuba, Iran sau Moldova? -

Exist─â cu certitudine o curiozitate, ├«n u┼čoar─â cre┼čtere, pentru antropologie ├«n Rom├ónia. De┼či interesul pentru antropologia social─â este alimentat de sensibilit─â┼úi ┼či tradi┼úii disciplinare diverse, tendin┼úa ar trebui privit─â la noi, dar ┼či ├«n restul ┼ú─ârilor din Europa de Est, drept o form─â cultural─â global─â. Societ─â┼úile contemporane s├«nt mari consumatoare de ÔÇ×autenticitateÔÇť, de practici care s─â ofere sens ┼či de semne identitare ÔÇô lucruri pentru care antropologia func┼úioneaz─â bine ca fundal. 

Este greu de identificat obiectul antropologiei ├«n Rom├ónia. ├Än Statele Unite, disciplina s-a dezvoltat prin interesul fa┼ú─â de indienii americani ┼či fa┼ú─â de problemele rasiale. Enormul imperiu colonial britanic a alimentat, cu subiecte de cercetare, protoantropologii de ÔÇ×fotoliuÔÇť ┼či, ulterior, antropologii de teren. ├Än Fran┼úa, culturile ÔÇ×primitiveÔÇť au constituit un fundal permanent pe care s-au constituit teoriile sociologice despre societ─â┼úile moderne. Dac─â la ├«nceputurile antropologiei, distinc┼úia ├«ntre extra-europenii exotici ┼či europenii familiari era mai u┼čor de sus┼úinut din punct de vedere geografic ┼či cultural, transform─ârile succesive prilejuite de schimburi economice, colonialism, globalizare sau noile tehnologii par a fi schimbat valabilitatea acestei distinc┼úii. 

Absen┼úa coloniilor ┼či eforturile noastre interne de construc┼úie na┼úional─â au f─âcut reflec┼úia sistematic─â, despre alte spa┼úii culturale, o activitate relativ marginal─â ├«n Rom├ónia. Cu excep┼úii notabile ÔÇô cum ar fi Mircea Eliade ÔÇô discursurile despre alte culturi nu au captivat imagina┼úia discu┼úiilor intelectuale din Rom├ónia. Au existat de-a lungul timpului ┼či ├«nc─â exist─â c├«teva nuclee institu┼úionale care consum─â, produc ┼či pun ├«n circula┼úie discursuri antropologice. Fie c─â este vorba de muzee, de programe de licen┼ú─â sau masterat din universit─â┼úi, exist─â un interes relativ ridicat pentru lumea antropologiei ├«n Rom├ónia. Literatura de specialitate reu┼če┼čte din ce ├«n ce mai mult s─â integreze literatura interna┼úional─â de antropologie cultural─â ┼či, ├«ntr-o anumit─â m─âsur─â, traiectoria multor cercet─âtori ┼či studen┼úi din aceast─â disciplin─â se aproprie de uzan┼úele interna┼úionale. 

Antropologia este creditat─â cu voca┼úia ┼či capacitatea de a face familiar ceea ce este exotic ┼či exotic ceea ce pare familiar. Cercet─ârile empirice de antropologie din Rom├ónia par s─â urmeze aceast─â formul─â dubl─â. O categorie o reprezint─â lucr─ârile cercet─âtorilor din Rom├ónia despre subiecte legate de Rom├ónia, o practic─â ce a fost denumit─â fie ca ÔÇ×teren domesticÔÇť sau ca ÔÇ×autoantropologieÔÇť. Aceste cercet─âri exotizeaz─â familiarul. Caracterul ÔÇ×familiarÔÇť este dat, ├«n acest caz, de cet─â┼úenia rom├ón─â, de folosirea limbii rom├óne sau de proximitatea geografic─â. ÔÇ×FamiliarulÔÇť este, ├«n astfel de situa┼úii, grupul etnic, grupul profesional, marginalul social, locuitorul din mediul rural sau, mai general, grupul ÔÇ×marcatÔÇť (vizibil ├«ntr-un fel sau altul), ├«ns─â aflat ├«n zona de confort a propriei culturi. Cea de-a doua categorie este reprezentat─â de studierea, de c─âtre cercet─âtori din Rom├ónia, a unor grupuri situate ├«n alte spa┼úii culturale din alte p─âr┼úi ale lumii. Produc┼úia antropologic─â de la noi despre ÔÇ×noiÔÇť este o intersec┼úie a mai multor c├«mpuri de cercetare, tradi┼úii locale, contacte interna┼úionale ┼či bibliografii din diferite ┼ú─âri. Subiectele par s─â se grupeze ├«n jurul c├«torva teme. Una dintre ele este migra┼úia popula┼úiei din Rom├ónia ├«n alte ┼ú─âri. Un alt subiect este legat de administrarea resurselor naturale ┼či schimbarea drepturilor de proprietate. Identitatea, memoria ┼či etnicitatea ÔÇô fie c─â este vorba de ceang─âi, ┼čvabi sau romi ÔÇô au suscitat interesul multor cercet─âtori. O alt─â grup─â de teme ÔÇô cu cercet─âri recente notabile ÔÇô este cea a pie┼úelor, a schimbului, a cump─âr─ârii ┼či a consumului. Teme legate de gen, corp ┼či statutul femeii au coagulat asemenea c├«teva studii. 

Exist─â ├«ns─â ┼či o tendin┼ú─â l─âudabil─â ┼či meritorie, cel pu┼úin prin prisma efortului pe care ├«l presupune ÔÇô anume, ca cercet─âtorii din Rom├ónia s─â studieze ├«n alte p─âr┼úi ale lumii. Unele studii descriu comunit─â┼úi rom├óne┼čti din alte ┼ú─âri, fie plecate prin migra┼úia recent─â, fie existente acolo de mult timp (de exemplu Bulgaria). Exist─â, de asemenea, cercet─âtori din Rom├ónia care fac teren, via diverse programe de doctorat din SUA, Germania sau Anglia, ├«n ┼ú─âri precum Ucraina, Turcia, Egipt, Rusia, Cuba, Iran sau Republica Moldova. Un caz aparte de interna┼úionalizare a practicii antropologice din Rom├ónia este reprezentat de Festivalul de Film documentar ┼či antropologic organizat de Muzeul ASTRA din Sibiu ┼či gestionat de Dumitru Budral─â ┼či Csilla Kato.

Foto: V. Dorolţi

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.