Ce-ar putea urma?

Publicat în Dilema Veche nr. 155 din 26 Ian 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

De┼čerturi imense, arse de soarele necru┼ú─âtor care las─â arareori loc norilor aduc─âtori de ploi catastrofale. Iat─â cum ne apare viitorul planetei, ca rezultat al modific─ârilor climatice globale. E ├«ns─â aceast─â imagine corect─â? R─âspunsul - cel pu┼úin din c├«te ┼čtim ├«n acest moment - este negativ. Dar acest fapt nu ├«nseamn─â c─â va fi mai bine, ci, din nefericire, mai r─âu. ┼×i asta pentru c─â modific─ârile rapide ale climei vor afecta practic toate ecosistemele planetei. Topirea banchizei polare arctice nu ne mai apare drept o amenin┼úare dintr-un viitor foarte ├«ndep─ârtat. Studii recente arat─â c─â ve┼čnicia ghe┼úurilor arctice are un termen limit─â - 2040 (sau chiar mai devreme). Dar apa dulce, principala resurs─â a vie┼úii, va deveni o materie prim─â foarte valoroas─â. ├Äncetinirea curen┼úilor oceanici (al c─âror motor este varia┼úia de temperatur─â a apei Oceanului Planetar) va atrage dup─â sine ┼či modificarea drastic─â a climei pe toate continentele. Iar exemplele au ├«nceput s─â apar─â, dovada cea mai recent─â fiind tornada care a m─âturat acum c├«teva s─âpt─âm├«ni Londra. Schimbarea climei va duce ┼či la schimbarea arealelor faunelor ┼či florelor caracteristice. Speciali┼čtii ├«nregistreaz─â deja migr─âri spre nord ale unor specii caracteristice - ├«nc─â - zonelor subtropicale. Unde s├«nt ├«ns─â oamenii ├«n aceast─â sumbr─â imagine global─â? Ei bine, omenirea se va confrunta ├«n cur├«nd cu probleme pe c├«t de grave pe at├«t de inedite - cel pu┼úin ├«n ultimele secole. Cre┼čterea nivelului Oceanului Planetar va duce la apari┼úia primilor "refugia┼úi de mediu". S├«nt urma┼čii locuitorilor de azi ai atolilor din Pacific, care vor trebui s─â-┼či p─âr─âseasc─â insulele, ale c─âror ├«n─âl┼úimi maxime nu se ridic─â cu mai mult de un metru ┼či jum─âtate peste nivelul actual al Oceanului. Multe insule din Vanuatu sau Arhipelagul Marshall vor ├«nceta a fi "paradisul terestru" (ceea ce nu ├«nseamn─â c─â nu vor putea deveni un paradis acvatic). Resursele de ap─â, din ce ├«n ce mai rare ┼či greu accesibile, vor deveni cauza unor adev─ârate r─âzboaie ale apei. Iar b─ât─âliile s-ar putea extinde la controlul din ce ├«n ce mai rarelor c├«mpii m─ânoase. Vor fi oare ferici┼úi cei din zonele mai apropiate de poli? Care, prin ├«nc─âlzirea climei, vor beneficia - poate - de ierni mai bl├«nde? Speciali┼čtii presupun c─â nu. ┼×i asta pentru c─â aspectele negative ale ├«nc─âlzirii climei s├«nt estimate a fi mai numeroase fa┼ú─â de cele pozitive. Topirea - accelerat─â deja - permafrost-ului, solul ├«nghe┼úat care ┼úine captive numeroase gaze, precum dioxidul de carbon ┼či metanul, va duce la accelerarea modific─ârilor climei. Iar topirea solului ├«nghe┼úat ar putea duce la transformarea taigalei nordice ├«ntr-o gigantic─â mla┼čtin─â, ├«n care vor fi ├«ncetat s─â existe c─âile de comunica┼úie pe care circul─â ├«n prezent oamenii ┼či m─ârfurile nordului. La nivel global, multe economii s-ar ├«ntoarce astfel la stadiul de subzisten┼ú─â, ceea ce va duce la cre┼čterea consumului resurselor naturale, fapt care, la r├«ndul s─âu, va accentua ┼či mai mult s─âr─âcia. Ar fi doar primul tur al unei spirale a dec─âderii. Iar asta e doar o prim─â schi┼ú─â a unui viitor sumbru, greu de anticipat ├«n toate detaliile sale negative. Cine e de vin─â? Putem pune totul doar pe seama modific─ârilor climatice? Evident c─â nu. Iar climato-scepticii aduc drept principal argument faptul c─â evenimente extreme au existat ┼či ├«n trecut. Diferen┼úa este c─â atunci nu avea cine s─â le ├«nregistreze. Un lucru este ├«ns─â cert. ├Än ultimul secol omenirea a devenit mult mai fragil─â ├«n fa┼úa dezastrelor naturale, din mai multe motive. ├Än primul r├«nd, s├«ntem mult mai mul┼úi locuitori ai planetei. De la 3 miliarde la finele anilor 1960, popula┼úia globului num─âr─â ├«n prezent mai bine de 6 miliarde. Iar numai asta ├«nseamn─â o dublare a riscului de producere a unor dezastre. Apoi, cum aproape tot satul global a prins gustul turismului, victimele unor dezastre naturale pot fi mai multe ┼či de pe mai multe continente, iar tsunami-ul de acum doi ani, chiar dac─â f─âr─â leg─âtur─â cu shimbarea climei, este o dovad─â clar─â. Dar, poate c─â ├«n primul r├«nd, omenirea a ├«nceput s─â distrug─â sistematic natura. Un pic mai mult de un secol de dezvoltare industrial─â a fost de ajuns ca s─â ne pierdem reflexele dob├«ndite timp de milenii. Dou─â exemple s├«nt semnificative. T─âierea rapid─â ┼či sistematic─â a p─âdurilor, care s├«nt rezervoare ale dioxidului de carbon, se face sim┼úit─â nu doar ├«n modificarea climei, ci ┼či ├«n amplificarea efectelor unor dezastre naturale. Toren┼úii care m─âtur─â totul ├«n cale erau pe vremuri ├«ncetini┼úi de copaci - ast─âzi transforma┼úi ├«n mobil─â, h├«rtie sau lemne de foc. Un alt exemplu - suprapopularea zonelor costiere, unde s-au mutat dou─â treimi din locuitorii planetei. Zonele ml─â┼čtinoase sau p─âdurile au fost ├«nlocuite de vile ┼či blocuri, ale c─âror funda┼úii s├«nt s─âpate ├«n imediata apropiere a m─ârii. Iat─â de ce, prin dispari┼úia unor teritorii naturale care jucau rolul unui tampon ├«ntre mare ┼či uscat, aproape orice furtun─â puternic─â (┼či nu trebuie s─â ne g├«ndim doar la uragane) ajunge s─â distrug─â ceva construit de m├«na - dar din p─âcate f─âr─â mintea - omului. S├«ntem ├«ns─â condamna┼úi definitiv ┼či irevocabil? Evident, nu. E ┼či motivul pentru care cei mai mul┼úi membri ai comunit─â┼úii ┼čtiin┼úifice care se ocup─â cu studierea climei, dar ┼či a dezastrelor naturale, spun c─â trebuie s─â ac┼úion─âm c├«t mai rapid posibil. ┼×i asta pentru c─â o interven┼úie mai rapid─â va fi ┼či mai pu┼úin costisitoare. Exist─â ├«ns─â dou─â modalit─â┼úi de ac┼úiune pentru a combate efectele negative ale schimb─ârii rapide a climei. Dac─â stabilizarea emisiilor de gaze cu efect de ser─â este o sarcin─â extrem de dificil─â ┼či de complex─â, ale c─ârei rezultate se vor vedea, poate, ├«n timp, exist─â ┼či o alt─â cale, veche de c├«nd lumea. Omenirea a putut evolua ┼či a reu┼čit s─â scape de nenum─ârate pericole, ├«n timpul istoriei sale, prin adaptare. Iar noi ast─âzi trebuie s─â ne adapt─âm c├«t mai rapid noilor pericole care ne amenin┼ú─â. Renaturalizarea unor terenuri ┼či recrearea unor zone tampon, care s─â absoarb─â o parte a furiei naturii, s├«nt doar c├«teva solu┼úii care cer costuri minime, pe l├«ng─â sumele mult mai ├«nsemnate pe care omenirea le-ar avea de pl─âtit, peste c├«teva decenii, pentru a rezolva acelea┼či probleme, ajunse atunci mult mai grave.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea ÔÇô mai ambi╚Ťio╚Öi ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi ├«n╚Ťelese ╚Öi nici respectate dac─â uit─âm c─â tragedia merge de bra╚Ť cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate s─â aib─â umor
├Än ┼ú─ârile cu colectivism puternic ┼či concentrare a puterii, cum este ╚Ťara noastr─â, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
S─â r├«zi? S─â pl├«ngi? Despre r├«suÔÇÖ-pl├«nsuÔÇÖ lumii noastre
R├«sul poate fi socotit drept un fel de solu┼úie terapeutic─â pentru a ie┼či din marile ┼či micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creang─â cel afectuos
Dup─â spectacole, pe scena frumosului Teatru ÔÇ×Regina MariaÔÇť din Oradea au urcat dnii George Banu ╚Öi Marcel Iure╚Ö pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisic─â
ÔÇ×Toate pisicile s├«nt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisic─âÔÇŁ.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?