Ce-ar putea urma?

Publicat în Dilema Veche nr. 155 din 26 Ian 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Deşerturi imense, arse de soarele necruţător care lasă arareori loc norilor aducători de ploi catastrofale. Iată cum ne apare viitorul planetei, ca rezultat al modificărilor climatice globale. E însă această imagine corectă? Răspunsul - cel puţin din cîte ştim în acest moment - este negativ. Dar acest fapt nu înseamnă că va fi mai bine, ci, din nefericire, mai rău. Şi asta pentru că modificările rapide ale climei vor afecta practic toate ecosistemele planetei. Topirea banchizei polare arctice nu ne mai apare drept o ameninţare dintr-un viitor foarte îndepărtat. Studii recente arată că veşnicia gheţurilor arctice are un termen limită - 2040 (sau chiar mai devreme). Dar apa dulce, principala resursă a vieţii, va deveni o materie primă foarte valoroasă. Încetinirea curenţilor oceanici (al căror motor este variaţia de temperatură a apei Oceanului Planetar) va atrage după sine şi modificarea drastică a climei pe toate continentele. Iar exemplele au început să apară, dovada cea mai recentă fiind tornada care a măturat acum cîteva săptămîni Londra. Schimbarea climei va duce şi la schimbarea arealelor faunelor şi florelor caracteristice. Specialiştii înregistrează deja migrări spre nord ale unor specii caracteristice - încă - zonelor subtropicale. Unde sînt însă oamenii în această sumbră imagine globală? Ei bine, omenirea se va confrunta în curînd cu probleme pe cît de grave pe atît de inedite - cel puţin în ultimele secole. Creşterea nivelului Oceanului Planetar va duce la apariţia primilor "refugiaţi de mediu". Sînt urmaşii locuitorilor de azi ai atolilor din Pacific, care vor trebui să-şi părăsească insulele, ale căror înălţimi maxime nu se ridică cu mai mult de un metru şi jumătate peste nivelul actual al Oceanului. Multe insule din Vanuatu sau Arhipelagul Marshall vor înceta a fi "paradisul terestru" (ceea ce nu înseamnă că nu vor putea deveni un paradis acvatic). Resursele de apă, din ce în ce mai rare şi greu accesibile, vor deveni cauza unor adevărate războaie ale apei. Iar bătăliile s-ar putea extinde la controlul din ce în ce mai rarelor cîmpii mănoase. Vor fi oare fericiţi cei din zonele mai apropiate de poli? Care, prin încălzirea climei, vor beneficia - poate - de ierni mai blînde? Specialiştii presupun că nu. Şi asta pentru că aspectele negative ale încălzirii climei sînt estimate a fi mai numeroase faţă de cele pozitive. Topirea - accelerată deja - permafrost-ului, solul îngheţat care ţine captive numeroase gaze, precum dioxidul de carbon şi metanul, va duce la accelerarea modificărilor climei. Iar topirea solului îngheţat ar putea duce la transformarea taigalei nordice într-o gigantică mlaştină, în care vor fi încetat să existe căile de comunicaţie pe care circulă în prezent oamenii şi mărfurile nordului. La nivel global, multe economii s-ar întoarce astfel la stadiul de subzistenţă, ceea ce va duce la creşterea consumului resurselor naturale, fapt care, la rîndul său, va accentua şi mai mult sărăcia. Ar fi doar primul tur al unei spirale a decăderii. Iar asta e doar o primă schiţă a unui viitor sumbru, greu de anticipat în toate detaliile sale negative. Cine e de vină? Putem pune totul doar pe seama modificărilor climatice? Evident că nu. Iar climato-scepticii aduc drept principal argument faptul că evenimente extreme au existat şi în trecut. Diferenţa este că atunci nu avea cine să le înregistreze. Un lucru este însă cert. În ultimul secol omenirea a devenit mult mai fragilă în faţa dezastrelor naturale, din mai multe motive. În primul rînd, sîntem mult mai mulţi locuitori ai planetei. De la 3 miliarde la finele anilor 1960, populaţia globului numără în prezent mai bine de 6 miliarde. Iar numai asta înseamnă o dublare a riscului de producere a unor dezastre. Apoi, cum aproape tot satul global a prins gustul turismului, victimele unor dezastre naturale pot fi mai multe şi de pe mai multe continente, iar tsunami-ul de acum doi ani, chiar dacă fără legătură cu shimbarea climei, este o dovadă clară. Dar, poate că în primul rînd, omenirea a început să distrugă sistematic natura. Un pic mai mult de un secol de dezvoltare industrială a fost de ajuns ca să ne pierdem reflexele dobîndite timp de milenii. Două exemple sînt semnificative. Tăierea rapidă şi sistematică a pădurilor, care sînt rezervoare ale dioxidului de carbon, se face simţită nu doar în modificarea climei, ci şi în amplificarea efectelor unor dezastre naturale. Torenţii care mătură totul în cale erau pe vremuri încetiniţi de copaci - astăzi transformaţi în mobilă, hîrtie sau lemne de foc. Un alt exemplu - suprapopularea zonelor costiere, unde s-au mutat două treimi din locuitorii planetei. Zonele mlăştinoase sau pădurile au fost înlocuite de vile şi blocuri, ale căror fundaţii sînt săpate în imediata apropiere a mării. Iată de ce, prin dispariţia unor teritorii naturale care jucau rolul unui tampon între mare şi uscat, aproape orice furtună puternică (şi nu trebuie să ne gîndim doar la uragane) ajunge să distrugă ceva construit de mîna - dar din păcate fără mintea - omului. Sîntem însă condamnaţi definitiv şi irevocabil? Evident, nu. E şi motivul pentru care cei mai mulţi membri ai comunităţii ştiinţifice care se ocupă cu studierea climei, dar şi a dezastrelor naturale, spun că trebuie să acţionăm cît mai rapid posibil. Şi asta pentru că o intervenţie mai rapidă va fi şi mai puţin costisitoare. Există însă două modalităţi de acţiune pentru a combate efectele negative ale schimbării rapide a climei. Dacă stabilizarea emisiilor de gaze cu efect de seră este o sarcină extrem de dificilă şi de complexă, ale cărei rezultate se vor vedea, poate, în timp, există şi o altă cale, veche de cînd lumea. Omenirea a putut evolua şi a reuşit să scape de nenumărate pericole, în timpul istoriei sale, prin adaptare. Iar noi astăzi trebuie să ne adaptăm cît mai rapid noilor pericole care ne ameninţă. Renaturalizarea unor terenuri şi recrearea unor zone tampon, care să absoarbă o parte a furiei naturii, sînt doar cîteva soluţii care cer costuri minime, pe lîngă sumele mult mai însemnate pe care omenirea le-ar avea de plătit, peste cîteva decenii, pentru a rezolva aceleaşi probleme, ajunse atunci mult mai grave.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

alerta DSU copil disparut galati jpg
Reacții critice după mesajul RO-Alert care anunța dispariția unui copil
După ce DSU a emis, vineri seară, un mesaj prin sistemul RO Alert prin care solicita ajutorul populației pentru găsirea unui băiat din Galați, mai mulți români și-au exprimat părerea pe Facebook cu privire la utilitatea acestuia.
Gazoduct Iasi - Ungheni
România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia propun transportul gazelor prin rețele integrate
Operatorii de transport gaze naturale din Bulgaria, România, Ungaria şi Slovacia propun o iniţiativă pentru transportul gazelor naturale prin reţelele integrate de transport al gazelor.
ciuca ciolacu foto mediafax
Ciolacu: Prezenţa PSD la guvernare reprezintă o garanţie că seniorii României nu vor fi uitaţi
Șeful social-democraților a subliniat că prezenţa PSD la guvernare reprezintă o garanţie că seniorii României nu vor fi uitaţi şi că interesele lor vor fi corect reprezentate.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.