Castro, Bernie şi extraterestrul

Claudiu TUFIŞ
Publicat în Dilema Veche nr. 664 din 10-16 noiembrie 2016
Castro, Bernie şi extraterestrul jpeg

De la Revoluţia Franceză încoace, stînga şi dreapta au reprezentat o dimensiune teoretică prin care am putut simplifica un pic lumea politică pentru a o înţelege mai bine. Şi, pentru o vreme, cei doi termeni şi-au îndeplinit, cu mai mult sau mai puţin succes, aceste funcţii. Dacă încercăm, însă, să folosim cele două concepte pentru a interpreta realitatea politică românească, lucrurile nu mai funcţionează chiar aşa de bine. Iar aceasta nu este o problemă nouă, este o problemă cu care ne-am confruntat încă de la începutul anilor 1990.

Poate că pentru unii a fost uşor să clasifice FSN ca fiind de stînga, iar PNL sau PNŢCD ca fiind de dreapta, dar pentru multe alte partide (PUNR, PRM, PDAR, UDMR sînt doar cîteva dintre ele) clasificarea pe axa stînga-dreapta a fost mult mai dificilă, dacă nu chiar imposibilă.

Iar pe măsură ce ne apropiem de prezent, lucrurile devin din ce în ce mai complicate. Nu numai că apar în continuare partide despre care nu putem spune foarte clar dacă sînt de stînga sau de dreapta (mă întreb de ceva vreme în ce cutiuţă să pun partide precum Partidul Dacismului Autonom Conservator sau Partidul Noua Ordine Mondială a Stăpînului Alfa şi Omega), dar nici pentru partidele „tradiţionale“ nu mai este foarte clar ce poziţie au pe dimensiunea stînga-dreapta. Am ajuns în punctul în care este mai simplu să identifici poziţia unui partid pe baza afilierii la una dintre marile familii de partide europene decît pe baza principiilor pe care le promovează în Parlament. Altfel, rişti să ajungi să te scarpini nedumerit în creştetul capului încercînd să înţelegi de ce PSD-ul, care aparţine de marea familie a social-democraţilor, nu este de acord cu impozitul progresiv, soluţie de stînga la problema impozitării, dar în acelaşi timp reuşeşte să treacă în termen record prin Parlament o lege de reducere a o sută de taxe, soluţie de dreapta la problema taxării.

Merită remarcat, în acest punct al discuţiei, că majoritatea celor care încearcă să identifice poziţiile diverselor partide politice din România se lovesc de această problemă. Lo, Proksch şi Gschwend (2014) analizează rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European din 2009 şi, discutînd cazul României, observă că aproximativ şapte din zece români nu ştiu să indice poziţia lor sau a principalelor partide pe axa stînga-dreapta. Din restul, aproape jumătate plasează partidele invers. Acest lucru înseamnă că doar aproximativ 15% dintre respondenţi pot oferi răspunsuri complete şi corecte la ceea ce iniţial era un instrument de simplificare a realităţii.

În urmă cu aproape douăzeci de ani, Bobbio argumenta că cei doi termeni sînt antitetici, împărţindu-şi clar (sînt mutual exclusivi) şi complet (sînt exhaustivi) realitatea politică. Aşa şi este, dar numai dacă sîntem dispuşi să reducem realitatea politică la o simplă schemă în care componenta economică este prioritară. În momentul în care luăm în calcul valori care nu se încadrează clar în logica economică, axa stînga-dreapta îşi pierde aproape complet utilitatea.

Pentru a nu discuta pur teoretic, voi folosi ca exemplu un extraterestru sosit de pe Anarres care încearcă, într-un exerciţiu antropologic, să identifice partidul care îi reprezintă cel mai bine poziţia pe baza unui set de valori destul de des întîlnit printre cei de pe planeta lui. Întîmplarea face că extraterestrul a aterizat în România, deci foloseşte partidele româneşti pentru acest exerciţiu.

Extraterestrul nostru acordă o mare importanţă egalităţii, nu este de acord cu diferenţele foarte mari între venituri şi consideră că, pentru a elimina dezechilibrele, statul ar trebui să taxeze bogaţii mai mult şi să dea mai mult săracilor. Toate aceste preferinţe îl plasează pe extraterestrul nostru undeva înspre marginea din stînga a dimensiunii stîn­ga dreap­ta. Teoretic, dintre partidele româneşti actuale el ar trebui să fie reprezentat de PSD sau de unul dintre partidele ceva mai mici, care îşi revendică apartenenţa la curentul social-democrat sau chiar la cel socialist. Extraterestrul nostru, însă, mai are şi alte valori la care ţine la fel de mult pe cît ţine la ideea de egalitate. El consideră, de exemplu, că orice fiinţă inteligentă are dreptul de a decide asupra propriului corp, ceea ce tradus în limbajul experienţelor umane înseamnă că are o poziţie pro-avort şi pro-eutanasie. Mai mult, consideră că toate fiinţele inteligente sînt egale şi ar trebui să aibă aceleaşi drepturi şi protecţii indiferent de diversele criterii ce pot fi folosite pentru grupări în diverse categorii. Tradus în limbajul experienţelor umane, acest lucru înseamnă că religia, etnia, rasa, preferinţele sexuale etc. nu pot fi folosite pentru a decide dacă un grup se bucură de aceleaşi drepturi şi de aceleaşi protecţii ca alte grupuri.

Ajuns în acest punct al exerciţiului, extraterestrul se blochează. Dacă dimensiunea stînga- dreapta este în continuare relevantă pentru ceea ce ţine de aspectele economice, ea este insuficientă pentru toate elementele care nu se încadrează în această schemă. Apare, aşadar, necesitatea unei a doua (sau a mai multor) dimensiuni pe care oamenii să se plaseze şi pe care să plaseze şi partidele politice. Ne mutăm, astfel, dintr-un spaţiu unidimensional, într-un spaţiu
bi  (sau multi-)dimensional. Ce alte dimensiuni mai sînt relevante în afară de stînga-dreapta? Autori diferiţi se raportează la diverse dimensiuni: Inglehart vorbeşte despre dimensiunea materialism-postmaterialism; Kitschelt se referă la dimensiunea libertarianism-autoritarism; Hooghe, Marks şi Wilson discută despre o dimensiune complexă, ce combină Verzi-Alternativi-Libertarieni versus Tradiţionalism-Autoritarianism-Naţionalism (GAL/TAN). Indiferent de numele folosit de cei care propun aceste noi dimensiuni, este clar că ele reprezintă, în esenţă, o dimensiune pe care se pot plasa diverse valori culturale.

Astfel, spaţiul iniţial definit în principal economic s-a transformat într-un spaţiu definit economic şi cultural. Aspectele ce ţin de sfera economică, a finanţelor, a bunăstării reprezintă doar una dintre dimensiunile pe care oamenii le iau în calcul atunci cînd îşi caută reprezentare în plan politic. Adăugarea unei noi dimensiuni permite diferenţierea între partide care altfel ar fi putut fi foarte apropiate din punct de vedere economic. Necesitatea acestei noi dimensiuni era, de altfel, evidentă încă din anii ’60, cînd în Europa vestică apar noile mişcări sociale, cînd în Statele Unite ale Americii se duc lupte importante pentru extinderea drepturilor către întreaga populaţie. Iar studiile de specialitate au arătat că folosirea unei scheme de clasificare bidimensionale permite o mai bună înţelegere atît a poziţiilor pe care se află cetăţenii, cît şi a poziţiilor pe care se situează partidele politice.

Ceea ce poate părea simplu pentru cei obişnuiţi cu descifrarea poziţiilor partidelor politice poate părea mult mai complicat pentru cei interesaţi de acest lucru doar în momentele electorale. Din fericire, există deja multiple instrumente care indică cetăţenilor care îşi exprimă poziţia pe un număr de teme economice şi culturale care dintre partidele politice îi reprezintă cel mai bine: Busola Politică (www.politicalcompass.org), TestVot (www.openpolitics.ro/testvot), Votul Meu (www.votulmeu.com) sînt doar cîteva dintre acestea.

Cum l-ar ajuta aceste instrumente pe extraterestrul nostru? Cel mai probabil îl vor ajuta să identifice mai bine partidul care să îl reprezinte. Partide care în spaţiul unidimensional păreau foarte apropiate de el se află la o distanţă foarte mare de acesta în spaţiul bidimensional. Dacă în planul unidimensional extraterestrul nostru părea destul de apropiat de Stalin sau de Fidel Castro, de exemplu, prin plasarea în spaţiul bidimensional el este le fel de departe de aceştia pe cît este de Hayek şi Von Mises. De fapt, extraterestrul nostru este plasat confortabil între Noam Chomsky şi Bernie Sanders. Vestea mai puţin bună pentru extraterestrul nostru este că nu a aterizat chiar în cea mai potrivită ţară pentru ca poziţia sa să fie corect reprezentată. În momentul de faţă, în România nu există (şi nici nu a existat vreodată din 1990 încoace) un partid politic care să lupte şi pentru egalitate economică, şi pentru toleranţă, pentru non-discriminare, pentru îmbrăţişarea diferitului.

Mă tem, de aceea, că în curînd nu ne vom mai plînge doar de ­„brain drain“, ci şi de faptul că un extraterestru am avut şi noi, şi l-am pierdut pînă şi pe acesta, care a ales să plece pe meleaguri unde opiniile sale sînt respectate şi protejate. Vorba cinicului român: csf? N-ai csf. 

Claudiu D. Tufiş este sociolog, conferenţiar la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, membru al Romanian Quantitative Studies Association.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

regele charles jpg
Regele Charles nu va fi prezent summitul pentru schimbările climatice, după obiecția premierului Truss
Regele Charles al Marii Britanii nu va participa la summitul internaţional COP27 privind schimbările climatice care va avea loc luna viitoare în Egipt în ciuda angajamentului suveranului în ceea ce priveşte problemele de mediu, informează duminică DPA şi PA Media.
Submarin rus din clasa Borei FOTO mil.ru/Wikipedia
O navă și un elicopter al Marinei Franceze escortează un submarin rus în Golful Biscaya
Marina franceză a escortat submarinul rusesc diesel-electric Novorossiysk și remorcherul Serghei Balk în Golful Biscaya, a anunțat sâmbătă seara pe Twitter prefectura maritimă din regiunea Atlanticului.
parlamentar bosnia jpg
Fost parlamentar bosniac, arestat la Timișoara. Este condamnat în țara lui pentru corupție
Un fost parlamentar bosniac, condamnat în țara sa la trei ani de închisoare pentru corupție, a fost arestat la Timișoara în baza unui mandat european de arestare. Fostul parlamentar a fost introdus în arestul IPJ Timiș.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.