Casa Regală îmi aduce o rază de speranţă

Sergiu ANDON
Publicat în Dilema Veche nr. 382 din 9 - 15 iunie 2011
Casa Regală îmi aduce o rază de speranţă jpeg

Dumneavoastră aţi scris o serie de articole în ziarul Adevărul despre rege şi monarhie, foarte critice. V-aţi schimbat în vreun fel opinia faţă de ce consideraţi atunci? 

Eu am fost crescut în spirit monarhist. La 30 decembrie 1947 şi în serile următoare, locuind aproape de Piaţa Victoriei, stăteam cu părinţii mei pe Şoseaua Kiseleff crezînd că va trece regele spre gara Băneasa. Mi se pare că nici nu mai era în Bucureşti, asta era presupunerea noastră acolo, şvoiamţ să îl petrecem măcar cu privirea. Ulterior, e adevărat că am devenit republican în convingeri, crezînd sau reproşînd monarhismului în special constituirea de camarile şi rolul camarilelor în viaţa politică şi socială. Experienţa celor 20 de ani de dictarhie (democraţie-anarhie) arată că reţetele democraţiei în România, nu ştiu de ce, nu prind. Am început chiar să am îndoieli dacă nu au ceva intrinsec fals, intrinsec nevalabil, şi spun asta pentru că am a ne reproşa nouă, românilor, o parte din eşecul experimentului democratic din aceste două decenii, pe metehne de mentalitate şi de moralitate naţională, de etos, dar în acelaşi timp nu pot observa că, la scară mai mică, o parte dintre fenomenele negative ale democraţiei se manifestă şi în democraţii avansate. Şi există în mine un vierme de îndoială care mă face să mă întreb dacă nu cumva asta se trage din faptul că modelul democratic iniţial, în cetăţile greceşti, a fost conceput de populaţii sudate, oameni care se cunoşteau între ei, pe cînd în aglomerările comunităţilor contemporane, alegătorul – temelia democraţiei – ştie în foarte mică măsură pe cine votează.

În al doilea rînd, mai observ că, atunci cînd un laic se află în cea mai înaltă magistratură, dacă nu are foarte mult bun-simţ, foarte multă stăpînire de sine, foarte multă capacitate de a nu se lăsa corupt de putere, rezultatele sînt deseori nefaste. Tentaţia coruperii de putere prinde foarte uşor.

Aşa că eu compar tot mai mult monarhia cu acel simbol al kipei la evrei, băscuţa aceea pe care şi-o pun pe creştet şi a cărei explicaţie religioasă este de a nu uita niciodată că mai e cineva deasupra ta. În aceste condiţii, rămînînd republican, pînă una-alta, adesea mă gîndesc că o magistratură, o funcţie în stat cu valoare simbolică a kipei ar reprezenta un element care să-l facă pe magistratul care deţine puterea la cel mai înalt nivel să nu uite că mai e ceva deasupra lui. Ce mă reţine (şi nu opinez cu rezervă sau nu mă întorc indecis la părerile mele anterioare) sînt două lucruri – unul este că în multe monarhii, datorită chiar a regulii sîngelui albastru şi a sîngelui închis, intervin, din păcate, fenomene de degenerare biologică, genetică, medicală. Regula sîngelui albastru are acest viciu intrinsec.

A doua reţinere e legată, mărturisesc sincer şi cu oarecare sfială, de opinia populaţiei. Eu nu mă consider om politic şi în orice caz nu am de gînd să îmi mai continui cariera dincolo de această legislatură de parlamentar. Om politic înseamnă să ai obiective politice. Eu n-am. Deci nu din calcul electoral populist, ci pur şi simplu pentru că mă raportez, în luările mele de opinie publică, la un anumit auditoriu. E vorba de o consonanţă cu opiniile lor şi am în jurul meu oameni foarte respectaţi, rude, care nu simt încă sau nu au aceste îndoieli sau nu optează încă pentru soluţia monarhică. De aceea nu pot să spun că abandonez poziţia republicană.

Mă preocupă în continuare această îndoială şi această obsesie, a kipei, această obsesie că societatea, mai ales societatea românească, în halul de degradare în care a ajuns, nu va ajunge niciodată să înceapă să se redreseze, dar în primul rînd mă preocupă dobîndirea acestei conştiinţe pentru cel care este împins în sus, dar pornind de la alegătorii lui, că nu este buricul pămîntului, că există ceva abstract deasupra lui. Vreau să mai spun, revenind la Casa Regală a României, că apreciez foarte mult, ca republican, dacă vreţi, dar nu numai – ca om, ca român – reacţia ei la situaţia naţională, îmbinarea de decenţă şi rezervă cu povaţa şi cu încurajarea, aş zice chiar că, uneori, îmi aduce în proiecţiile mele foarte pesimiste, cu privire la viitorul pe termen scurt şi mediu al poporului român, îmi aduce o rază de speranţă, în sensul că (acestea) sînt personalităţi consecvente, în primul rînd. Pentru că îmi mai vine în minte o virtute a monarhilor buni şi, dacă vreţi, parţial ţine de monarhie, şi anume elementul constanţei.

Consecvenţa pentru mine e principiu de viaţă, dar extrapolez mereu şi consider că orice popor, de la individ la marea comunitate naţională, are de cîştigat dacă ştie să fie constant şi consecvent unor principii. Nouă, românilor, ne lipseşte foarte mult constanţa, consecvenţa şi principialitatea şi, cum spuneam, simbolul monarhic este şi un simbol al constanţei, ba uneori zic că Trahanache a fost caricaturizat de actori, prin interpretare, şi de regizori. În realitate, obsesia lui, a lipsei de principii, stîlcit cum o spunea, este un lucru foarte tragic.             

a consemnat  Ruxandra Irina CIOCÎRLAN

Din presa vremii...

Fir-ai al naibii, Majestate!

„Fir-ai al naibii, Majestate, că rău mă mai speriaşi! Păi, ce cauţi Matale, ca şi anul trecut, tot pe furiş, aproape de graniţa României, taman acum, cînd se afumă Capitala cu petarde şi lacrimogene, cînd minerii, mîndrii bărbaţi ai adîncurilor, şi-au lăsat trăscăul ca să mişculeze cocteiluri Ribbentrop sau Molotov, că tot aia e! Tocmai acum să vrei să vii matale coşcogeamite căpăţîna încoronată, p-aci printre anarhişti şi zăpăciţi de cap, de foame şi de privatizare, să ce? Să faci ordine?“

(Sergiu Andon, editorial  în Adevărul, 28 septembrie 1991)


„Vai ce bucurie pe noi, monarhiştii, că vă vedem, în sfîrşit, dragă Majestate! De unde pînă cînd am ajuns eu monarhist? Hai să nu răscolim trecutul, Sire scump! Dacă v-apucaţi de aşa ceva, vă prinde paştele celălalt, al cailor, în deplasare, pentru că numărul adoratorilor dv. o să crească foarte mult, fiindcă românul imparţial se dă repede cu puterea (...). De fapt, eu am mai spus că aş fi fost demult monarhist, dar mă deranjează că la curtea regală apare camarila. (...) Camarilă se poate forma, vei spune, şi la curtea prezidenţială, ba şi pe lîngă guverne (...) Numai că, spre deosebire de camarilele aciuate sub blazon, camarilele republicaniste mai ştiu puţin şi de frică, se mai înfiorează din cînd în cînd cu perspectiva înlocuirii, se mai tem de «critică şi autocritică», de Garda Financiară, de oprobriul public. (...) Nu văd de ce n-aş fi monarhist. Numai să nu-mi pretinzi să ies la defilare! Pe de o parte, că sînt sătul de mitinguri şi parăzi, pe de alta, că mi-e frică de bîză. ...Bîza e, aşa, un fel de manipulare mai mică (...). Dacă chiar vrei să joci ceva, ieşi pe Lipscani, unde domneşte egalul matale, Regele Romilor, şi joacă alba-neagra, că pare-se că ăsta e viitorul nostru. Să trăieşti şi să ne laşi să trăim, Majestate!“

(Sergiu Andon,  „Feriţi-vă de bîză, Majestate“,  editorial în Adevărul,  26 aprilie 1992)

Tema acestui dosar a fost discutată în emisiunea "Punerea pe gînduri" la RFI România joi, 9 iunie. O puteţi asculta aici.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Călin Georgescu la Curtea de Apel București. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Călin Georgescu află luni dacă rămâne sub control judiciar. Fostul candidat, trimis în judecată pentru propagandă legionară
Călin Georgescu află luni dacă rămâne sub control judiciar, după ce judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Sectorului 1 a amânat, vinerea trecută, luarea unei decizii în cazul fostului candidat la prezidențiale.
Horoscop 22 28 aprilie, Shutterstock jpg
Urmează cea mai favorabilă perioadă pentru șase zodii. Noroc triplu, abundență și oportunități neașteptate! Vor începe un capitol de aur
În perioada următoare, astrele pregătesc o adevărată explozie de energie pozitivă pentru șase zodii. După luni de eforturi, incertitudini și provocări, acestea vor intra într-un nou ciclu astral care favorizează succesul, norocul și abundența. Practic, Universul le deschide o poartă.
Elon Musk Donald Trump Biroul Oval FOTO Profimedia jpg
Trump spune că Musk a „luat-o razna” și numește noul său partid politic „ridicol”
Donald Trump a declarat duminică că decizia lui Elon Musk de a înființa și finanța un nou partid politic în SUA este „ridicolă”. Acesta a spus despre fostul său aliat că a „luat-o razna”.
ioan ovidiu sabau foto cosmin iftode/rpressport
Secretele „Moțului”. Sabău povestește cum a izbutit să-și sculpteze corpul și să fie sănătos tun la 57 de ani
La 57 de ani, antrenorul Ioan Ovidiu Sabău pare bun de joc la echipa lui, „U” Cluj.
fani legia varsovia youtube jpg
dora stanescu nichita
„Eram fix jumătatea lui” Cine a fost ultima iubire a lui Nichita Stănescu. Femeia alături de care și-a trăit ultimele clipe
Relația dintre poetul Nichita Stănescu și Todorița Tărâță, cea care i-a devenit soție în ultimii ani de viață, a fost una marcată de pasiune, poezie și o profundă conexiune sufletească. Povestea lor de dragoste a fost și ultimul capitol din viața tumultuoasă a poetului.
ciocan judecator
Câți bani încasează statul din taxarea pensiilor speciale pentru sănătate. Doar de la magistrați ia 12,64 milioane lei lunar
Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) plătește lunar peste 11.000 de pensii speciale, unele dintre ele fără niciun fel de contribuție la sistemul public de pensii, iar taxarea acestora cu 10% pentru contribuțiile de sănătate va aduce sume considerabile la buget.
Calcule, impozite, taxe, avere FOTO shutterstock
„Statul nostru, cel de toate zilele, e cel mai imprevizibil plătitor”. Ce spune un antreprenor despre noile măsuri fiscale
Impactul noilor măsuri fiscal-bugetare este mai amplu decât o arată cifrele oficiale. Pentru antreprenorii din domenii esențiale precum siguranța la incendiu, efectele se propagă pe mai multe niveluri, de la aprovizionare și producție, până la relația cu clienții și statul.
Muncitoare în textile. Foto: Pixabay.com
Oferta globală de îmbrăcăminte se reconfigurează: cine va fabrica genul de produse „Made in China"
Dominația Chinei în industria mondială de textile și confecții se destramă, slăbită de creșterea costurilor, constrângerile de reglementare și specializarea neprofitabilă. Revenirea lui Trump la Casa Albă și politica sa comercială agresivă ar putea accelera diversificarea lanțurilor de aprovizionare