Casa pe roţi

Publicat în Dilema Veche nr. 614 din 18-25 noiembrie 2015
Casa pe roţi jpeg

O jurnalistă şi un fotograf s-au mutat într-o autorulotă şi au plecat teleleu ca să povestească România de azi prin imagini şi cuvinte. Iată o mărturie despre viaţa într-o casă (pe roţi) de zece metri pătraţi.

De doi ani dormim pe alei, prin diverse curţi, lîngă parcuri sau aproape de centrele pietonale ale oraşelor. Căutăm mereu o stradă liniştită, cu un singur sens, unde să ne parcăm autorulota. În noiembrie 2013, eu şi prietenul meu, fotograful Cosmin Bumbuţ, ne-am mutat într-un camper după ce am cîştigat o bursă de jurnalism. Cosmin era freelancer, însă eu am demisionat ca să putem lucra la un subiect despre copii, părinţi şi educaţia cu palme şi curele care se practică în 60% din familiile din România.

La începutul lui 2013 cumpăraserăm un Wingamm din 2000, un camper VW pe care intenţionam să-l folosim în vacanţe. Ne-a devenit însă casă atunci cînd am realizat că nu ne permitem să păstrăm garsoniera închiriată din Bucureşti şi, în acelaşi timp, să călătorim prin România ca să lucrăm la subiectele noastre.

Zece metri pătraţi, cu tot cu motor, e cam înghesuit şi nu ştiam cum vom putea trăi acolo; cel mai greu ne-a fost să hotărîm ce luăm cu noi. O lună am tot scos şi am băgat lucruri în maşină. Ne‑am oprit la trei prosoape, două seturi de lenjerii de pat, un wok, o cratiţă, un ibric, tacîmuri, două căni, steagul Cubei, doi lei din pluş şi haine de iarnă. Restul lucrurilor le-am lăsat la o prietenă, o parte din echipamentul foto – la un amic fotograf, iar jumătate dintre cărţi şi reviste – la anticariat.

Deşi pentru prietenii noştri totul pare romantic, viaţa în autorulotă presupune o rutină destul de obositoare. O dată la trei zile trebuie să alimentăm maşina cu apă pentru duş şi spălat vase şi să căutăm o hazna ca să golim WC-ul. Iarna, încărcăm butelia cu GPL o dată la zece zile, iar vara, o dată la două luni. La fiecare pornire şi oprire a maşinii trebuie pornit şi oprit gazul, strînse cablurile de curent electric şi furtunurile de alimentare cu apă.

Nu ne-am schimbat tabieturile, însă le‑am înghesuit în zece metri pătraţi. Masa pe care mîncăm e şi biroul pe care trebuie să încapă două laptop-uri. Spălatul pe cap e o aventură pentru că duşul n-are presiune, aşa că eu trebuie să mă spăl la lighean. Alegerea unui loc de parcare (şi de dormit) poate dura zece minute sau două ore: căutăm linişte, un teren drept, umbră, dacă e vară, şi un canal pentru apa reziduală – altfel, după o zi, trebuie să strîngem maşina şi să căutăm unul. Fiecare obiect trebuie pus la locul lui, ca să nu cadă în mers. Sîntem mai ordonaţi decît eram sau decît am vrea să fim. Eu nu am nici un obiect inutil cu mine, nici o rochiţă sau agendă care nu mi-e absolut necesară.

Trăim ieftin, gătim sănătos, cu legume din piaţă, nu mai mîncăm pe fugă şi bem vin şi bere de la Lidl. Pe geamul de la livingul-dormitor-bucătărie-birou vedem în fiecare zi un alt peisaj. Cosmin a lipit pe pereţii autorulotei fotografii din locurile pe care le-am vizitat şi cu oamenii care ne-au primit în vieţile lor şi ale căror poveşti le-am spus pe site-ul nostru.

Au trecut doi ani de cînd ne trezim în centrul oraşelor, pe malul mării, în faţa unui penitenciar sau într-un sat izolat. Uneori uităm în ce oraş sîntem, unde am fost ieri, ce zi a săptămînii este astăzi, dacă uşa de la intrare e pe partea cu trotuarul sau cu strada. Alteori ne întrebăm unul pe altul: „Crezi că sîntem normali?“.

Elena Stancu este jurnalist la Teleleu.eu. Dacă vrei să susţii proiectele de non-ficţiune la care lucrează, abonează-te la vederi: Teleleu.eu/vederi.

Foto: C. Bumbuţ

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

cub horoscop 1 gif
Horoscop vineri, 13 decembrie. Gemenii se tem să facă primul pas, iar Scorpionii iau distanță față de partener
Lorina, astrologul Click!, vine cu predicțiile complete pentru toate cele 12 semne zodiacale pentru ziua de vineri, 13 decembrie.
andreea balan victor cornea colaj instagram jpg
Andreea Bălan, declarații neașteptate despre nunta cu Victor Cornea: „Este hotărârea lui, decizia lui și va fi cum vrea el”
Andreea Bălan traversează cea mai frumoasă perioadă a vieții ei, de mai bine de un an de zile. Recent, jucătorul de tenis a cerut-o în căsătorie în timpul zborului către Laponia. După acest eveniment important pentru ei și cei dragi, urmează întrebarea: pe când nunta?
„35 de ani și o zi” - proiect expozițional dedicat Revoluției Române, prezentat simultan în țară și peste hotare
„35 de ani și o zi” - proiect expozițional dedicat Revoluției Române, prezentat simultan în țară și peste hotare
La 35 de ani de la căderea Zidului Berlinului și de la prăbușirea regimului comunist în România, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Muzeul Național Cotroceni și Institutul Cultural Român (ICR) itinerează expoziția „35 de ani și o zi”.
SCHENGEN jpg
România în Schengen – O victorie pentru români! Care este următorul pas
Începând cu 1 ianuarie 2025, România va fi membră cu drepturi depline a Spațiului Schengen. Aceasta nu este doar o realizare pe care eu o consider ca fiind istorică pentru țara noastră, ci și o demonstrație a capacității Uniunii Europene de a evolua și de a-și îndeplini promisiunile.
Politie Serbia FOTO Shutterstock jpg
Autorul masacrului de anul trecut de lângă Belgrad, condamnat la 20 de ani de închisoare
Un tribunal sârb l-a condamnat, joi, la 20 de ani de închisoare pe autorul masacrului din mai anul trecut de lângă Belgrad, soldat cu nouă victime cu vârste cuprinse între 14 şi 25 de ani
Horatiu Potra soseste la sediul IGPR  Foto Inquam Photos Octav Ganea (7) jpg
Un apel la 112 a anunțat că gruparea lui Horațiu Potra a plecat înarmată spre București: „Vin înarmați, vor să facă prăpăd”. Legătura cu Georgescu
Pe 4 decembrie 2024, cu două zile înainte de decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale, Horațiu Potra a fost sunat de liderul grupării infracționale „Ciurarii”, care i-a comunicat că „mâna dreaptă” a unui candidat ar dori să poarte o discuție cu el.
Andrei Bănuță este un artist foarte muncitor și ambițios la cei 25 de ani ai săi
1280px Podul de la Cernavodă distrus în 1916 jpg
Podul superb din România care a fost la un pas de distrugere în timpul Primului Război Mondial. E considerat o capodoperă a ingineriei
Podul de la Cernavodă, inaugurat în 1895 și considerat o capodoperă a ingineriei vremii, a fost la un pas de distrugere în timpul Primului Război Mondial.
Fabrica de ciment din Azuga, în perioada interbelică (© iMAGO Romaniae)
Transformarea geografică a României Mari în timpul Marii Crize Economice
România Mare s-a format în anul 1918 și a început un proces de dezvoltare care se intensifica de la an la an în urma acțiunilor inițiate de persoanele particulare sau de către autorități.