Casă de piatră

- argument -

„«Am avut ofertă să dau exclusivitate la nunta mea pentru 100.000 de euro» – le-a dezvăluit Bianca Drăguşanu unor apropiaţi. (...) Viitoarea mireasă ia în calcul toate propunerile primite, urmînd să se decidă asupra celei mai convenabile. «Este adevărat că am avut multe oferte, la care încă mă mai gîndesc. Nu fac din nunta mea un prilej de a obţine bani, dar dacă voi considera că este pentru binele nostru să semnăm vreun contract de exclusivitate, probabil că o vom face» – s-a limitat să declare Bianca Drăguşanu.“ („Cine dă mai mult? Bianca Drăguşanu negociază pentru a-şi vinde nunta!“, libertatea.ro, 1 iulie 2013) Cu cîteva zile înainte, pe 28 iunie, într-o vineri, la Starea Civilă din Ploieşti erau îngrămădiţi părinţii, prietenii, rudele Robertei Anastase şi ale lui Victor Farca, plus o gaşcă de cameramani de la cele mai importante televiziuni din România, care transmiteau live ceremonia. La petrecerea de duminică, toată lumea (invitaţii, ziariştii şi cîteva mii de telespectatori care au deschis televizorul în ziua respectivă) a văzut cum Elena Udrea a eclipsat-o pe mireasă, purtînd o rochie „cu vedere la sîni“ (cancan.ro). Asta se-ntîmplă cînd faci din nunta ta un prilej de bîrfă naţională. În rest, sîntem bine. Potrivit rezultatelor recensămîntului din 2011, „jumătate din populaţia stabilă este constituită din persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Sînt căsătoriţi 4,81 milioane de bărbaţi şi 4,86 milioane de femei. 2 persoane din 5 nu au fost niciodată căsătorite, persoanele văduve reprezintă o zecime din totalul populaţiei stabile, iar persoanele divorţate deţin o pondere de 4,2%. În uniune consensuală au declarat că trăiesc 745.500 de persoane.“ (recensamantromania.ro)

Am şi eu statisticile mele personale. Generaţia mea se căsătoreşte mai tîrziu decît generaţia părinţilor mei, eventual după ce reuşeşte să-şi facă un credit şi să-şi cumpere o casă. Sau nu se mai căsătoreşte deloc şi trăieşte – odios cuvînt – în „concubinaj“. În orice caz, nu mai simte presiunea de a-şi „face un rost în viaţă“, iar rostul nu mai înseamnă neapărat şi unirea oficială a destinelor. 70% dintre cuplurile pe care le ştiu, care s-au căsătorit în ultimii cinci ani, au divorţat între timp. Pornind de la constatările de mai sus şi de la o serie de articole din presa internaţională despre declinul instituţiei căsătoriei, i-am rugat pe cîţiva jurnalişti, sociologi, fotografi să investigheze o mică parte din ceea ce mai înseamnă astăzi această instituţie în România (şi nu numai). Surprinzător, se pare că înseamnă în continuare destul de mult.

Ilustraţie de Ion Barbu