„Casa dărăpănată” în care nu vrea nimeni să intre

Publicat în Dilema Veche nr. 974 din 8 decembrie – 14 decembrie 2022
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg

Cînd eram de vîrsta copiilor care au participat la ancheta din acest Dosar, trecutul mi se părea insignifiant și cumva la fel de utopic ca și viitorul. Pentru că generațiile, în esență, nu se schimbă prea mult, mă raportam la trecut doar prin datele pe care trebuia să le învățăm pe de rost la orele de istorie și mai ales prin operele scriitorilor din manualul de română, care aveau un limbaj „depășit” pe care de multe ori nu-l înțelegeam. Creangă, Eminescu, dar mai ales Nicolae Filimon sau Costache Negri mi se păreau clar „din trecut” (de altfel, pînă și numele, Costache, era un exemplu de artefact lingvistic... cine se mai numea Costache în anii ’80?). Așadar, îmi dădeam seama că trecutul însemna și limbaj. Bunicul meu, din tagma veteranilor de război, care îmi povestea deseori cum fusese împușcat în cel de-al Doilea Război Mondial și îmi arăta urma de glonț, era clar un exponat al Trecutului, un soi de piesă de muzeu. De altfel, pentru mine și pentru cei din generația mea, războiul ăsta putea să fi avut loc la fel de bine în Evul Mediu sau în antichitate. La fel se întîmplă cu tinerii de astăzi, cînd se raportează la trecutul nostru recent, regimul comunist pentru ei e o altă planetă. Însă, la întîlnirile mele cu copiii prin școli, de fiecare dată cînd îi întrebam: „Dacă ați avea o mașină a timpului, în ce perioadă din trecut ați călători?“, ei răspundeau invariabil: „În anii ’80“. De ce? Pentru că era singurul trecut recognoscibil pentru ei ca perioada în care copilăriseră părinții lor, singurul trecut „palpabil” – dacă părinții lor erau încă în viață, însemna că acel trecut, cum-necum, se întîmplase. 

Probabil că trecutul, pe plan personal, devine semnificativ odată cu vîrstă. La 20 de ani nu dai doi bani pe el, pe la 40 începe să te intereseze, să te definească chiar. De pildă, eu doar în ultimii ani am devenit cu adevărat curioasă în ceea ce privește trecutul familiei mele și am început să-mi caut niște rădăcini. Rădăcinile sînt bune pentru că, în sfîrșit, te ancorează în trecut, începi să ai o legătură vie cu el. A început să mă intereseze trecutul, inclusiv pentru a-mi explica prezentul, pentru că tot ce se întîmplă din punct de vedere politic (economic etc.) în prezent are o cauză în trecut, desigur. Am devenit mai mult decît interesată de trecutul țărilor ex-comuniste de lîngă noi, „vecine și prietene”, pentru a-mi explica mentalități, traume comune. Și mi-am dat seama că nu învățăm nimic nu doar din trecutul nostru pe care e posibil să-l privim la un mod subiectiv, deformat, dar nici măcar din trecutul altora. 

Dosarul acesta este în primul rînd unul de recuperare a trecutului, dincolo de istorie, de date și de fapte. Ce mai înțelegem din trecut? Dar mai ales cum „îl predăm” generațiilor de acum, cum îi apropiem pe copii de trecut, cum îl îmbrăcăm ca să devină sexy și important, în același timp. Unul dintre copiii din anchetă spune că, atunci cînd se gîndește la trecut, se gîndește la o casă dărăpănată. Cum renovăm, cum restaurăm această casă pentru a-i convinge pe cei mai tineri să intre și să înțeleagă? Analogia poate să rămînă aceeași și în ceea ce privește trecutul personal. Cum acceptăm, cum ne împăcăm cu trecutul nostru, al fiecăruia, ca să ducem o viață mai bună în prezent?

Mîntuirea biogeografică jpeg
Dulciuri, seriale, rugăciuni
În același timp, „discursul consolator” are, pentru omul zilelor noastre, o problemă de plauzibilitate.
p 10 jpg
Vechea artă a consolării
În timpurile moderne, la finalul secolului al XVIII-lea, treptata secularizare a dus la dispariția literaturii consolatorii, dar nevoia de consolare nu a pierit.
index jpeg 2 webp
Cea mai frumoasă consolare din lume
Și atunci, ce îi rămîne jurnalistului ca alinare? Ce îl ține pe el în mișcare? În existența sa profesională?
Saint Ambrose MET DT3022 jpg
Pretenția alinării universale
Există, desigur, unii creștini care, în fața pierderilor suferite, „dansează“ datorită bucuriei învierii.
index jpeg webp
Cînd consolarea are șanse să devină reală
Pentru a ne redobîndi viața, El nu s-a sfiit să urce pe cruce și să-l trimită la noi pe Mîngîietorul, Duhul (Spiritul) Adevărului.
Consolation of Ariadne MET ap18 42 jpg
Cu c de la căldură și nu doar pentru elefanți și delfini
S-ar putea spune că acceptarea suferinței și înțelegerea faptului că orice trăiește moare aduc consolare în cele mai multe situații.
p 13 jpg
Rețelele consolării. Scurtă incursiune în modul de existență în-durere
Acțiunea de a consola nu înseamnă doar a oferi sprijin emoțional, ci și a conlucra în a crea sau re-crea noi legături.
640px Sorrento buidings jpg
Il Grande Premio di Consolamento…
„Gogu a plecat în lume și a luat cu el și salariile voastre pe cinci luni. Doar știți prin ce a trecut, trebuia să se consoleze și el cu ceva”.
Immanuel Kant  Aquatint silhouette  Wellcome V0003180 jpg
Cît de mult ne pot consola filosofii?
Lecția pe care o putem extrage din schimbul de scrisori între Kant și Maria von Herbert este că filosofii ne pot consola în măsura în care nu vor forța aplicarea în practică a adevărurilor existențiale pe care le descoperă.
5832910afis jpg
În plină stradă
Arta publică din România este prea puțin susținută, reglementată sau mediată, fapt ce relevă porozitatea comprehensiunii și receptării conceptului, zdruncinînd atît semnificația, cît și scopurile artei înseși.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Arta ca exagerare
„În artă, cînd nu știm ce vedem, reacționăm prin exagerare”.
p 10 Guerrilla Girls WC jpg
Eco-activismul și arta
Astfel, activiștii speră că dacă ne pasă de artă suficient de mult încît să vrem să protejăm arta, vom găsi modalități pentru a ne salva planeta.
p 11 WC jpg
Palimpseste temporare
La urma urmei, armele artiștilor și ale activiștilor sînt aceleași, iar salvarea se află în mîinile și în conștiința noastră.
Racism is not patriotism sign in Edison, NJ jpg
Rasismul ca reacție a publicului cinefil
Cert este că, în ultimii ani, mainstream-ul hollywoodian traversează o încercare de emancipare, prin care vrea să se dezică de vechile obiceiuri.
index jpeg 2 webp
Curaj
Cum facem asta? Semnăm petiţiile împotriva persecuţiilor, participăm la proteste. Ne exprimăm. Orice fărîmă contează.
p 13 Ashraf Fayadh YouTube jpg
Cuvintele, mai puternice decît dictatorii
Fiindcă adevărul cuvintelor noastre vorbește despre libertate, pe cînd adevărul cuvintelor dictatorilor vorbește despre frică.
p 14 J K  Rowling jpg
Voldemort pe Twitter?
J.K. Rowling nu este „too big to fail”, dar este „too big to cancel”.
E cool să postești jpeg
Lucrurile bune, trecute cu vederea
Potrivit lui Leibniz, răul există în lume, însă doar relativizîndu-l îl putem transforma într-un instrument prin care putem conștientiza și construi binele, care este, de altfel, singura cale pentru progres.
index jpeg webp
Cum și de ce să găsești partea plină a știrii
ar dacă mai devreme vorbeam despre libertatea jurnaliștilor sau a editorilor de a alege ce știri dau mai departe, nu trebuie să uităm că și publicul are libertatea să aleagă. Important e să aibă de unde alege.
Cloud system moving into Chatham Sound png
Depinde doar de noi
Altă veste bună din 2022 vine tot din emisfera sudică. În unele zone din Marea Barieră de Corali din Oceanul Pacific, cercetătorii au observat o însănătoșire și o extindere a recifurilor de aici.
p 11 WC jpg
Liberul-arbitru și paradoxul „poluării bune”
Dar chiar și dacă nu vrem să facem nimic, partea plină a paharului este că noi avem șanse bune să murim de moarte bună, în aproape aceleași condiții climatice în care am trăit.
p 12 Tarkovski, Nostalgia jpg
Pandemie cu final ca-n filme
Am strîns puncte din tot felul de grozăvii ale pandemiei, așteptînd vaccinul, așteptînd remediul, așteptînd vestea eliberatoare. Și, în cele din urmă, am cîștigat, tancul american a apărut.
p 13 M  Chivu jpg
Copilul călare pe porc sau falsul conflict dintre tradiție și modernitate
Generația mea poate a făcut mai multe sau mai puține. Am făcut ce am putut. Însă viitorul este deja aici. Iar cei care pot prelua ștafeta sînt și ei aici.
06F2AB41 2CE7 4E53 9857 4D9205D89939 1 201 a jpeg
2022, cu bune
Gura mea de aer: cu acel zîmbet curat, te privește fix în ochi și, pe un ton apăsat, îți spune: „Tati, te iubesc!”.

Adevarul.ro

image
Cea mai coruptă țară din UE. România, în top 3
Raportul Transparency International reflectă modul în care este percepută corupția din sectorul public din 180 de state și este făcut prin acordarea de puncte.
image
Un ieşean, obligat să plătească facturile unei case în care nu mai locuieşte de 8 ani
Un bărbat din Iaşi s-a trezit cu o surpriză neplăcută, când a aflat că trebuie să plătească facturile noilor proprietari ai casei în care nu mai locuieşte de opt anI. Acest lucru s-a întâmplat pentru că noii locatari nu au transferaT contractul pe numele lor.
image
Vietnamez filmat la Cluj cum jupoaie un șobolan. „Capturează ilegal și mănâncă tot ce mișcă” VIDEO
Un vietnamez a fost filmat în incinta unei fabrici din Cluj-Napoca pe când jupoaie șobolani. Clujeanul care a făcut publică filmarea susține că acesta face parte dintr-un grup de vietnamezi care vânează și mănâncă tot ce prinde: șobolani, păsări, iepuri.

HIstoria.ro

image
Reglementarea prostituției în București, la sfârșitul secolului al XIX-lea
Către finalul secolului al XIX-lea, toate tentativele întreprinse pentru a diminua efectele prostituției prin regulamente, asistență medicală și prin opere de binefacere nu dădeau rezultatele așteptate, mai ales în ceea ce privește răspândirea bolilor venerice.
image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.