C─âr╚Ťile altora

Andreea R─éSUCEANU
Publicat în Dilema Veche nr. 856 din 3 - 9 septembrie 2020
ÔÇ×Vorbe╚Öte cu AngelaÔÇŁ, ÔÇ×P├«ine ┼či M├«ineÔÇŁ, ÔÇ×Piese pentru Z├«mbeteÔÇŁ jpeg

Niciodat─â c─âr╚Ťile n-au fost suficiente. ├Än prima copil─ârie, era un teanc a╚Öezat pe lada unui studio de lemn ├«ntunecat, c─âr╚Ťi pentru copii, cu ilustra╚Ťii bogate, cu text pu╚Ťin. Apoi cele c├«teva rafturi de beletristic─â ├«ncorporate ├«n ╚Öifonierul masiv din dormitorul bunicilor mei ╚Öi dintr-o comod─â mai mic─â pe care st─âtea televizorul. C─âr╚Ťile din ÔÇ×vitrin─âÔÇť unde nu prea aveam voie s─â umblu erau c─âr╚Ťi ÔÇ×pentru oameni mariÔÇť. Biblioteca alor mei, la ale c─ârei ultime rafturi nu ajungeam dec├«t escalad├«nd periculos partea de jos, format─â din sertare, pe care m─â urcam sfid├«nd pericolul ca ├«ntreaga etajer─â s─â cad─â peste mine. ╚śi cea mai interesant─â, pentru c─â erau acolo tot felul de lucruri interzise, peste care am dat imediat ╚Öi pe care le-am citit ├«nainte s─â realizeze cineva c─â ordinea ╚Öi a╚Öezarea volumelor era schimbat─â. Raftul de deasupra patului, alc─âtuit din BPT-uri mici ╚Öi colorate, ├«n continuare pentru mine c─âr╚Ťile cu cel mai prietenos format. C─âr╚Ťi pe care am scris, pe care am v─ârsat ap─â sau cafea cu lapte, cerneal─â, pe care am desenat cu pixul sau am notat numere de telefon, adrese, mesaje pentru unul dintre cei de-ai casei, mai ales pentru mama, care era avocat. Uneori, g├«nduri r─âzle╚Ťe, ├«mi f─âcusem un obicei din a nota ceva la o pagin─â oarecare, doar ca s─â dau peste ce scrisesem acolo cine ╚Ötie c├«nd, dup─â c├«╚Ťiva ani, ╚Öi s─â-mi aduc aminte acel moment. S├«nt c─âr╚Ťi vii, cum caut uneori prin anticariate, care pentru cineva au fost mai mult dec├«t ni╚Öte obiecte, ├«mi place ╚Öi acum s─â dau peste nota╚Ťii, fi╚Öe, flori presate, bilete de tramvai, decupaje de ziar, fotografii, e uimitor c├«te lucruri se pot g─âsi ├«ntre paginile unei c─âr╚Ťi.

Dar nimic nu s-a comparat vreodat─â cu c─âr╚Ťile altora. Mirajul infinit, gr─âdina interzis─â, obiectul celor mai dureroase dorin╚Ťe, asociate cu sentimentul neputin╚Ťei ╚Öi al z─âd─ârniciei, cred c─â atunci mi-am format instinctul propriet─â╚Ťii, dorin╚Ťa de a poseda lucruri, pentru c─â nici un obiect de pe lumea asta nu m─â f─âcuse s─â-mi doresc s─â-l p─âstrez a╚Öa cum au f─âcut-o c─âr╚Ťile. ├Än copil─âria mea, petrecut─â pe jum─âtate ├«ntr-un cartier bucure╚Ötean, pe jum─âtate la marginea Bucure╚Ötiului, ├«ntr-o comun─â limitrof─â, am avut mereu vecini, prieteni care mi-au ├«mprumutat c─âr╚Ťi. Mai erau ╚Öi bibliotecile, unde sursa frustr─ârii venea din num─ârul limitat de c─âr╚Ťi care se puteau ├«mprumuta, trei, indiferent c├«t de bine te cuno╚Ötea doamna Sanda, bibliotecara. Ani de zile am visat s─â fiu ca ea, st─âp├«na rafturilor ticsite cu volume colorate, a c─ârei unic─â preocupare era s─â strecoare fi╚Öele de carton ├«n buzunarul lipit de coperta interioar─â a c─âr╚Ťilor ╚Öi s─â le a╚Öeze apoi ├«n teancuri. Au fost dou─â astfel de locuri, ├«ntre care s-au desf─â╚Öurat cele mai intense reverii livre╚Öti ale copil─âriei, biblioteca de cartier, de pe bulevardul Banu Manta, ╚Öi cea a ╚Öcolii num─ârul 3, al c─ârei miros mi-l amintesc ╚Öi acum.

Prima carte pe care mi-am doritÔÇĹo ├«ns─â dezn─âd─âjduit, care m─â face s─â asociez ╚Öi acum orice e╚Öec de a intra ├«n posesia unui volum cu nemul╚Ťumirea profund─â de atunci, e Chei╚Ťa de aur sau minunatele p─â╚Ťanii ale lui Buratino, de Alexei Tolstoi, cu rafinatele desene ale lui A. Canevschi, ap─ârut─â la Editura Tineretului ├«n 1967. O carte verde, mare, cartonat─â, primit─â pentru c├«teva zile de la o vecin─â farmacist─â, al c─ârei fiu, deja adult, era student la Institutul de Arhitectur─â din Bucure╚Öti. Era o carte care venea din alt timp, la fel ca Aventurile lui Cepelic─â, sau basmele fra╚Ťilor Grimm, din copil─âria altcuiva, care apar╚Ťinea acum lumii adul╚Ťilor. Ilustra╚Ťiile au fost ├«ns─â ├«ns─â cele care m-au fascinat ├«naintea pove╚Ötii, pe care ├«nc─â n-o puteam citi singur─â, liniile atipice, cu totul neobi╚Önuite fa╚Ť─â de cele pe care le puteai g─âsi ├«n c─âr╚Ťile anilor ÔÇÖ80, din care era f─âcut─â ├«n mare parte biblioteca mea. Fine, retro, cum le-am numi ast─âzi, care nu spuneau totul dintr-odat─â, se cereau descifrate cu aten╚Ťie, pline de umor, urm├«nd ├«ntru totul spiritul c─âr╚Ťii. ├Ämi amintesc c─â am r├«s cu lacrimi de c├«te ori am ascultat ├«nceputul, cu bu╚Öteanul vorbitor care ├«i incit─â pe cei doi b─âtr├óni moroc─âno╚Öi s─â se altoiasc─â reciproc. Greierul Vorbitor, ╚Öobolanul Su╚Öara, cel b─âtr├«n ╚Öi r─âu, Carabas-Barabas, vulpea Alisa ╚Öi motanul Bazilio, Buha doftoroaie, care pune diagnostice precise precum ÔÇ×mai mult mort dec├«t viuÔÇť, feti╚Ťa cu p─ârul albastru, Pierrot cel cu obrajii albi ca praful de din╚Ťi ╚Öi poeziile lui ├«ntunecate, le ╚Ötiam partiturile pe dinafar─â ÔÇô p├«n─â a venit ziua nefericit─â a ├«napoierii c─âr╚Ťii. Am sperat p├«n─â ├«n ultimul moment c─â proprietara de drept va uita de carte, ├«n fond, cine ar mai fi deschis-o ├«ntr-o cas─â ├«n care nu mai erau copii, ╚Öi poate a╚Öa s-ar fi ╚Öi ├«nt├«mplat, dar vigilen╚Ťa bunicilor, obsesia cuv├«ntului dat ╚Öi a promisiunii care se ╚Ťine indiferent de situa╚Ťie m-au dus ├«n ziua hot─âr├«t─â la poarta vecinei farmaciste, care s├«nt convins─â c─â habar n-avea ce era ├«n sufletul meu. ├Ämi amintesc ╚Öi acum culoarea rochiei cu care era ├«mbr─âcat─â, ochelarii cu ram─â groas─â, maronie, felul cum m-a m├«ng├«iat pe cap c├«nd i-am ├«nm├«nat cartea, ├«ntrebarea ei, dac─â mi-a pl─âcut. Da, foarte mult, am r─âspuns repede cu speran╚Ťa ascuns─â c─â ├«n ultimul moment se va ├«nt├«mpla o minune ╚Öi Chei╚Ťa se va ├«ntoarce la mine. ├Än fond, numai pe mine m─â interesa ce se afla ├«n dosul u╚Öi╚Ťei tainice... ╚Öi numai eu ╚Ötiam ce se ├«nt├«mpla c├«nd chei╚Ťa de aur era ├«ntoars─â ├«n ceasul zidit ├«n turn.

Fire╚Öte c─â asta nu s-a ├«nt├«mplat, ╚Öi cur├«nd am v─âzut cartea ├«ndep─ârt├«ndu-se pe aleea din spatele por╚Ťii ├«nchise ╚Öi, ca desp─âr╚Ťirea s─â fie ╚Öi mai amar─â, doamna farmacist─â s-a ├«ntors ╚Öi mi-a f─âcut un semn vesel cu ea, ├«nainte de a intra ├«n cas─â. ╚śi acum c├«nd v─âd o copert─â verde, cu o ilustra╚Ťie rafinat─â, simt gustul dezam─âgirii ╚Öi neputin╚Ťei de atunci ╚Öi m─â g├«ndesc c─â niciodat─â c─âr╚Ťile nu ar trebui s─â fie ale altora, ci ├«ntotdeauna ale tale.

Andreea R─âsuceanu este scriitoare ╚Öi coordonatoarea colec╚Ťiei de proz─â rom├óneasc─â contemporan─â a Editurii Humanitas.

Foto: wikimedia commons

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.