ÔÇ×Caricatura e o arm─âÔÇť - dialog cu Alexandru CIUBOTARIU

Publicat în Dilema Veche nr. 575 din 19-25 februarie 2015
ÔÇ×Caricatura e o arm─âÔÇť   dialog cu Alexandru CIUBOTARIU jpeg

Este ilustrator ┼či grafician aka Pisica P─âtrat─â, co-autor al proiectului ÔÇ×Muzeul Benzii DesenateÔÇť (ap─ârut ┼či ├«n volum, la Editura Vellant). Este pasionat de istoria desenului ├«n Rom├ónia, inclusiv a desenului de pres─â. Ne-am ├«nt├«lnit la un ceai, la Libr─âria Bastilia (cea care are pere┼úii desena┼úi de Ion Barbu), am vorbit despre tradi┼úia graficii satirice ┼či am aflat, printre altele, c─â Alexandru Ciubotariu s-a apucat de desen pentru c─â voia s─â devin─â caricaturist.

S─â pornim de la distinc┼úia caricatur─â ÔÇô desen de pres─âÔÇŽ S├«nt dou─â lucruri diferite?

S├«nt mai multe lucruri diferite. Avem, o dat─â, desen sau ilustra┼úie de pres─â, care ├«ndepline┼čte func┼úii pur estetice ├«ntr-o revist─â, ┼či pot fi desene, picturi chiar, ├«n orice tehnic─â, unele chiar nonfigurative, numai s─â ajute materialul respectiv. Cumva, asta ar fi marea familie a ilustra┼úiei de pres─â. C├«t prive┼čte caricatura, ┼či aici s├«nt c├«teva mici distinc┼úii. Majorit─â┼úii autorilor cu care am vorbit le place s─â spun─â c─â au f─âcut grafic─â satiric─â, nu folosesc niciodat─â numele de caricatur─â ÔÇô are o conota┼úie oarecum vulgar─â, chiar dac─â pare amuzant. P├«n─â la urm─â, denumirea de caricatur─â a r─âmas doar ├«n zona de portretistic─â, unde este clar caricatur─â, iar ceea ce ├«nseamn─â moment social, politic, cu o component─â editorial─â, aceasta este marea art─â a graficii satirice. Sigur c─â ├«n aceast─â mare familie fericit─â se deta┼čeaz─â grafica satiric─â de pres─â, care e o arm─â ├«n adev─âratul sens al cuv├«ntului, ┼či grafica satiric─â de salon, ├«n care po┼úi s─â te apleci mai mult asupra tehnicii, p─âstr├«nd ideea. Ace┼čtia s├«nt cei doi vectori ai unui autor de caricatur─â. Din punctul acesta de vedere, ├«n zona de concursuri interna┼úionale, Rom├ónia are foarte multe performan┼úe, chiar dac─â nu s├«nt foarte vizibile. Vasile Olac, de pild─â, care este pre┼čedintele sec┼úiei de Grafic─â Aplicat─â a Uniunii Arti┼čtilor Plastici, organizeaz─â saloane anual, alternativ ÔÇô un salon de grafic─â aplicat─â (afi┼č, ilustra┼úie de carte etc.) ┼či un salon de grafic─â satiric─â. De asemenea, Clubul Caricaturi┼čtilor ÔÇ×Sorin PostolacheÔÇť organizeaz─â periodic expozi┼úii.

├Än┼úeleg din ce spui c─â avem mul┼úi caricaturi┼čti foarte buni, dar publicul larg ┼čtie doar c├«teva nume ÔÇô Mardale de la Ca┼úavencii, Ion BarbuÔÇŽ

Avem vreo doi-trei portreti┼čti extraordinari, e Bogdan Petry, care e fantastic, plus al┼úi c├«┼úiva la fel de buni. E greu s─â ├«i nume┼čti pe to┼úi. S├«nt arti┼čti foarte buni care activeaz─â, fie ├«n print ÔÇô ┼či care s├«nt mai vizibili, poate ÔÇô, dar ┼či ├«n grafica satiric─â de salon. Mul┼úi spun c─â lipse┼čte firul care s─â-i ┼úin─â ├«n via┼ú─â, cum a fost Urzica, o revist─â dedicat─â, care s─â lege toate elementele astea. Dar dac─â oamenii s├«nt pasiona┼úi, dac─â s├«nt interesa┼úi de zona asta, se pot adapta. Un editorial sub form─â de caricatur─â e un plus pentru orice publica┼úie, un spectacol vizual portretistic. Cred c─â se vor g─âsi c─âi pentru ca lucrurile s─â continue, chiar dac─â nu at├«t de coagulat cum au fost ├«n jurul acestei reviste. Fiecare ├«┼či va g─âsi cumva identitatea.

Mai spune-mi, te rog, c├«teva nume, ca s─â ┼čtim pe cine s─â c─âut─âm prin pres─â sau pe la saloane.

Voi aminti aleatoriu c├«teva nume mai noi ┼či mai active sau mai vechi ┼či mai legende. ┼×erban Terente, un talent imens, Hora┼úiu M─âl─âele, ┼×tefan Popa PopaÔÇÖS, Costel P─âtr─â┼čcanu, Leonte N─âstase, Doru Axinte, Cristian Topan, Nicolae Ioni┼ú─â, care are ┼či o munc─â curatorial─â interesant─â, Romeo R─âileanu, Constantin Pavel, Radu Cletiu, Aurel ┼×tefan Alexandrescu, Mihai St─ânescu, Gabi Bratu, Devis Grebu, Constantin Ciosu, Gh. D. Constantinescu, Pavel Botezatu, Otilia Bors, Constantin Cazacu, Theodor Pall, Fred Ghenadescu, Negrea Gan, Gheorge Chiriac, Nicolae Nobilescu, Octavian Andronic, Mihai P├ónzaru, Albert Poch, Cristian Marcu, Pompiliu Dumitrescu, Adrian Andronic. Probabil am s─ârit momente sau nume importante, dar nu ├«mi asum un rol de istoric ┼či tot ce spun este din perspectiva pasionatului, a unui artist, a unui observator distant.

Care sînt etapele cele mai importante din istoria graficii satirice în România?

Am putea ├«ncepe pe la 1880-1890, odat─â cu Constantin Jiquidi, care a fost prieten cu Caragiale ┼či a f─âcut ┼či band─â desenat─â destul de mult. Urmeaz─â perioada interbelic─â, unde avem multe nume, cum ar fi Ary Murnu, ┼či pe urm─â anii de dup─â ÔÇÖ48, c├«nd a fost o schimbare at├«t de ur├«t─â ┼či mult─â lume a fost arestat─â, iar calitatea revistelor a sc─âzut ├«ngrijor─âtor. Atunci, din cauza calit─â┼úii proaste a tot ce ├«nsemna vizual, afi┼če, timbre, au fost reconverti┼úi vechi arti┼čti. Un destin interesant este cel al lui Ary Murnu, un mare caricaturist, un desenator excep┼úional, grafician ┼či pictor. Imediat dup─â anii ÔÇÖ50, a fost reconvertit, s─â spunem a┼ča, a f─âcut timbre, cam o sut─â dintre ele se afl─â la Muzeul Filatelic ┼či s├«nt ni┼čte opere de art─â, unele din cele mai frumoase timbre f─âcute la noi, chiar dac─â au fost tip─ârite destul de slab ┼či au subiecte cu tractoare ┼či muncitori.

Pe l├«ng─â oamenii reconverti┼úi, au fost c├«┼úiva a c─âror carier─â a explodat atunci, ┼či s├«nt vreo trei-patru care au d─âinuit ┼či au dominat toat─â perioada p├«n─â ├«n ÔÇÖ89. E vorba de Nell Cobar, Albert Poch, Eugen Taru ÔÇô to┼úi au avut o grafic─â satiric─â puternic politizat─â. Era o sec┼úie special─â la Salonul Anual al Republicii, unde majoritatea caricaturilor erau ├«mpotriva americanilor, a capitali┼čtilor-imperiali┼čtilor, ca ┼či Urzica. Revista apare ├«n 1949 prima dat─â ┼či timp de c├«┼úiva ani n-are nici o leg─âtur─â cu umorul, totul e militant, era o lupt─â de clas─â care n-avea urm─â de umor, poate doar desenele. Apoi lucrurile s-au mai relaxat ┼či Urzica a devenit numitorul comun, a ├«nsemnat enorm. Matty Aslan s-a afirmat un pic mai t├«rziu, dar a fost directorul diviziei Artis la Uniunea Arti┼čtilor Plastici. Acolo scoteau tot felul de publica┼úii, albume, chiar ┼či ni┼čte ziare ÔÇô de exemplu, ziarul Haz, din anii ÔÇÖ80, care avea numai caricaturi, f─âr─â text. Uniunea Arti┼čtilor Plastici a editat la un moment dat o colec┼úie numit─â ÔÇ×LiliputÔÇť. Ei bine, aceast─â colec┼úie m─â fascineaz─â, pentru c─â nu pot afla nici o informa┼úie despre ea, nu are ISBN, doar o sigl─â a UAP ┼či nu se ┼čtie c├«te c─ârticele au ap─ârut. Eu am aproape dou─â sute acas─â ┼či mi-au trecut mai multe prin fa┼úa ochilor.

De c├«nd eram mic, asta voiam s─â fac, c─ârticele ca astea. Voiam s─â m─â fac caricaturist, ─âsta a fost visul meu de o via┼ú─â. Pe urm─â drumul meu artistic s-a bifurcat ┼či interesul meu extrem de ┼úintit s-a mai diluat.

Unde ai publicat prima caricatur─â?

├Äntr-un ziar local, ├«n Constan┼úa, ├«n Cuget liber, cred, aveam chiar o rubric─â s─âpt─âm├«nal─â, ├«nc─â din clasa a IX-a. Era senza┼úional, interesul meu pentru band─â desenat─â ┼či pentru ziar s-a format atunci. Eu eram la un liceu de art─â, unde toat─â tehnica pe care o ├«nve┼úi e pentru o lucrare care trebuie expus─â, nicidecum pentru lucruri publicate. La ├«nceput f─âceam ni┼čte caricaturi pentru o pagin─â dedicat─â, cred, tineretului. C├«nd am devenit colaborator ┼či la alte ziare, am ┼úinut o rubric─â politic─â, de portret, ┼či apoi am ├«ncercat chiar s─â fac un mic strip din via┼úa de redac┼úie, care era destul de interesant─â. Pe urm─â am publicat mai mult band─â desenat─â ┼či ├«n ziare de copii, iar apoi, c├«nd am mers la facultate ├«n Ia┼či, am lucrat la c├«teva ziare locale chiar ├«n redac┼úie, unde aveam locul meu. Acolo am f─âcut, cred, cea mai interesant─â serie a mea, vreo dou─â sute ┼či ceva de strip-uri, despre un eveniment descris ├«n ziarul nostru cu o zi ├«nainte. Am avut ilustra┼úie de copert─â foarte mult─â, ├«n Monitorul de Ia┼či.

Am avut c├«teva lucr─âri ┼či la saloane, la festivaluri, ┼či c├«teva premii, dar nu am fost niciodat─â foarte implicat, descoperisem alte zone, cum e proiectul ÔÇ×Muzeul Benzii DesenateÔÇť. C├«nd l-am f─âcut prima dat─â la MNAC, a┼č fi vrut cumva ca sub umbrela asta s─â ├«ncerc─âm s─â recuper─âm tot ce este considerat ca fiind grafic─â marginal─â ÔÇô caricatura, banda desenat─â, ilustra┼úia de carte ┼či filmul de anima┼úie. S-au produs ni┼čte lucruri foarte interesante ┼či foarte bune, care s├«nt mereu uitate ┼či neglijate. De exemplu, la liceul de art─â, lucrurile astea erau minore, poate ilustra┼úia de carte avea o ┼čans─â, dar nu e nimeni care s─â arhiveze, s─â p─âstreze lucrurile absolut senza┼úionale care s-au f─âcut ├«n ilustra┼úia de carte. ├Än caricatur─â la fel, ├«ncerc─âm s─â descoperim fr├«nturi, ├«n filmul de anima┼úie e o ├«ntreag─â arhiv─â care s-a pierdut. Ar trebui s─â existe un efort de recuperare a lucrurilor ─âstora, care par minore, dar care au avut ni┼čte momente senza┼úionale ┼či ar fi frumos de p─âstrat.

Revenind la caricatură, de ce e atît de puternic asociată cu libertatea de expresie?

Caricatura e o arm─â, ┼či pentru c─â se folose┼čte de ni┼čte mijloace extrem de simple, p├«n─â la urm─â, ┼či pentru c─â lucreaz─â ├«ntr-un univers absolut infinit de posibilit─â┼úi, iar produsul final este mult mai de impact dec├«t un text pe care l-ai putea peria. E ca o ┼čtampil─â care-┼úi este pus─â fix ├«n fa┼ú─â ┼či pe care ori o accep┼úi, ori n-o accep┼úi deloc.

Existau ┼čop├«rle ├«n caricaturile dinainte de ÔÇÖ89?

Da, acesta era scopul, p├«n─â la urm─â, era o lupt─â s─âpt─âm├«nal─â sau lunar─â ÔÇô cum ap─ârea Urzica ÔÇô cu cenzura. Albert Poch, care r─âspundea de partea grafic─â la Urzica, mergea la aprobat ┼či spunea c─â mereu avea de dat o lupt─â pentru fiecare suspiciune. Unele caricaturi erau banale, altele treceau cumva la musta┼ú─â. ├Än ultimii ani, suspiciunea era maxim─â.

De fapt, toată ideea era ca desenul respectiv să poată fi citit în două chei, nu?

Da, probabil c─â ┼či autorii ├«┼či induceau asta. Multe caricaturi nu s├«nt ├«n mod evident haios-violente, multe par c─â nu au nici un sens, deveniser─â un fel de desene meditative, ├«n care ├«ncercai s─â descoperi ce s-a ├«nt├«mplat, nu mai era o caricatur─â-poant─â. Lumea caricaturii, cu personajele ei cu tot, e o lume care pare c─â ascunde foarte multe lucruri, ┼či poate ar fi bine s─â ne uit─âm la ea cu mai mult─â aten┼úie.  

a consemnat Luiza Vasiliu

ilustra╚Ťie de Alexandru Ciobotaru

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.