Care-i treaba cu demnitatea?

Alexandru BĂLĂȘESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 1019 din 19 octombrie – 25 octombrie 2023
Bruce Lee
Bruce Lee

„Nu vorbiți negativ despre dumneavoastră, nici măcar în glumă. Corpul nu face diferența. Cuvintele sînt energie și aruncă vrăji (spells), de aceea se numește ortografie (spelling). Schimbați modul în care vorbiți despre dumneavoastră și vă veți putea schimba viața.“

Bruce Lee

Bruce Lee, o figură mai degrabă uitată în România a culturii populare asociată la noi cu VHS și anii ’80, a dezvoltat o filosofie de viață care combina artele marțiale cu precepte și atitudini atribuibile zonei orientale din care provenea, el fiind născut la Hong Kong. Influența sa la Hollywood este binecunoscută și se extinde dincolo de popularizarea filmelor cu karate. Prin munca sa, el a schimbat modul de reprezentare a minorităților în filmele hollywoodiene și a cîștigat, ca să spun așa, dreptul lor de a se reprezenta pe sine. Pînă la el, personajele asiatice erau reprezentate caricatural, de cele mai multe ori de actori non-asiatici, cel mai cunoscut exemplu fiind rolul jucat de Mickey Rooney în Mic dejun la Tiffany. Nu judec epoca în care s-a făcut acest film, însă încerc să pun în lumină rolul lui Bruce Lee ca agent al schimbării în modul în care minoritățile, asiatice și nu numai, sînt reprezentate și văzute pe ecran. Cu alte cuvinte, vorbesc despre cum s-a trecut de la o imagine caricaturală și reducționistă la una complexă și variată a minorităților, dîndu-li-se acces acestora la un lucru extrem de important: reprezentarea demnă și, în consecință, demnitatea. Paranteză necesară: cînd spun reprezentare nu mă gîndesc la număr și proporții, ci la actul re-prezentării, a prezentării de sine pe scena publică (film, teatru, agora).

Demnitatea, conform DEX e legată de respect și atitudine morală, față de sine și față de celălalt. Cuvîntul mai este utilizat și în cazul atribuțiilor unei funcții în stat (demnitar de stat), diferența fiind următoarea: demnitatea conferită de o atitudine morală care generează respect are ca sursă sinele ce alege să fie moral. Demnitarului de stat îi este conferită demnitatea prin simpla atribuire a funcției. De fapt, funcția conține demnitatea, iar persoana ar trebui să se comporte demn, precum funcția o cere. Nu se întîmplă întotdeauna. Demnitatea personală, însă, e la alegerea noastră.     

Revenind la individ, un comportament moral este deci unul demn. Respectul față de sine și față de celălalt implică, nu-i așa, făurirea constantă a unui mod de a fi în lume care ia în considerarea atît examinarea propriei vieți, cît și examinarea efectelor modului în care această viață se desfășoară asupra celor pe care îi atinge. 

Un proverb afgan spune: „Ai grijă cum gîndești pentru că gîndurile devine cuvinte, cuvintele fapte și faptele caracter”. Din perspectiva mea, ce avem aici este o relație circulară, de fapt. Nu totul pleacă din gînd, unele lucruri pleacă și din vorbe sau fapte care apoi generează gîndurile. Vorbele și faptele acționează mai ușor decît gîndurile, iar formarea caracterului le urmează în mod clar în siaj. Caracterul este într-un fel suma acestora. 

Să ne întoarcem la cuvînt, ca să spun așa. Dacă urmăm sfatul lui Bruce Lee, ar trebui să ne adresăm nouă înșine într-un mod respectuos și cel puțin neutru, dacă nu frumos. Aceasta pentru a fi demni. Însă moralitatea implică și responsabilitatea față de celălalt. Cum ne adresăm lui și cum ne raportăm la el prin cuvinte? Aș sugera să o facem cu demnitatea și cu respectul pe care noi le așteptăm de la ceilalți și de la noi înșine. Nu sînt adeptul cenzurii cuvintelor, ci al liberului-arbitru. Există cuvinte care în mod clar rănesc, nu pe toată lumea și nu în orice context. Liberul-arbitru ține în acest caz de adecvarea limbajului la context. Sînt adeptul păstrării, atît cît se mai poate, a distincției public/privat, iar această distincție aduce cu sine și o distingere a limbajului în cele două situații. Cei mai buni, cei mai demni dintre noi au un limbaj care nu mai face această distincție. La fel și cei mai răi. Cei mai mulți, noi, încercăm să adecvăm limbajul la context. Libertatea constă în utilizarea liberului-arbitru, iar modul de exercitare a acestuia ne dă într-adevăr măsura demnității. A folosi cuvinte peiorative pentru grupuri de oameni într-un context public, de exemplu, spune ceva despre utilizator, mai mult decît despre cei asupra cărora sînt îndreptate aceste cuvinte. Libertatea nu înseamnă arbitrariul folosirii limbajului peiorativ, ci discernămîntul în alegerea folosirii sale în funcție de context. Pentru că același cuvînt înseamnă altceva într-un alt context: aceasta e semantica. Sintaxa e simpla alăturare de cuvinte, fără înțelegerea contextului, iar cenzura cuvintelor e o abordare sintactică. Eliminăm cuvinte ca să nu mai avem grija lor. De fapt, cenzura elimină liberul-arbitru și posibilitatea exersării mușchiului moral. Pledoaria mea de aici este pentru o abordare semantică: data viitoare cînd doriți să adresați un cuvînt posibil jignitor, gîndiți-vă dacă e necesar, dacă e un context potrivit, ce consecințe are și dacă într-adevăr pentru dumneavoastră libertatea înseamnă privarea de demnitate a celuilalt. În cazul din urmă, însă, vă privați și pe dumneavoastră de demnitate. Pentru că nu există urmă de demnitate în înjosirea celuilalt. 

Alexandru Bălășescu este antropolog, gazdă a podcast-ului „D’ale antropologiei“ și lector la Casa Paleologu.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Tragedia de la Cluj. Cine sunt cele trei persoane care s-au electrocutat în piscină. Cum s-a petrecut incidentul
Un fost director de bancă se numără printre cei trei clujeni găsiți electrocutați lângă piscină. Ovidiu Mureșan avea 46 de ani și este descris de prieteni drept un „om extraordinar”. Alături de el au murit și părinții lui.
image
Adevăratul al 12-lea jucător al României la Euro 2024: povestea fanului admirat de o lume întreagă EXCLUSIV
Mulți politicieni s-au grăbit să-și asocieze imaginea cu victoria României în fața Ucrainei. În realitate, susținătorii admirabili ai tricolorilor sunt cei care s-au chinuit să ajungă în Germania. Iar acolo au plâns de bucurie. Printre ei, Cezar Micheten, cu o poveste superbă.
image
Trei lucruri surprinzătoare despre moarte. Dezvăluirile unei asistente medicale: „Știau oarecum ce se întâmplă”
O asistentă medicală a dezvăluit trei lucruri pe care le-a sesizat în legătură cu moartea: de la faptul că oamenii pot auzi chiar și atunci când sunt inconștienți până la faptul că deshidratarea face ca procesul să fie mai puțin dureros, relatează Daily Mail.

HIstoria.ro

image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns:
image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.