Capitalismul politic

C─ât─âlin Augustin STOICA
Publicat în Dilema Veche nr. 339 din 12 - 18 august 2010
Capitalismul politic jpeg

A┼ča-zisul ÔÇ×capitalism de cumetrieÔÇť poate fi ├«n┼úeles prin intermediul ideal-tipului weberian ÔÇ×capitalism politicÔÇť. Pentru Max Weber, ÔÇ×capitalismului politicÔÇť ├«i erau subsumate trei moduri de manifestare: ÔÇ×profituri politice pr─âdalniceÔÇť (din finan┼úarea r─âzboaielor ┼či a revolu┼úiilor ÔÇô pirateria clasic─â), ÔÇ×ob┼úinerea de profit prin for┼ú─â ┼či domina┼úieÔÇť (prin cuceriri, exploatarea coloniilor etc.) ┼či ÔÇ×ob┼úinerea de profit prin ├«n┼úelegere cu ┼či sub protec┼úia autorit─â┼úilor politiceÔÇť. Capitalismele postsocialiste se apropie cel mai mult de ultimul mod de manifestare weberian ┼či implic─â realizarea de profituri ├«nsemnate prin intermediul ┼či sub directa obl─âduire a politicului. A┼čadar, din punct de vedere istoric, fenomenul nu este nou. Concret, ├«n centrul ┼či estul Europei ÔÇ×capitalismul politicÔÇť implic─â convertirea fostei puteri politice ├«n putere economic─â ┼či ob┼úinerea de profituri economice ├«nsemnate prin politic ori sub protec┼úia acestuia (de exemplu, cazurile parlamentarilor ori ale oficialilor guvernamentali, care s├«nt ├«n acela┼či timp oameni de afaceri de succes datorit─â func┼úiilor de┼úinute ├«n sistemul politic). 

La ├«nceputul anilor ÔÇÖ90, principalii actori ai capitalismului politic erau fo┼čti demnitari comuni┼čti (inclusiv cei din organiza┼úiile de tineret ale partidelor comuniste), persoane cu func┼úii de r─âspundere ├«n economia socialist─â (fo┼čti mini┼čtri ┼či secretari de stat, directori de ├«ntreprinderi ┼či mai ales fo┼čti angaja┼úi ai ├«ntreprinderilor de comer┼ú exterior), indivizi care au lucrat pentru fostele servicii secrete sau apropia┼úi ai acestor structuri. Ace┼čti oameni f─âceau parte din re┼úele sociale prin intermediul c─ârora aveau acces la informa┼úii cruciale cu privire la iminen┼úa unor privatiz─âri sau la sectoarele profitabile din economiile fostelor ┼ú─âri socialiste. Aceste re┼úele facilitau de asemenea accesul la ob┼úinerea de fonduri cu dob├«nzi preferen┼úiale ori la licen┼úe comerciale avantajoase (de monopol) ├«n anumite sectoare de activitate (de exemplu, energie ori activit─â┼úi de import-export). De asemenea, re┼úelele ÔÇ×b─âie┼úilor de┼čtep┼úiÔÇť ofereau (┼či ofer─â) protec┼úie ├«mpotriva legii. 

Spiritul capitalismului postcomunist este opus spiritului capitalismului ra┼úional (ori vestic): mul┼úi dintre capitali┼čtii postcomuni┼čti au o g├«ndire orientat─â pe termen scurt, ce vizeaz─â ob┼úinerea imediat─â a unor profituri uria┼če, prin a┼ča-numitele ÔÇ×tunuriÔÇť. Sorin Antohi vorbea la un moment dat despre ÔÇ×rutinizarea tunuluiÔÇť ca strategie prevalent─â de ├«mbog─â┼úire ├«n Rom├ónia post-1990. Capitali┼čtii postcomuni┼čti au succes doar ├«n condi┼úii de protec┼úionism economic ori monopol. Statul ┼či ┼čifonarea resurselor statului reprezint─â cheile succesului noilor capitali┼čti. ├Än absen┼úa statului ┼či a contractelor grase oferite de acesta, mul┼úi dintre capitali┼čtii postcomuni┼čti nu ar exista. Frugalitatea, munca asidu─â ┼či reinvestirea profitului ÔÇô elemente weberiene definitorii ale eticii protestante ┼či ale capitalismului ra┼úional ÔÇô s├«nt str─âine multor capitali┼čti postsociali┼čti care par a fi anima┼úi doar de dorin┼úa de a epata prin consum ostentativ ori lux (ÔÇ×conspicuous consumptionÔÇť cf. T. Veblen). 

├Än estul Europei, prima analiz─â notabil─â a fenomenului ├«i apar┼úine Jadwig─âi Staniszkis (1991). Potrivit acesteia, la finele anilor ÔÇÖ80, anticip├«nd c─âderea comunismului, unii oficiali polonezi au ├«nceput s─â-┼či converteasc─â puterea politic─â ├«n capital economic (├«ndeosebi ├«n cadrul ├«ntreprinderilor de export-import); Staniszkis a etichetat aceste activit─â┼úi drept ÔÇ×capitalism politicÔÇť, f─âr─â ├«ns─â a merge pe linia clasic─â a lui Weber. Elem├ęr Hankiss a analizat capitalismul politic ├«n cazul Ungariei la sf├«r┼čitul anilor ÔÇÖ80 ┼či ├«nceputul anilor ÔÇÖ90. ├Än sociologia american─â transform─ârile postsocialiste au generat numeroase controverse academice ┼či au culminat cu a┼ča-numita ÔÇ×dezbatere asupra teoriei tranzi┼úiei la economia de pia┼ú─âÔÇť ├«n 1996, ├«n paginile prestigioasei publica┼úii American Journal of Sociology. Studiile realizate pe aceast─â tem─â au luat ├«n discu┼úie cazurile Ungariei, Poloniei, Rusiei ┼či Chinei. 

Una dintre mizele dezbaterii era urm─âtoarea: ├«n ce condi┼úii institu┼úionale transform─ârile postsocialiste conduc la apari┼úia ÔÇ×capitalismului politicÔÇť? Care s├«nt factorii care ├«i pot avantaja pe func┼úionarii fostelor regimuri comuniste ├«n postsocialism? ├Äntr-un articol pe care l-am publicat ├«n East European Politics and Society (├«n 2004), identificam ├«n cazul Europei de Est doi factori majori: 1) istoria politico-institu┼úional─â a regimurilor comuniste; 2) desp─âr┼úirea de regimul comunist. De pe aceste pozi┼úii, sus┼úineam c─â ├«n ┼ú─ârile ├«n care s-a ├«ncercat reformarea economic─â a sistemului socialist ├«nainte de c─âderea acestuia (de ex., Ungaria ┼či Polonia) ┼či ├«n ┼ú─ârile ├«n care opozi┼úia anticomunist─â a c├«┼čtigat primele alegeri libere (de ex., Ungaria, Polonia), frecven┼úa fenomenelor asociate capitalismului politic este mai redus─â. ├Än ┼ú─ârile ├«n care nu au existat ├«ncerc─âri de reform─â economic─â ├«nainte de 1989 ┼či acolo unde fo┼čtii comuni┼čti au c├«┼čtigat primele alegeri libere (Bulgaria ┼či Rom├ónia), frecven┼úa fenomenelor capitalismului politic va fi mai ridicat─â. 

Ca o ilustrare a celor de mai sus, potrivit s─âpt─âm├«nalului polonez Wprost (citat ├«n revista Capital-Top 300) ├«n anul 2003, lista celor mai boga┼úi 50 de est-europeni includea 5 rom├óni, 30 de ru┼či ┼či 6 ucraineni. Pe aceea┼či list─â se mai aflau 4 multimilionari polonezi ┼či doar un ceh. Cel mai bogat maghiar nu a fost inclus ├«n list─â deoarece averea sa era mai mic─â de 300 de milioane de dolari. Altfel spus, ┼ú─ârile cel mai pu┼úin reformate politic ┼či economic, precum Rusia, Ucraina ori Rom├ónia, furnizau la acea dat─â grosul multimilionarilor din regiune. S─â nu ne facem iluzii ┼či s─â nu consider─âm cazul Rom├óniei mai exotic dec├«t este. 

Capitalismul politic este ├«nt├«lnit ┼či ├«n Polonia, Ungaria sau ├«n Cehia; din ra┼úiuni care merit─â discutate separat, amploarea fenomenelor de tipul capitalismului politic pare a fi mai redus─â ├«n aceste ┼ú─âri dec├«t la noi sau ├«n Bulgaria. Mai mult, forme de ÔÇ×capitalism politicÔÇť pot fi reg─âsite de-a lungul istoriei ┼či ├«n ┼ú─âri precum Marea Britanie, Fran┼úa ori SUA. De altfel, ├«n cea de-a doua jum─âtate a secolului al XIX-lea ┼či ├«n primele decenii ale secolului XX, construc┼úia capitalismului ┼či a primelor mari averi a fost mult mai s─âlbatic─â ┼či violent─â (la propriu) ├«n SUA dec├«t ├«n Europa central─â ┼či de Est postcomunist─â. 

Observ├«ndu-mi preocup─ârile ├«n domeniu, un prieten american m-a ├«ntrebat odat─â, pragmatic: ÔÇ×Ce v─â fr─âm├«nt─â at├«t de mult cine construie┼čte capitalismul at├«ta vreme c├«t el este construit?ÔÇť. S├«nt cel pu┼úin dou─â motive care explic─â nelini┼čtile est-europenilor. ├Än primul r├«nd, potrivit lui Weber, ÔÇ×capitalismul politicÔÇť nu conduce la cre┼čtere economic─â ┼či bun─âstare pe termen mediu ┼či lung. Dintre cele trei ideal-tipuri de capitalism discutate de Weber ÔÇô capitalism tradi┼úional, capitalism politic ┼či capitalism ra┼úional ÔÇô doar ultimul ideal-tip (cel vestic) are efecte pozitive asupra dezvolt─ârii economice ┼či bun─âst─ârii. Prin logica ┼či mecanismele sale, capitalismul politic genereaz─â disparit─â┼úi economice uria┼če, s─âr─âcie ┼či stagnare. ├Än al doilea r├«nd, repulsia est-europenilor fa┼ú─â de noile realit─â┼úi economice este generat─â de faptul c─â principalii c├«┼čtig─âtori ai tranzi┼úiei post-comuniste s├«nt indivizi care au de┼úinut func┼úii de r─âspundere ├«n comunism. Or, ├«n ├«ntreg spa┼úiul central ┼či est-european, comunismul a fost perceput ca un regim nelegitim, instituit prin for┼ú─â la finele celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial de c─âtre fosta URSS. Este greu s─â fi entuziasmat de binefacerile ┼či promisiunile capitalismului ├«n Rom├ónia, at├«ta timp c├«t la temelia acestuia st─â lipsa de legitimitate a unora dintre reprezentan┼úii s─âi. 

C─ât─âlin Augustin Stoica ┼či-a ob┼úinut titlul de doctor ├«n Sociologie la Universitatea Stanford (SUA) ├«n 2005. ├Än prezent este director general al Centrului de Sociologie Urban─â ┼či Regional─â ÔÇô CURS ┼či lector universitar la ┼×coala Na┼úional─â de Studii Politice ┼či Administrative din Bucure┼čti.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.