Capitalism f─âr─â valoare ad─âugat─â

Publicat în Dilema Veche nr. 350 din 28 octombrie - 3 noiembrie 2010
Capitalism f─âr─â valoare ad─âugat─â jpeg

- un dialog ├«ntre Cristian GHINEA ┼či Zoltan POGATSA -

├Än 7 septembrie, am organizat la Bucure┼čti ├«mpreun─â cu think-tank-ul german Das progressive Zentrum ┼či cu sprijinul Reprezentan┼úei Comisiei Europene, o conferin┼ú─â interna┼úional─â despre dezvoltarea economic─â a Europei de Est, ├«n contextul programului de dezvoltare al UE, strategia 2020. Au participat intelectuali din nou─â ┼ú─âri foste comuniste, acum membre ale UE, ┼či din Germania. Interven┼úia lui Zoltan Pogatsa la conferin┼ú─â a st├«rnit dezbateri aprinse, el evnind cu o critic─â dur─â a modelului de capitalism care se dezvolt─â ├«n Estul Europei. ├Äntr-un fel, interven┼úia sa ┼či discu┼úiile pe care le-a generat ├«n timpul evenimentului mi-au dat ideea acestui dosar din Dilema veche. (C.G.)

Cristian Ghinea: Cu ocazia conferin┼úei de la Bucure┼čti a┼úi men┼úionat c─â economiile din Centrul ┼či Estul Europei (practic din fostul spa┼úiu comunist) se caracterizeaz─â prin valoare ad─âugat─â sc─âzut─â ┼či prin investi┼úii reduse pentru cercetare ┼či dezvoltare. Crede┼úi c─â aceste caracteristici s├«nt rezultatul unor decizii con┼čtiente luate de factorii de decizie na┼úionali sau reprezint─â cursul natural de dezvoltare al economiilor noastre de dup─â 1989?

Zoltan Pogatsa: Cred c─â este vorba mai degraba de o evolu┼úie, o consecin┼ú─â neinten┼úionat─â. ├Än anii ÔÇÖ90, oficialii nu aveau o ├«n┼úelegere profund─â a capitalismului; ei considerau c─â punctul central era existen┼úa propriet─â┼úii private. Astfel, capitalismul din Est urma s─â fie la fel cu cel din Vest.

┼×i aceast─â speran┼ú─â persist─â, nu-i a┼ča? S├«ntem ├«nc─â ├«n tranzi┼úie, ├«nt├«i import─âm capital, apoi tehnologie, iar la sf├«r┼čitul acestui parcurs capitalismul va fi la fel ├«n Vest ┼či ├«n Est. Aceasta este a┼čteptarea, nu?

Speran┼úa ├«n continuare exist─â, dar este una nerealist─â. Capitalismul global este alc─âtuit din lan┼úurile globale de produc┼úie ale corpora┼úiilor multina┼úionale. Lan┼úurile lor de produc┼úie s├«nt alc─âtuite din faze de produc┼úie, unele cu valoare ad─âugat─â mare, iar altele cu valoare ad─âugat─â mic─â. ┼ó─ârile ┼či ora┼čele s├«nt ├«n competi┼úie pentru fazele cu valoare ad─âugat─â mare. Dar acestea nu se pot ob┼úine f─âr─â eforturi. Este nevoie de o popula┼úie foarte bine educat─â. Trebuie s─â existe un sistem de educa┼úie performant, de la nivelul gr─âdini┼úei ┼či p├«n─â la cel al studiilor postuniversitare, programe de cercetare, ┼čcoli de design, limbi str─âine, aptitudini de ordin psihologic, infrastructur─â, mediu social. ┼×i apoi mai trebuie avut ├«n vedere ┼či faptul c─â multina┼úionalele tind s─â p─âstreze aceste faze de produc┼úie acas─â.

Sugera┼úi c─â aceast─â orientare spre o economie cu valoare ad─âugat─â mic─â a ├«nceput prin a fi o necesitate pentru ca acum s─â devin─â o capcan─â? Sau era posibil─â ┼či o alt─â cale de a dep─â┼či etapa economiei comuniste, astfel ├«nc├«t s─â putem evita acest ÔÇ×capitalism cu valoare ad─âugat─â mic─âÔÇť? (Vi se pare un nume adecvat?) Sau, pentru a face lucrurile mai simple, s─â ne imagin─âm c─â s├«nte┼úi Ion Iliescu ├«n Rom├ónia anului 1990. Cum a┼úi proceda?

(R├«de): Eu folosesc calificativul ÔÇ×stat ├«n competi┼úie dependent─âÔÇť, deoarece statul se afla ├«n competi┼úie pentru a atrage mai multe investi┼úii externe directe, dar fiind dependent de Europa de Vest. Dar ÔÇ×capitalism cu valoare ad─âugat─â mic─âÔÇť este de asemenea o formul─â reu┼čit─â. ├Äntr-un fel, acest tip de capitalism a fost necesar, iar acum devine o capcan─â, dar asta numai dac─â accep┼úi mo┼čtenirea cultural─â a zonei. ├Än alte regiuni ale lumii, au fost posibile alte c─âi, de exemplu ├«n Coreea ┼či Japonia ÔÇô un capitalism axat pe exportul produselor locale ÔÇô sau ├«n America Latin─â prin substituirea importurilor.

Iliescu, Transnistria ┼či Estul

Vreau s─â insist asupra lui Ion Iliescu ┼či asupra op┼úiunilor reale ├«n acel moment deoarece, ├«ntr-un fel, Ion Iliescu a ├«ncercat s─â am├«ne evolu┼úia economic─â a Rom├óniei. Practic, el a refuzat privatizarea, a continuat subven┼úionarea vechilor industrii p├«n─â c├«nd au ajuns la faliment, dar este adev─ârat c─â au fost men┼úinute locurile de munc─â. Mi-a venit ├«n minte o compara┼úie cu Transnistria, care este un caz interesant; am fost acolo luna trecut─â ┼či oficialii s-au ar─âtat foarte m├«ndri de industria lor. Au men┼úinut sectoarele industriale sovietice, ┼či ├«n special metalurgia, dar aceast─â a┼ča-numit─â ┼úar─â este complet dependent─â de subven┼úiile de la Moscova. ├Äntr-un fel, acesta reprezint─â un caz extrem pentru politica ├«ncercat─â de Iliescu, de a men┼úine ├«n via┼ú─â industria cu valoare ad─âugat─â mare din timpul comunismului. A┼čadar, ├«ncerc s─â ├«n┼úeleg critica pe care o aduce┼úi economiilor actuale din Centrul ┼či Estul Europei din acest punct de vedere, pentru a ├«n┼úelege care erau solu┼úiile reale de atunci.

Cu singura excep┼úie a Ungariei, toate celelalte ┼ú─âri din regiune au ├«ncercat ├«ntr-o anumit─â m─âsur─â privatizarea. Numai Slovenia a reu┼čit cu succes s─â fac─â acest lucru, iar Croa┼úia ├«n continuare oscileaz─â. Celelalte ┼ú─âri au realizat repede c─â nu ┼čtiau cum s─â managerieze companii private, inclusiv Cehia care a fost, la un moment dat, a ┼časea cea mai puternic industrializat─â ┼úar─â din lume. Dar acele cuno┼čtin┼úe nu mai existau. Tehnologia fusese dep─â┼čit─â, metodele de management nu erau suficient de bune, nu se ┼čtiau alte pie┼úe de desfacere pentru produse ┼či servicii, iar corup┼úia politic─â abunda. A┼ča c─â toate ┼ú─ârile din regiune au adoptat modelul Ungariei ├«n 1997, opt├«nd pentru multina┼úionale. Men┼úiona┼úi ├«n repetate r├«nduri exemplul Sloveniei. S├«nte┼úi autorul unei lucr─âri intitulate Slovenia: o alternativ─â de success la tranzi┼úia bazat─â pe investi┼úii str─âine directe. Da┼úi-ne mai multe detalii cu privire la acest subiect. ├Än ce fel a fost Slovenia diferit─â fa┼ú─â de alte ┼ú─âri din Centrul ┼či Estul Europei ┼či care s├«nt alternativele la investi┼úii str─âine directe?

├Än Slovenia a func┼úionat sistemul de autogestiune ├«n perioada titoist─â. Firmele operau ├«n condi┼úii semi-capitaliste, cu un sistem bancar dual, dar erau de┼úinute de muncitori. Slovenia avea capacitatea de a exporta produse de calitate ├«n Vestul Europei. De aceea, atunci c├«nd a intervenit perioada tranzi┼úiei, ace┼čtia au decis c─â puteau deja s─â ├«┼či conduc─â propriile companii. ├Än Slovenia privatizarea s-a f─âcut intern, reu┼čind s─â se prezerve valoarea ad─âugat─â a industriilor locale. Pe cale de consecin┼ú─â, rata de ocupare a for┼úei de munc─â a fost men┼úinut─â la un nivel ├«nalt, precum ┼či rata de cre┼čtere economic─â ┼či nivelul salariilor, iar infla┼úia a fost p─âstrat─â la un nivel jos. Un exemplu concludent ├«l reprezint─â industria farmaceutic─â. Existau dou─â companii farmaceutice. Una a fost v├«ndut─â unei companii multina┼úionale ┼či acum produce medicamente generale cu valoare ad─âugat─â redus─â. Cealalt─â a fost v├«ndut─â c─âtre investitori interni, produce toate categoriile de medicamente ┼či angajeaz─â personal foarte calificat cu salarii bune.

Povestea de succes a Sloveniei

Dar este autogestiunea din perioada comunist─â singurul factor care poate explica diferen┼úa? Acest model de privatizare intern─â (sau ├«n favoarea celor din interior?) a ├«nsemnat ├«n majoritatea statelor jefuirea bunurilor statului. ├Än cazul Rom├óniei, majoritatea privatiz─ârilor nu s-au f─âcut ├«n favoarea multina┼úionalelor (ele au pornit mai degrab─â cu investi┼úii noi), ci a oamenilor cu conexiuni politice care au cauzat treptat falimentarea fabricilor (unii doar pentru a r─âm├«ne cu terenurile aferente ├«n perioada de cre┼čtere economic─â). Dimpotriv─â, privatiz─ârile de succes au fost acelea cu multina┼úionale ÔÇô Dacia-Renault, de exemplu. Cum comenta┼úi asta?

Povestea de succes a Sloveniei nu s-a rezumat doar la autogestionare. Sim┼úul propriet─â┼úii ┼či apartenen┼úei este de asemenea important: acesta i-a ├«mpiedicat pe oameni s─â renun┼úe la firmele lor. Sim┼úeau c─â s├«nt ale lor. Sim┼úeau c─â erau ├«n m─âsur─â s─â fac─â ceva. Acest fapt a prevenit ├«ntr-o bun─â m─âsur─â corup┼úia. Fostul bloc sovietic a trecut direct de la companii mari de stat la multina┼úionale mari; Slovenia a trecut de la companii autogestionate la companii private locale. Dar ├«n Slovenia a existat de asemenea ┼či un consens social: comuni┼čtii au fost lumina┼úi; nu au existat diviziuni antagonice ├«n politic─â, ci un spirit de c─âutare a unui consens. Exista de asemenea o cultur─â a unui grad redus de corup┼úie. Iar ├«n ceea ce prive┼čte succesul multina┼úionalelor privatizate, acestea au fost ├«ntr-adev─âr eficiente, dar pe termen scurt, deoarece nu se ├«nregistreaz─â o continuare a dezvolt─ârii.

Pentru compara┼úie, da┼úi-ne mai multe detalii despre o alt─â ┼úar─â unde a┼úi f─âcut cercet─âri, pentru a ├«n┼úelege mai bine cum percepe┼úi diferen┼úa. Critica┼úi Slovacia foarte sever ├«ntr-o alt─â lucrare ÔÇô Slovakia: Tatra Tiger or Belated Recovery. Putem s─â consider─âm Bratislava un exemplu tipic al modelului ÔÇ×neoliberal EsticÔÇť? ┼×i ce anume critica┼úi cu privire la acest caz?

Slovacia, care a fost numit─â ÔÇ×Tigrul din TatraÔÇť, p─ârea un model de dezvoltare de acela┼či calibru cu Tigrii Asiatici sau cu Tigrul Celtic ÔÇô Irlanda. De fapt, ceea ce s-a ├«nt├«mplat ├«n Slovacia a fost un exemplu tipic de expansiune prin reconstruc┼úie. Mec╦çiar a ├«ncercat s─â privatizeze intern. A oferit fabricile prietenilor ┼či alia┼úilor s─âi politici. Ca urmare a acestor politici na┼úionaliste, Slovacia a fost izolat─â din punct de vedere politic. De aceea, Dzurinda a c├«┼čtigat un mandat cu o sus┼úinere public─â foarte solid─â, privatiz├«nd ┼či restructur├«nd companiile slovace dup─â 1998, odat─â ce Mec╦çiar a c─âzut de la putere. A v├«ndut majoritatea fabricilor c─âtre multina┼úionale: Peugeot, BMW, Kia, US Steel etc. For┼úa de munc─â a fost afectat─â ├«n primii ani ai perioadei de restructurare, dar oamenii au fost reangaja┼úi pe m─âsur─â ce s-au f─âcut investi┼úii. Dar nivelul de ocupare al for┼úei de munc─â din perioada Dzurinda nu a atins niciodat─â nivelul din perioada mandatului lui Meciar.

├Än acela┼či timp, au redus dimensiunea statului slovac mai jos dec├«t oriunde ├«n UE, prin sc─âderea taxelor. Pe de o parte, aceste m─âsuri au f─âcut Slovacia atractiv─â, dar pe de alt─â parte au distrus orice posibilitate de cre┼čtere ulterioar─â. Slovacia are un sistem educa┼úional groaznic, universit─â┼úi proaste, str─âzi proaste, nu are autostr─âzi, are spitale proaste, nu face nimic pentru ┼úiganii ei etc. Perspectivele de viitor s-au diminuat ca urmare a sl─âbirii statului. PIB-ul a crescut la o rat─â de 5-9% pe an, dar acest fapt este de a┼čteptat atunci c├«nd companii care nu mai func┼úionau s├«nt revitalizate ÔÇô este a┼ča numitul efect ÔÇ×reboundÔÇť. E suficient s─â dai drumul fabricii de o┼úel Kosice ┼či o ├«ntreag─â regiune va fi productiv─â din nou. PIB-ul cre┼čte. Dar aceast─â tendin┼ú─â nu a fost vizibil─â la nivelul salariilor reale ale slovacilor, care au crescut ├«n primul an, apoi au cobor├«t ├«n urm─âtorul an, au mai crescut ┼či apoi au sc─âzut din nou. Pe scurt, PIB-ul cre┼čte, ceea ce se traduce ├«n profituri pentru investitori. Dar statul a fost sl─âbit, precum ┼či speran┼úele pentru viitor. ├Än plus, ├«ntreaga economie a devenit dependent─â de cererea din Europa de Vest, rezult├«nd ├«ntr-o diminuare a ratei de cre┼čtere economice de la 8% la minus 7% de la un an la altul ├«n contextul crizei financiare. Nu se poate spune c─â acesta este un miracol economic... Tigrul din Tatra era de fapt o pisic─â ce aproape ├«┼či d─âduse duhul ┼či a fost resuscitat─â pe moment. Asta este tot.

S─â vorbim despre solu┼úii. A┼úi men┼úionat sistemul de educa┼úie deficitar al Slovaciei. A┼úi insistat pe subiectul educa┼úie ├«n cadrul prezent─ârii de la Bucure┼čti: investi┼úii minore ├«n dezvoltare ┼či cercetare ├«n toat─â regiunea, lipsa de prestigiu a diplomelor din Estul Europei, lipsa cererii pentru ┼čtiin┼ú─â. Deci avem nevoie de mai multe investi┼úii ├«n educa┼úie. Pe de alt─â parte, v─â pot ar─âta ni┼čte cifre prezentate de biroul din Rom├ónia al B─âncii Mondiale din care reiese c─â investi┼úiile statului rom├ón ├«n educa┼úie s-au m─ârit de mai mult de trei ori din 1999 p├«n─â ├«n 2007, ├«n timp ce, ├«n aceea┼či perioad─â, performan┼úele elevilor ┼či studen┼úilor rom├óni ├«n teste comparative interna┼úionale au sc─âzut. Deci, ├«n perioada de cre┼čtere economic─â de dinaintea anului 2008, Guvernul a investit masiv ├«n sistemul de educa┼úie (┼či ├«n sistemul de s─ân─âtate, de asemenea), dar calitatea educa┼úiei a fost ┼či mai proast─â. A┼čadar, solu┼úia pare s─â fie mai complex─â dec├«t s─â spunem simplu ÔÇ×mai mul┼úi bani pentru educa┼úieÔÇť.

Nimeni nu spune c─â banii s├«nt de ajuns pentru a solu┼úiona problemele de eficien┼ú─â ale oric─ârui sistem. De fapt, s─â arunci bani ├«ntr-un sistem prost ├«nseamn─â s─â faci risip─â. De obicei, cre┼čterile fondurilor pentru educa┼úie ├«n regiune au fost sincronizate cu o cre┼čtere exploziv─â a num─ârului de studen┼úi. Deci trebuie s─â lu─âm ├«n considerare cheltuielile per student. Dar se poate observa c─â cele mai bune sisteme de educa┼úie din UE s├«nt acelea care primesc cele mai multe fonduri, Scandinavia fiind ├«n frunte.

Cifrele de care spun erau corelate cu numărul de studenţi. De fapt, ca să spun exact, suma cheltuită de stat per student, în valută forte, în 2007 era 480% faţă de cît se cheltuia tot per student în 1999.

Trebuie verificat, controlat ce se ├«nt├«mpl─â ├«n acest sistem. Dar banii s├«nt oricum necesari. Economia global─â are nevoie de studen┼úi competen┼úi la nivel tehnic, iar laboratoarele cost─â foarte mult. Studen┼úii la design au de asemenea nevoie de materiale. Este nevoie de calculatoare, de internet, de c─âl─âtorii ├«n str─âin─âtate, cercetare, schimburi de experien┼ú─â. ┼×i toate acestea cost─â. Am constatat ┼či eu c─â un num─âr mare de universit─â┼úi din Est au investit mult ├«n cl─âdiri. Universit─â┼úi noi ┼či str─âlucitoare, dar care nu ├«┼či pl─âtesc suficient profesorii, care nu fac cercetare ┼či care nu public─â manuale noi pentru studen┼úii lor.

Dezvoltarea  ca problem─â de cultur─â

S─â vorbim despre criza economic─â. Deficit sau reduceri de costuri?

Nici una dintre cele dou─â. Reforme.

Dar av├«nd ├«n vedere faptul c─â aceste ┼ú─âri nu controleaz─â efectiv economia, asta ├«nseamn─â, de fapt, reformarea statului. ├Än acela┼či timp, s├«nte┼úi un sus┼úin─âtor al statului activ (pot spune chiar al statului ÔÇ×mareÔÇť?). Se poate cre┼čte rolul statului concomitent cu reformarea statului? Exist─â modele de succes ca r─âspuns la criza economic─â ├«n ┼ú─ârile din Centrul ┼či Estul Europei?

Aceste ┼ú─âri trebuie s─â ├«┼či revizuiasc─â modul de func┼úionare al subsistemelor statale. De fapt, au nevoie s─â ├«nceap─â s─â le foloseasc─â, ceea ce nu au f─âcut p├«n─â acum. ┼ó─ârile din Vestul Europei se bazeaz─â pe politici active pentru pia┼úa muncii, politici de educa┼úie, mediu, anticorup┼úie, pe un sistem legal func┼úional etc. Guvernele din regiunea noastr─â trebuie s─â porneasc─â aceste subsisteme. Dac─â reduci pur ┼či simplu cheltuielile, asta ├«nseamn─â descre┼čtere general─â, dintr-o singur─â mi┼čcare, f─âr─â o analiz─â anterioar─â sau o monitorizare ulterioar─â a efectelor. Este nesustenabil. O reform─â trebuie planificat─â ├«n avans; efectele sale s├«nt analizate ├«n prealabil, trebuie negociat─â pentru a ajunge la consens, introdus─â cu grij─â ┼či cu monitorizarea efectelor. Corectat─â dac─â este necesar. A┼ča devine sustenabil─â.

A┼úi vorbit mai devreme despre cultura regional─â care nu permitea statelor din Centrul ┼či Estul Europei s─â urmeze modelul de dezvoltare japonez sau coreean. Ce anume este acea cultur─â la care v─â referi┼úi? V─â ├«ntreb acest lucru pentru c─â, dac─â aceasta este problema, anume cultura noastr─â, nu v─âd ┼čanse reale de rezolvare. C─âutarea unui consens, ra┼úionalizarea, un sistem politic orientat asupra politicilor, nu asupra politicii? Acestea necesit─â capital social, obiceiul de a lucra ├«mpreun─â, lucruri de care ducem lips─â, ├«n general, ├«n aceast─â zon─â. Aceasta este ÔÇ×culturaÔÇť la care v─â referea┼úi anterior?

Cultura regiunii ├«nseamn─â diviziune politic─â, corup┼úie, lipsa gradualiz─ârii, lipsa reflec┼úiei ┼či a con┼čtientiz─ârii, participare civic─â redus─â, clientelism ┼či a┼č ad─âuga chiar ┼či lene. Asta o s─â-i deranjeze pe cititorii acestei conversa┼úii pentru c─â nu ne place s─â admitem aceste lucruri. Totu┼či, eu consider c─â toate acestea s├«nt foarte prezente aici, pun├«nd obstacole ├«n calea dezvolt─ârii. De aceea avem nevoie s─â con┼čtientiz─âm societatea ┼či s─â facem schimb─âri.

Niciodat─â t─âieri bugetare

Rom├ónia e acum prins─â ├«ntr-o dezbatere politic─â ┼či social─â serioas─â cu privire la restructur─ârile bugetare. Este prea pu┼úin spus c─â nu avem un stil politic consensual, de fapt avem unul orientat pe atacuri. Avem o rela┼úie dificil─â cu FMI ┼či un guvern slab care continu─â restructur─ârile, ├«ntr-un mediu constant critic. Mul┼úi rom├óni au l─âudat declara┼úiile anti-FMI ale premierului Viktor Orban. Ce pronostic ave┼úi pentru Rom├ónia? T─âierile bugetare vor avea efecte economice prin stabilizarea finan┼úelor ┼či a balan┼úei bugetare sau vor afecta negativ economia? ┼×i ce se ├«nt├«mpl─â acum cu rela┼úia dintre Ungaria ┼či FMI?

Tăierile bugetare afectează întotdeauna negativ perspectivele economice pe termen lung. Sînt complet împotriva tăierilor, pentru orice economie, în orice moment. Deficitele apar de pe urma unei realităţi nesustenabile, atunci trebuie să te uiţi la acele realităţi, de pildă să faci reforme mai degrabă decît să aplici tăieri de costuri. Orban a făcut bine că nu a semnat încă un acord de împrumut cu FMI. Dacă nu ai nevoie de FMI, este mai bine să nu te bazezi pe ei, avînd în vedere faptul că împrumuturile lor vin cu recomandări.

V─â men┼úine┼úi aceast─â pozi┼úie ├«mpotriva t─âierilor bugetare chiar ┼či ├«n cazul Greciei? Sau ├«n general, vorbind pentru ┼ú─ârile care nu prea mai au acces la credite externe? Nu s├«nte┼úi prea drastic ├«n recomandarea ├«mpotriva t─âierilor ├«n cazul oric─ârei economii la orice moment?

Recomandarea mea este ├«n mod special valabil─â pentru Grecia. Mi-am petrecut vara ├«n Grecia, studiind problema. Jum─âtate din popula┼úia Greciei nu pl─âte┼čte taxe. Elita Greciei tr─âie┼čte de facto ├«ntr-un paradis fiscal. Nu statul grec se afl─â ├«n criz─â. Datoria ca procent din PIB a Greciei era ├«n sc─âdere ├«nainte de criza economic─â, de fapt. Atunci Grecia a fost nevoit─â s─â salveze cele mai mari patru b─ânci grece┼čti, care fuseser─â supraexpuse ├«n regiune. Astfel, ceea ce pare o criz─â a statului grec este ├«ntr-o bun─â m─âsur─â de fapt o criz─â a mediului de afaceri grec. Dac─â Grecia nu este dispus─â s─â fac─â schimb─âri reale ┼či s─â adune impozitele ┼či de la avoca┼úi, medici, proprietarii de linii navale ┼či de la b─ânci, situa┼úia nu se va stabiliza niciodat─â. Se poate crea iluzia c─â lucrurile s├«nt ├«n ordine prin t─âieri bugetare, dar problema va reveni ├«n doi ani ┼či nimeni nu va mai fi dispus s─â ofere ajutor financiar Greciei a doua oar─â.

De bine despre Bucure┼čti

Ultima ├«ntrebare. Am f─âcut o plimbare prin centrul Bucure┼čtiului atunci c├«nd ai fost aici. La un moment dat, a┼úi spus c─â Bucure┼čtiul a trecut ├«n ultimii 10 ani prin cea mai mare transformare ├«n compara┼úie cu alte capitale din Centrul ┼či Estul Europei. Asta ar putea suna ciudat pentru cei de aici, care s├«nt ├«n general neferici┼úi cu ora┼čul lor. Ce a┼úi g─âsit ├«mbun─ât─â┼úit ├«n Bucure┼čti fa┼ú─â de ultima dat─â c├«nd a┼úi fost aici, prin 2000?

Bucure┼čtiul, ca orice alt─â capital─â din zon─â, a devenit locul de manifestare al clasei de mijloc. Acum ├«n mod clar exist─â o clas─â de mijloc ├«n Rom├ónia. C├«┼čtig─âtorii tranzi┼úiei, manageri ├«n companiile multina┼úionale, politicieni, mafio┼úi, de┼úin─âtorii de mici ├«ntreprinderi, oameni din media etc. Ei activeaz─â ├«n centrul Bucure┼čtiului ca oriunde altundeva ├«n centrele globale. Cl─âdirile s├«nt restaurate, drumurile reparate, au fost deschise restaurante ┼či cafenele, ma┼čini de lux ┼či SUV-uri gonesc pe l├«ng─â afi┼če de publicitate ┼či lumini de neon. Dar tranzi┼úia ├«n Bucure┼čti a fost mai de amploare dec├«t oriunde altundeva ├«n regiune, inclusiv Praga ┼či Bratislava, care s-au schimbat de asemenea enorm. Bucure┼čtiul era cenu┼čiu, balcanic, plin de gropi, fire, c├«ini, oameni f─âr─â cas─â ┼či cer┼četori, gunoaie, cea┼ú─â ┼či beton armat de o calitate deprimant─â. Acum Bucure┼čtiul a devenit str─âlucitor, la mod─â, globalizat. Str─âzi noi, bune, f─âr─â gropi, deschidere cultural─â, haine noi, ma┼čini noi, restaurante bune, oameni prieteno┼či din p─âtura de mijloc. E clar c─â fostul conduc─âtor, Ceau┼čescu, nu a putut s─â anuleze toat─â fosta glorie a Parisului din Est. Multe cl─âdiri au fost p─âstrate ┼či renovate ├«n zonele guvernamentale ┼či de afaceri. Bucure┼čtenii au g─âsit chiar ┼či solu┼úii pentru a integra co┼čmarul din timpul lui Ceau┼čescu ├«n peisajul urban. Casa Poporului ┼či r├«ul artificial s├«nt acum aproximativ tolerabile. Deci o schimbare enorm─â ├«n bine. M─â ├«ntreb doar dac─â nu cumva acesta este doar un fenomen al clasei de mijloc. M-am ├«ntors acas─â cu ma┼čina. Am v─âzut aceea┼či dezvoltare ┼či ├«n Cluj sau Sibiu. Dar ├«n locuri precum Tg. Jiu sau chiar la periferia Bucure┼čtiului aceast─â dezvoltare lipse┼čte.

Zoltan Pogatsa pred─â economie ┼či politici la de dezvoltare la Universitatea Ungariei de Vest din Sopron. Dialogul din aceste pagini are loc ├«ntre doi oameni care v─âd lucrurile destul de diferit, dar pot g├«ndi ├«mpreun─â solu┼úii.

Traducere de Mara Niculescu
 

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.