Călătoria lui Sergiu Al-George

Alexandru PALEOLOGU
Publicat în Dilema Veche nr. 719 din 30 noiembrie – 6 decembrie 2017
Călătoria lui Sergiu Al George jpeg

— doctorului Eusebiu Munteanu —

Dumnezeu l-a chemat la Sine pe Sergiu Al-George într-un ceas luminos al vieții acestuia, într-un ceas de împlinire. De curînd îi apăruse ultima carte, Arhaic și universal, destinată unei străluciri postume în conștiința culturii românești. Abia de cinci zile se întorsese de la un congres internațional de sanscrită care a avut loc la Varanasi (Benares), în India. [...]

Priveliștea lacului cu lotuși pe care o avea de pe terasa camerei lui de hotel era atît de mirifică încît îi părea ireală; totul se desfășurase sub o atît de armonioasă și împlinitoare zodie, încît se întreba (mi-a repetat aceasta de trei sau patru ori luni seară, cînd am luat masa la el) dacă nu e cumva un semn, o premoniție a trecerii dincolo (lotusul e și simbol funerar, spunea el). Sentimentul acesta l-a avut în continuare pe drumul de întoarcere, în avionul de la New Delhi la Roma, din care, zburînd sub constantă lumină diurnă, în sensul invers rotației Pămîntului, a putut contempla, timp de nouă ore, cu o vizibilitate perfectă, itinerariul eroului său favorit Alexandru cel Mare, din India pînă la Marea Mediterană. Același sentiment de euforie ambiguă și premonitorie i l-a dat și popasul la Roma, unde prin grija guvernului indian i s-a rezervat cea mai luxoasă cazare cu putință, pe care el, intelectual român dedicat nerentabilei îndeletniciri a erudiției și meditației, nu și-o putea atribui nici în visurile cele mai improbabile. Îl aștep-tau, în viitorul apropiat, o călătorie de studii de trei luni în Germania Federală și alta la Philadelphia. Pentru sistemul de interpretări simbolice, în care credea și pe care îl desfășura cu o desăvîrșită coerență, toate acestea erau pline de semnificație. Trecerea prin Cetatea Eternă, respectiv prin centrul lumii, perspectiva deschisă a călătoriei ca atare, iar la capăt Philadelphia, ceea ce înseamnă textual „iubire de frate“, sintagmă definitorie pentru Sergiu -Al George, toate acestea puteau fi, în interpretarea lui, semne ale trecerii dincolo.

Trecere căreia i s-a supus cu totală liniște. În seara de marți, vorbind la telefon, și-a lăsat interlocutorul să-i audă ultima suflare; apoi nimic.

Deși iubea mult viața și bucuriile ei, Sergiu Al-George nu avea frică de moarte. Aceasta explică și fermitatea ireproșabilă a caracterului său. Prea fireasca noastră teamă de moarte e cauza micilor sau marilor noastre lașități și tranzacții, cu totul și cu totul străine lui Sergiu Al-George. Acest admirator al lui Novalis, al lui Poe și al lui Eminescu avea față de ideea morții o atitudine de consimțire. În viziunea lui moartea nu era macabrul schelet cu coasa, ci romanticul înger al morții. De aceea Dumnezeu, chemîndu-l seara trecută, i-a îngăduit să treacă fără zbucium și fără durere.

Pentru noi, cei rămași, durerea va fi de acum înainte. Noi, prietenii lui apropiați, abia dacă ne dăm astăzi întrutotul seama ce va însemna lipsa lui: o vom simți din ce în ce mai greu. Omul acesta avea cu adevărat cultul prieteniei, avea o vocație a prieteniei de o irezistibilă și încîntătoare vibrație; aș îndrăzni să o numesc o poetică a prieteniei. Marea lui inteligență era însoțită de o tot atît de mare candoare, aproape incredibilă la un om cu care viața nu a fost blîndă, deși el a iubit-o mult. Prietenia noastră s-a legat la închisoare, unde el fusese trimis pentru că în „obsedantul deceniu“ îl citea și comenta pe Mircea Eliade, făcînd să-i circule cărțile, și pentru că publicase studii de indianistică în revistele de specialitate din Occident. Acolo, la închisoare, am înțeles împreună sensul experienței noastre ca o coborîre inițiatică „în infern“, iar dialogurile noastre de acolo, despre filozofie, viață, dragoste, literatură, lume, ne dădeau o certitudine de libertate și forță pe care salariații locului nu izbuteau să le biruie.

Sergiu, omul de studiu și de bibliotecă, exegetul spiritualității indiene și al tehnicilor detașării, nu disprețuia plăcerile terestre, mesele suculente și vinul cel de soi bun, prilejuri de comuniune prietenească. Îi plăcea soarele amiezii de vară, marea albastră, cherhanaua și curțile cu flori de la 2 Mai, iubea străzile din vechile cartiere ale Bucureștiului, îl încîntau discuțiile cu femeile de la care tîrguia la piață, iubea lumea și viața, contemplîndu-le cu privirea lui deschisă, francă, cu surîsul inimos etalat pe simpatica lui figură asiatică. Era modul lui de a-și exprima adorația și gratitudinea față de toate frumusețile Creațiunii. Nu ura decît ceea ce le călca în picioare. Dar atunci ura puternic și intratabil.

Poate păcătuiesc, dar n-am nici o îndoială: Dumnezeu l-a primit de îndată la sine pe acest mare suflet.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.
962 t 14 VArsene jpeg
Mîntuirea biogeografică jpeg
La dolce vita vs La deutsche vita
O recentă zicală germană evocă, plastic și concis, „relația” dintre Germania și Italia – țările care ilustrează îndeobște șablonul nord-sud la nivel european: „Italienii îi respectă pe nemți, dar nu-i iubesc; nemții îi iubesc pe italieni, dar nu-i respectă”.
Crédit Suisse Zermatt JPG
Calitatea ce-am poftit, dar și tihna ce-am tihnit
Elveția, spre exemplu, este pe primul loc în topul Numbeo, pe locul 5 în cel al US News și pe locul secund, la egalitate cu Irlanda, în indexul UNDP. Alți „suspecți de serviciu” sînt Islanda, Danemarca, Suedia, Olanda, Germania, Finlanda sau Norvegia.
Left Former Movie Theater Balkan Right Hotel Bulgaria (158046439) jpeg
Geografia relativă a bunăstării
Diferențele dintre un Nord bogat, în ultimele decenii asociat de cercetătorii științelor sociale capitalismului în expansiune, și un Sud sărac, aflat sub dominația totală (pernicioasă poate?) a celui dintîi, au intrat în limbajul profesional al reprezentanților științelor sociale.
p 10 sus jpg
Greierele sobru și furnica hedonistă, sau despre noul clivaj Nord/Sud
Autenticitatea nu presupune mari sacrificii, iar „societatea singularităților” se regăsește în noul Pămînt al Făgăduinței: diferită, dar nu brutală, accesibilă, dar nu mizeră, simplă, dar nu banală.
p 12 WC jpg
De-a lungul și de-a latul vieții
Percepem viața ca pe o datorie sau ca pe o plăcere? În ce domenii e datorie și în care e plăcere? Ce preț sîntem dispuși să plătim pentru a ne trăi viața în propriii termeni? Și cîți dintre noi au oare luxul alegerii?
p 13 sus jpg
„Incategorisibila” fericire
La urma urmei, așa cum o spunea Helliwell, „fericirea” este în bună măsură un produs de marketing, iar etichetele contează prea puțin. Iar adeseori, căutînd un lucru cu lumînarea, riscăm să uităm ceea ce căutam cu adevărat.
640px Beer optimator glass bottle jpg
Lumea văzută prin fundul sticlei: bere versus vin
Ne-am găsit voia bună în deprinderile culinaro-bahice strămoșești și am stabilit ca etaloane pentru calitatea vieții sarmalele, mititeii și pruna curată. Mai la nord sau mai la sud, gastronomic vorbind, lucrurile stau altfel.
640px Overzicht van de drukte op Mokum 700, Bestanddeelnr 928 0112 jpg
Cum măsurăm bunăstarea și de ce
Avem totuși un alt mod de a înțelege dezvoltarea și feluritele ei moduri de a contribui (sau nu) la o viață bună, împlinită, umană?

Adevarul.ro

Rareş Bogdan .  FOTO Mediafax
Rareș Bogdan, despre rezultatele din Italia: Un pericol real. Se vor trezi cu balaurul la ușă, ca în anii 30
Rareș Bogdan susține că rezultatul alegerilor din Italia poate fi un semnal privind o nouă ascensiune a partidelor care tind să aibă unele mesaje de extremă dreapta.
intuneric
Cuptoare de pâine stinse și hoteluri pe întuneric. Cum se pregătește Europa de iarnă
Pe măsură ce Europa se îndreaptă spre iarnă, birourile devin din ce în ce mai reci, clădirile istorice rămân pe întuneric, iar brutarii și cultivatorii de fructe și legume vor să renunțe la afacere.
propaganda fake hacking rusia online foto shutterstock
Dezinformarea despre războiul din Ucraina: Meta a destructura o rețea rusească care viza patru mari țări europene
Meta, compania-mamă a Facebook şi Instagram, a anunţat marţi că a destructurat o importantă reţea de dezinformare despre războiul purtat de Rusia lui Putin împotriva Ucrainei.

HIstoria.ro

image
Cine a fost „Îngerul de la Ploiești”?
O prinţesă furată de propriul tată și dusă la orfelinat, regăsită la 13 ani de familia din partea mamei, una dintre cele mai bogate din România – bunicul era supranumit „Nababul“.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.