Călători prin Bucureşti

Publicat în Dilema Veche nr. 646 din 7-13 iulie 2016
Călători prin București jpeg

Dacă întrebi oamenii pe stradă ce părere au despre Bucureşti, nu va trece mult pînă vei da peste un nemulţumit. De curînd, am citit pe net un astfel de comentariu: „Pozele tale par frumoase pe ecranul mobilului meu, dar tare mi-e teamă că faci false advertising. Bucureştiul e un oraş urît, dintr-o ţară instabilă politic şi economic, cu un trecut comunist de care n-a scăpat, şi nici un viitor. Şi doar pentru că trei oameni frumoşi mai găsesc cîte un colţ care la prima vedere s-ar putea să semene cu ceva frumos nu-i poate schimba statutul de loc urît, sorry.”

Într-adevăr, în fotografii, realitatea e deseori înfrumuseţată, însă asta se aplică mai des oamenilor – cum poate fi un oraş „cosmetizat”? A susţine, în 2016, că Bucureştiul e un oraş urît este, cred, un tip de părere care aparţine oamenilor neinteresaţi şi neimplicaţi în societate, deconectaţi de la tot ceea ce e viu şi se întîmplă în oraş – fie că e vorba de proteste sau de festivaluri. Ca şi în secolele trecute, turiştii străini care vin în Bucureşti se bucură de frumuseţea oraşului – de străzi, de case, de grădinile ascunse, de mîncare şi de voie bună. Fac plimbări lungi prin Capitală şi rămîn, cel mai adesea, plăcut impresionaţi şi spun că vor să revină aici. De ce n-am fi, deci, şi noi, locuitorii săi, călători prin Bucureşti? Acest Dosar este o invitaţie la redescoperirea Bucureştiului, la pas, cu bune şi cu rele. Fie prin centrul istoric – pe unde vă poartă, de pildă, tururile ARCEN, fie în natură – prin parcurile bucureştene şi, mai nou, „delta Văcăreşti“ –, fie chiar la periferiile oraşului.

La începutul acestei săptămîni, primarul Capitalei, Gabriela Firea, a declarat că nu mai dorește străzi din centrul orașului blocate cu „activități de week-end“ – festivaluri de stradă sau alte evenimente sportive ori culturale. Adică exact unele din tipurile de activități pentru care noi pledăm, în acest Dosar. Sperăm, deci, că acțiunile doamnei Firea nu vor fi și puse în practică. Cum spune Edmond Niculușcă, „bucureștenii au cucerit orașul cu greu, prin inițiative ca Street Delivery, Femei pe Mătăsari, evenimentele ArCuB, Spotlight Festival și chiar traseele culturale ARCEN, cu sute de oameni pe mijlocul străzilor din Bucureștiul istoric. Avem nevoie de spațiu public și de spații pietonale.“ 

Lucruri negative despre Bucureşti nu prea s-au scris în acest Dosar. Ceea ce nu înseamnă că ele n-ar exista, ci că pot fi remediate, cu răbdare şi implicare din partea fiecăruia dintre locuitorii săi. Căci singura noastră scăpare nu e chiar, vorba cîntecului, să rămînem toţi la mare. 

Ilustraţie de Ion BARBU

marius jpg
Ecranul vieții noastre
Era anul 1923 cînd un imigrant rus, pe nume Vladimir K. Zworykin (1888-1982), angajat al unui centru de cercetare american din Pittsburg, a patentat iconoscopul, prima cameră de televiziune electronică.
p 10 Truta WC jpg
Mica/marea istorie a TVR
Un tezaur fabulos, aș zice, o adevărată mină de aur pentru cineva care s-ar încumeta să scrie o istorie extinsă a televiziunii din România.
p 11 Preutu jpg
„Televiziunea nu trebuie concurată, trebuie folosită”
Cultul personalității liderului se resimțea și în cele două ore de program TV difuzate zilnic.
Family watching television 1958 cropped2 jpg
p 13 Negrici jpg
Ecranism și ecranoză
Din nou, patologia ecranozei. Se întrevede oare vreun leac pentru această psihoză de masă?
p 14 Ofrim jpg
Cutia cu spirite
La începuturile cinematografiei, spectatorii nu suportau să vadă prim-planuri cu fețe de oameni, cu mîini sau picioare.
p 15 Wikimedia Commons jpg
Artă cu telecomandă sau jocurile imaginii
Arta strînge în jurul ei, dar o face pe teritoriul ei, în condițiile ei. Pentru lucrarea de artă fundalul e muzeul, galeria, biserica, cerul liber; pentru televizor, e propria ta amprentă, intimă și unică.
E cool să postești jpeg
O oglindă, niște cioburi
Pe de altă parte, blamînd lipsa de valori și societatea pervertită, nu vorbim și despre o comoditate a pesimismului?
p 10 WC jpg
Pe vremea mea, valoarea n-avea număr!
Valoarea mea s-a redus deodată la impactul asupra „bateriei“ corpului unui om.
p 11 jpg
„Privatizarea” valorilor: o narațiune despre falșii campioni ai bunului-simț
Mulți cred că generația mea e anomică. Nu e adevărat, și pe noi ne ajută istoria, în felul nostru.
p 12 Ofelia Popii in Faust adevarul ro jpg
„Nu mai avem actorii de altădată.” Avem alții!
O să ajungeți la concluzia mea: nu mai avem actorii de altădată, avem alții!
Photograph of young people working inside of an office, Clarkesville, Habersham County, Georgia, 1950   DPLA   0bad432e7cd39b19c5d20e318441d7f2 004 jpeg
Despre aparenta lipsă a valorilor
Nu (prea) știm cum va arăta sistemul de valori al lumii de mîine. E însă bine de știut că va fi altfel.
p 14 WC jpg
Privește cerul!
Acolo, în cerul inimii, merită să fie rînduiți eroii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Dorințe, vocații, voințe și realități
În orice caz, una dintre concluzii ar fi și că întotdeauna e bine să fii foarte atent la ceea ce-ți dorești.
p 10 Facultatea de Drept WC jpg
Vocație
Uneori, așa e, prea tîrziu. Dar este vorba, pînă la urmă, de misterul vieții, de farmecul ei, ar zice unii, de pariul care este ea însăși, ar zice alții. E viața.
p 11 Cabana Podragu WC jpg
Ce vrei să te faci cînd vei fi mare?
Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? Gunoier. Trebuie să recunosc că rima cu rentier.
p 12 sus jpg
Apele care dorm. Despre conversie-reconversie profesională şi nu numai
Evident, mi-am pus ȋntrebarea ce s-ar fi ȋntîmplat cu mine, cu cariera şi destinul meu dacă rămîneam inginer.
index jpeg 8 webp
Părinți la judecată
Totdeauna au existat dezacorduri între părinți și copii; ar fi ciudată o lume în care să nu existe acest tip de neînțelegeri!
p 13 sus Universitatea Babes Bolyai WC jpg
Aș fi fost o exigentă profă de mate
Se spune despre anumite telefoane care îți schimbă viața că ții minte cu precizie detaliile momentului în care te-au găsit.
index jpeg 5 webp
Cîteva ocazii
Oi fi ratat astfel ultima șansă să primesc o ofertă de „muncă cinstită”?
p 14 986 t blocat in propriul film jpg
Blocat în propriul film
Ajung acasă și deschid calculatorul, scriind Andrei Cătălin Băleanu.
Rue Campo Formio   Paris XIII (FR75)   2021 06 29   1 jpg
Oameni ca mine
Mai toate amintirile se mătuiesc fără să se șteargă, chiar dacă știu că odată au fost bune.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Rămîne iubirea
„Koi no yokan” este un termen folosit pentru a desemna un fel de „premoniție a iubirii”.
985 t 10 Ilustratie de Jules Perahim jpg
„Și nu mă înșel în privința asta”
Un obiect manufacturat rătăcit în montura metalică a unei cărți

Adevarul.ro

image
Grecul care i-a scăpat pe români de iobăgie. A fost de șase ori domn al Țării Românești și de patru ori domn al Moldovei
Constantin Mavrocordat este unul dintre cei mai reformatori domnitori fanarioți din Țările Române. A desființat „rumânia” în Țara Românească și „vecinia” în Moldova și a reunit Oltenia cu Țara Românească în 1739.
image
Cele mai răzbunătoare trei zodii. Nu uită, nu iartă și îți vor plăti pentru tot ce le-ai greșit
Se spune că răzbunarea e cea mai dulce consolare, dar și că iertarea este un cadou pe care ni-l oferim nouă înşine. Nu toată lumea e însă capabilă să ierte și, cel puțin pentru trei zodii, răzbunarea va fi, cel mai adesea, prima opțiune.
image
Garsonieră minusculă cu toaleta în dulap, la Cluj. Prețul este exorbitant: 53.000 de euro FOTO
Piața imobiliară clujeană nu încetează să uimească: după garsoniera de 11 metri pătrați pentru care se cereau 37.000 de euro, a urmat garsoniera cu toaleta „în dulap”, de 16 metri pătrați, pentru care se cer 53.000 de euro.

HIstoria.ro

image
Mândria națională – arma Ucrainei în război
Războiul declanșat de Vladimir Putin a arătat și o componentă importantă a relațiilor internaționale în secolul al XXI-lea, una a cărei vizibilitate a fost, până acum, scăzută, deoarece nimeni nu se mai aștepta la existența vreunui conflict armat pe teritoriul european.
image
Elena Ceaușescu a dat ordin să se dărâme cârciuma în care mergea socrul ei
Femeie cu suflet mic și foarte răutăcioasă, Elenei Ceaușescu îi plăcea să pună limite. Cumnații și nora nu o puteau vizita decât invitați. Nu l-a iertat nici pe Andruță – tată lui Nicolae Ceaușescu – care mai vorbea cu oamenii, la un țoi, despre problemele cotidiene. Sunt întâmplări relatate de Mirela Petcu și Camil Roguski, în cartea „Ceaușescu: adevăruri din umbră”.
image
Întâlnirea dintre Carol al României și Elena a Greciei şi Danemarcei
După despărţirea de Ioana Zizi Lambrino, principele moştenitor Carol e trimis într-o călătorie în jurul lumii, însoţit de colonelul Nicolae Condeescu.