Buna menajeră (1871) - primul best-seller culinar românesc

Daniela ULIERIU
Publicat în Dilema Veche nr. 558 din 23-29 octombrie 2014
Buna menajeră (1871)   primul best seller culinar românesc jpeg

1871… Ce vremuri, ce moravuri, ce an formidabil! Bucureştiul şi celelalte orăşele mari devin din ce în ce mai cosmopolite şi mai animate. Orientul şi Occidentul se amestecă într-un vîrtej ameţitor, tradiţia se luptă cu modernitatea, pe străzile încă iluminate cu petrol lampant, oltenii în opinci, cu cobiliţele în spate, se încurcă printre primele tramvaie trase de cai. E momentul ruperii, al saltului, al schimbării.

Într-o jumătate de secol (1821-1871), România trecuse de la arbitrariul fanariot la monarhia constituţională. Toate domeniile de activitate suferiseră schimbări dramatice. La fel şi oamenii. Se îmbracă, mănîncă şi călătoresc altfel. În vestimentaţie se impuseseră fracul, sacoul şi redingota. Jobenul şi melonul, la rîndul lor, cîştigaseră bătălia cu calpacul (dovleacul cu circumferinţa de aproape doi metri) şi giugiubeaua (turbanul cît roata de caşcaval). Doamnele schimbaseră şalvarii turceşti cu crinolinele impozante – jupoane cu cercuri de oţel, botezate malacoafe, după numele cvasi-impenetrabilei fortăreţe Malakoff din Crimeea. Pe străzi se desfăşurau nesfîrşite mantii, pe care bărbaţii le recomandau primăriei, care ducea mare lipsă de măturători…

Una mie opt sute şaptezeci şi unu. La Belle Époque pluteşte în aer. Se petrece şi se mănîncă bine. Şampania curge în valuri. În Bucureşti există cîteva restaurante remarcabile, precum Hughes (1850), Fieschi (1858) şi Iordache (1870). E gata şi se deschide celebrul hotel-restaurant Bulevard. Fraţii Capşa „coceau“ viitorul restaurant şi, pînă una alta, cîştigau premii cu produsele lor culinare, la toate expoziţiile internaţionale din domeniu. În 1871 se ivesc trotuarele pe viitoarea Cale a Victoriei, încă denumită Uliţa cea Mare spre Sărindar. La Filaret se înfiinţează prima uzină de gaz lampant din România. Tot atunci este dată în folosinţă calea ferată Timişoara – Arad.

1871 este şi anul în care are loc un eveniment pe care noi, Asociaţia pentru restaurarea gastronomiei române, îl considerăm epocal: se pun bazele bucătăriei urbane autohtone. Ne aflăm aşadar într-un moment cheie al istoriei culinare româneşti. Bucătăria tradiţională, orientală, aflată în urma vremurilor, la confluenţa dintre Balcani, Europa Centrală şi Răsăriteană, era, mai nou, sub asediul influenţelor vestice: franţuzeşti şi nemţeşti. Fără a ne revendica prea multe drepturi de autor, se simţea nevoia unei sinteze şi a unei interpretări a tuturor acestor influenţe. O tînără de familie bună ia frîiele situaţiei în mînă şi scrie prima carte de bucate românească tipărită cu caractere latine. Este vorba de Ecaterina (colonel) Steriady (1850-1900). Se ştiu puţine despre autoarea primului best-seller din istoria cărţilor de bucate româneşti. Cînd a scris Buna menajeră, era foarte tînără, avînd în jur de 20 de ani. Despre soţul ei, colonelul Steriady, aflăm că, în 1858, fusese decorat cu ordinul Stanislas, în1861 era prefect de Ismail (azi, în Ucraina), devenind apoi administrator al Domeniilor Regale. Ecaterina, născută Malaxa, vine dintr-o familie celebră. A gustat, mai mult ca sigur, din tot ce era mai bun şi mai rafinat în gastronomia europeană şi, în plus, a avut mijloacele necesare pentru a încerca şi elabora orice fel de mîncare. Dar, dincolo de toate acestea şi de un talent gastronomic aparte, doamna Steriady avea, se pare, şi înzestrări supranaturale. Chiar dacă autoarea vorbeşte în cărţile ei despre ştiinţă şi progres, ea mai publicat, în afară de Buna menajeră, Arta de a da în cărtzi şi d’a esplica adevărata lor semnificaţiune (1874) şi, mai tîrziu, Prezicerea viitorului şi Cafeomancia, în care ne asigură, în paragraful final, că atît „traducţiunea cît şi corecţiunea acestor cărţi sînt înavuţite prin solida mea experienţă“. Nu e de mirare că mîncărurile şi reţetele domniei sale, născute dintr-o alchimie secretă, au un gust excepţional. (Noi am testat, în bucătăria restaurantului Asociaţiei noastre, o desăvîrşită „Iahnie de caracatiţă“.)

Buna menajeră a avut parte de nenumărate reeditări şi reluări: apare la Galaţi, în 1871, şi este dedicată MS Principesei Elisabeta, doamna Românilor, care „cu obicinuita’i graciositate a bine-voitu s’o accepteze“. Ultima ediţie apare în 1926.

Redau motto-ul cărţii: „Familia este temelia societăţii; un bun menagiu recomandă o bună familie“; şi fragmentul de început: „Iubită lectoare! S-a zis că nobleţea obligă, eu aş adăoga că ştiinţa impune. Sub impresiunea acestui principiu şi pentru a rămîne fidelă deprinderii străbunelor noastre, ce-şi găsiau mulţumire a comunica altora sfera cunoştinţelor lor, permiteţi unei modeste române ce şi-a consumat o serie din anii vieţii sale în calea plăcută dar spinoasă a vieţii casnice, să depue astăzi în mînile voastre (…), fructul experienţei şi al ocupaţiunilor sale de menagiu.“

În final, conchide: „Fie ca opera mea să serve de îndemn şi stimul pentru o pană mai cu talent şi un gust mai fin în arta de a combina satisfacţiunea acestui capricios consumator, ce se numeşte stomah.“ 

Daniela Ulieriu (Asociaţia pentru restaurarea gastronomiei române – Zexe) este jurnalist.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Dar dacă ești tînăr, sărac și bolnav?
Salvează tinerețea – vîrsta la care se spune că poți orice – chiar orice nenoroc sau chiar orice nefericire?
p 10 jpg
Povara tinereții
Copilăria se încheie, adesea, abrupt, după o vacanță de vară – tinerețea se consumă lent, se îngemănează cu bătrînețea firesc, insesizabil.
16781709398 92dac8f6bb c jpg
Primăvară în decembrie
„Femeile au devenit mai puțin interesate de machiaj și mai mult de frumusețea în ansamblu, cea care radiază din interior spre exterior, spre ideea de wellness.”
p 11 jpg
Note despre „încă”
De-ar fi să trebuiască să cred totuși în ceva și tot n-aș (putea) crede în Dumnezeu! Intuiție, vanitate, consolare – ține aceasta de vîrstă?
p 12 jpg
Tinerețea are coloană sonoră
Sînt părți de suflet în legătură cu care vom fi mereu subiectivi.
640px Pierre Auguste Renoir The Boating Party Lunch jpg
Simțire și nepăsare
Se spune că tinerețea, la fel ca și copilăria, nu e conștientă de ea însăși, că abia mai tîrziu ajungi să ți le amintești cu nostalgie și să le apreciezi adevărata valoare.
p 13 jpg
Oase ușoare ca ale păsărilor
Îi privesc atentă pe oamenii foarte tineri.
2722374996 d24e7fdf0e c jpg
Tinerii bătrîni și bătrînii tineri Cum mai măsurăm tinerețea?
Cred că merită să pledăm și, mai mult, e destul de limpede faptul că nu există o compartimentare netă a tinereții și a bătrîneții dată de vîrste și condiții, ci ele există simultan, în orice moment al vieții.
50294010101 132de799e7 c jpg
Anii ’90
Anii ’90 s-au încheiat pe 31 decembrie în Piaţa Revoluţiei, cînd deasupra noastră şi sub egida PRO TV-ului s-a înălţat un înger kitsch.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.

Adevarul.ro

image
Andreea Antonescu, supărare mare înainte de naștere. Totul are legătură cu fiica sa: „E foarte greu pentru mine“ | adevarul.ro
Deși așteaptă cu nerăbdarea aducerea pe lume a celui de-al doilea copil, Andreea Antonescu are o amărăciune în suflet. Fiica ei a ales să locuiască în SUA, alături de tatăl său, după ce s-a pronuntat divorțul dintre părinții săi.
image
Halep jubilează: Victorie mare în cazul de dopaj. Explicațiile venite pe filiera TAS | adevarul.ro
Simona Halep (31 de ani) poate răsufla ușurată după mult timp.

HIstoria.ro

image
Katiușa, „orga lui Stalin“: O revoluție în materie de artilerie autopropulsată
Adevărata revoluție în materie de artilerie autopropulsată a venit de la ruși: teribilele lansatoare multiple de rachete Katiușa.
image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.